NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes

Reporter: editura July - 12 - 2015 Comments Off on Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes

În decembrie 2013, a fost decorat de către preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu „Ordinul Republicii”, pentru contribuţia sa la „promovarea valorilor democratice şi la aprofundarea dialogului cu Uniunea Europeană”. Un an mai târziu, în noiembrie 2014, preşedintele României l-a decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în semn de apreciere a activităţii sale pentru „dezvoltarea relaţiilor moldo-române, promovarea valorilor democratice şi susţinerea parcursului european al Republicii Moldova”.

1

Împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis, la Chişinău

Cine este omul politic Vlad Filat, cel pe care postul de „Radio France International”, în ziua învestirii sale ca premier al Republicii Moldova (25 septembrie 2009), îl prezenta a fi „exponentul noii generaţii de politicieni moldoveni”? Născut la începutul lunii mai 1969, Vlad Filat tocmai împlinise vârsta de 40 de ani când a preluat conducerea cabinetului de miniştri de la Chişinău. Copilăria şi adolescenţa le-a petrecut în satul natal Lăpuşna, o localitate din raionul Hânceşti, din apropierea graniţei pe Prut. După un stagiu militar obligatoriu în cadrul Armatei URSS (1987-1989), a studiat timp de doi ani la Colegiul Cooperativ din Republica Moldova, iar în perioada 1990-1994 a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi. Următorii patru ani după absolvirea facultăţii i-a petrecut tot în oraşul studiilor sale, intrând în circuitul economic ca director general al firmei RoMold Trading SRL (1994-1997), apoi ca preşedinte al Consiliului administrativ al Societăţii „Dosoftei” (1997-1998), ambele cu sediul în Iaşi.

Vlad Filat

Vlad Filat

În anul 1998 se întoarce în Republica Moldova şi este cooptat în guvernul condus de Ion Ciubuc, fiind numit director general al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat, o structură cu rol-cheie în reformarea economiei moldoveneşti. În 1999, timp de opt luni, ocupă un post de ministru de stat în guvernul Republicii Moldova, condus de premierul reformator Ion Sturza.

Din anul 2000 intră în afaceri şi în acelaşi timp ocupă funcţia de vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova, condus la acea vreme de Dumitru Diacov. La alegerile generale din 2005 devine parlamentar pe lista Blocului Moldova Democrată, însă în septembrie 2007 părăseşte rândurile Partidului Democrat şi înfiinţează o nouă formaţiune – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), al cărui preşedinte este ales în decembrie acelaşi an. Doi ani mai târziu, în septembrie 2009, este desemnat şi învestit în fruntea Guvernului format de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), mandat pe care l-a exercitat până în martie 2013, când, pe fondul unor dispute în interiorul coaliţiei, este nevoit să se retragă, în locul său fiind preferat Iurie Leancă. De menţionat că, în contextul unei instabilităţi prelungite în ce priveşte alegerea şefului statului, Vlad Filat a exercitat, în perioada 28-30 decembrie 2010, şi funcţia de preşedinte interimar al Republicii.

Vlad Filat şi-a reluat pe scară largă activităţile din domeniul afacerilor şi exercită, în acelaşi timp, funcţia de preşedinte al PLDM, formaţiune care şi-a consolidat poziţia pe eşicherul politic din Republica Moldova şi a devenit membru al Partidului Popular European. PLDM se autodefineşte ca formaţiune politică de centru-dreapta, proeuropeană, care militează pentru întărirea legăturilor cu România şi menţinerea, totodată, de relaţii normale cu Federaţia Rusă.

Într-adevăr, în timpul celor aproape patru ani cât s-a aflat în fruntea Guvernului de la Chişinău, Vlad Filat a militat constant pentru accelerarea reformelor economice şi perfecţionarea mecanismelor democratice de funcţionare a statului, menite să ducă la extinderea legăturilor cu vestul şi să facă ireversibil cursul proeuropean al Republicii Moldova. „Suntem cetăţeni europeni cu valori şi principii democratice, obiectivele noastre sunt libertatea de mişcare şi libertatea comerţului”, declara premierul Filat în preajma vizitei la Chişinău (martie 2011) a vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, personalitatea cu cel mai înalt rang de la Washington care a vizitat Republica Moldova, la invitaţia sa. „Astfel de declaraţii – consemna la timpul respectiv influentul ziar american „The Wall Street Journal” – fac din Republica Moldova un favorit al SUA şi al Uniunii Europene”. Atitudinea sa deschis proeuropeană şi prooccidentală s-a răsfrânt şi asupra relaţiilor Republicii Moldova cu România.

Fără a fi un unionist, Vlad Filat a considerat întotdeauna că „România este mai mult decât un stat vecin”, după cum consemna şi revista „Balcanii şi Europa”, care îi publica fotografia pe coperta numărului său din octombrie 2011. Nu este vorba, desigur, numai de declaraţii, faptele sunt mai concludente. În 2009, când a preluat conducerea Guvernului, sârma ghimpată încă mai exista pe graniţa de la Prut, românii – din cauza restricţiilor impuse de administarţia comunistă anterioară – nu mai puteau intra în Republica Moldova decât cu vize, iar bursele pentru studenţii basarabeni în România erau îngheţate. O situaţie cu totul nefirească pentru două state vecine şi surori, căreia noul guvern moldovean i-a pus capăt printr-o serie de măsuri hotărâte şi rapide. „Când am tăiat sârma ghimpată de pe Prut – îşi aminteşte Vlad Filat – mi-am promis mie însumi că această sârmă ghimpată nu va mai apărea niciodată! Atât eu, cât şi colegii mei vom face tot posibilul şi imposibilul ca libertatea recâştigată, această mişcare spre o viaţă mai bună a Republicii Moldova, să fie menţinută cu orice preţ… Drumul spre modernizare trebuie să continue, iar parcursul european al Republicii Moldova să devină ireversibil”.

Vlad Filat a adoptat permanent o poziţie echilibrată, realistă şi în relaţiile cu Federaţia Rusă, care iniţial nu s-a opus făţiş opţiunii proeuropene a Republicii Moldova. În anul 2010, de pildă, cu prilejul unui summit al CSI desfăşurat la Sankt Petersburg, Vladimir Putin l-a întrebat pe Filat: „De ce vreţi voi în Europa?”. Răspunsul premierului moldovean a fost fără echivoc: „Fiindcă noi suntem europeni prin cultură, prin valori. Şi istoric, şi lingvistic, noi aparţinem Europei”. În perioada respectivă nu exista încă conflictul din Ucraina, iar situaţia din regiune era în mod evident mai relaxată decât astăzi. În ultimul timp, opoziţia rusă faţă de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană s-a accentuat în mod vizibil. Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, desprins din PCRM, este considerat de Vlad Filat „un partid străin”, din cauza poziţiilor sale declarat antieuropene şi antiromâneşti, care militează deschis pentru federalizarea Republicii Moldova. Există o diferenţă notabilă între socialişti şi comunişti, consideră Filat: PSRM este „pur şi simplu un partid politic aservit intereselor ruseşti, împotriva Republicii Moldova”, în timp ce PCRM nutreşte simpatii proruse, dar nu se opune orientării europene a ţării, exceptând viteza înfăptuirii reformelor, care ar trebui încetinită. Cu acest ultim aspect este de acord şi Filat, care susţine că trebuie găsit „un echilibru între viteză şi calitate, deoarece etapa implementării măsurilor legislative este complicată”. Din aceste motive, liderul PLDM a susţinut intrarea în dialog cu PCRM, mai presus de divergenţele ideologice, fapt ce a permis învestirea Guvernului minoritar format de Alianţa pentru o Moldovă Europeană cu sprijinul parlamentar al comuniştilor.

Relaţiile lui Vlad Filat cu PCRM şi Vladimir Voronin au fost, însă, întotdeauna pline de asperităţi. Imaginea de întreprinzător prosper şi contactele cu mediul de afaceri au stârnit adesea invidii, iar guvernarea comunistă din primii ani de după 2001 i-a intentat mai multe dosare penale, închise din lipsă de probe.

Retras din structurile guvernamentale, Vlad Filat face parte din Consiliul Alianţei pentru Moldova Europeană, organul de decizie politică în privinţa direcţiilor de acţiune ale Executivului pe plan intern şi extern.

În pofida imaginii sale uneori controversate, Vlad Filat s-a situat şi în 2014, conform analizelor unui institut de specialitate, în fruntea listei celor „50 de politicieni cei mai influenţi din Republica Moldova”. El deţine o avere considerabilă şi, conform datelor oficiale, veniturile în 2014 i-au sporit cu aproape o jumătate de milion de euro. O sursă importantă de venituri o reprezintă SC Kapital Invest Company SA, cu activitate în România şi în care Filat deţine o cotă de participare de 95%.

Aşa cum menţionam la începutul acestor rânduri, potrivit multor opinii, Vlad Filat reprezintă modelul unei noi generaţii, care îmbină activitatea politică de succes cu imaginea întreprinzătorului prosper. Evoluţiile viitoare vor arăta în ce măsură un asemenea model va fi validat de societatea moldovenească în curs de modernizare şi europenizare.

Dr. Ioan C. Popa


  • Când am tăiat sârma ghimpată de pe Prut, mi-am promis mie însumi că această sârmă ghimpată nu va mai apărea niciodată!”
  • Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să devină ireversibil

 

 

 

SPRE O MOLDOVĂ EUROPEANĂ

Reporter: editura February - 15 - 2013 Comments Off on SPRE O MOLDOVĂ EUROPEANĂ

Două veşti importante ne parveneau la finele anului trecut din Chişinău pentru anul 2013: (1) perspectiva dobândirii de către Republica Moldova a unui nou statut în raporturile cu Uniunea Europeană, prin semnarea Acordului de asociere cu această organizaţie; (2) intrarea într-o etapă decisivă a procesului de reglementare a chestiunii transnistrene. Ambele ştiri anticipau, în esenţă, noi paşi spre o Moldovă europeană.

Baroso, Lavrov-1Mai aproape de Europa”. Este unul din titlurile, cu evidente nuanţe optimiste, întâlnit frecvent în fruntea comentariilor difuzate de cele mai cunoscute agenţii de ştiri şi posturi de radio sau TV de la Chişinău, după aprecierile încurajatoare ale preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso, prezent în capitala basarabeană în ultima parte a anului 2012. Vizita înaltului demnitar european în Republica Moldova încheia practic un ciclu de contacte la vârf derulate de oficialii moldoveni cu lideri occidentali de primă mărime, dintre care se detaşează, desigur, întâlnirile cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden, în 2011, şi cu cancelarul Germaniei, doamna Angela Merkel, în 2012, prezentate la timpul respectiv şi de revista Balcanii şi Europa. Nu este lipsit de interes de amintit şi faptul că, în ultimii ani, ajutorul financiar furnizat Republicii Moldova sub diverse forme de către UE s-a ridicat la aproape un miliard şi jumătate de euro (circa 41 de euro pe locuitor), sumă impresionantă pentru un stat de dimensiuni mici. În acelaşi timp, este de menţionat şi sprijinul constant acordat de România, atât prin credite şi expertiză tehnică, cât şi prin demersuri susţinute pe lângă partenerii din UE în favoarea integrării europene a Republicii Moldova.

Mesajele transmise de liderii occidentali nu au rămas fără ecou. Dimpotrivă, acestea au constituit un argument solid la Bruxelles, unul din rezultatele mult aşteptate fiind decizia recentă a Consiliului pentru Afaceri externe al UE privind includerea Republicii Moldova în faza a doua a Planului de acţiune referitor la liberalizarea vizelor. În acest fel, graţie progreselor incontestabile în promovarea reformelor democratice, Republica Moldova devine primul stat care accede la un asemenea statut în cadrul Parteneriatului Estic (formulă lansată în urmă cu trei ani, menită să stimuleze extinderea colaborării UE cu şase republici ex-sovietice – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina, n.n.).

De fapt, aşa cum menţiona şeful delegaţiei UE în Republica Moldova, domnul Dirk Schuebel, într-un interviu acordat de curând postului de radio Europa Liberă, este vorba de trei acorduri care ar putea fi semnate cu ocazia Summitu-lui Parteneriatului Estic, programat la Vilnius (Lituania) în toamna acestui an: de asociere, de creare a Zonei de Comerţ Liber, Schimb Aprofundat şi Cuprinzător şi de liberalizare a regimului de vize. „Şansele sunt reale – sublinia reprezentantul UE -, dar nu aş dori să dau o dată exactă pentru finalizarea fazei a doua a regimului de vize, deoarece acesta va depinde de multe componente”.

2013 va fi „un an de răscruce pentru cursul european al Republicii Moldova”, sublinia la rândul său premierul Vlad Filat cu ocazia unei întâlniri avute recent cu studenţii şi cadrele didactice de la Academia de Studii Economice din Chişinău. Evocând o serie e rezultate obţinute de când la conducerea Republicii Moldova se află Alianţa pentru Integrare Europeană, Vlad Filat reafirma opţiunea strategică pentru tânărul stat moldovean: „Vrem să ne integrăm în UE pentru că vrem să avem o ţară europeană”. Pentru aceasta este nevoie, desigur, de voinţă politică, dar şi de continuarea reformelor începute şi asigurarea unor ritmuri înalte de dezvoltare. Pentru ca voinţa politică să fie puternică este nevoie în primul rând de consesns. În 2013, arăta primul ministru moldovean, „toţi vor trebui să renunţe la egoismul politic şi la interesele înguste de partid, pentru a lucra cu toţii împreună pentru viitorul acestei ţări”. Nu în ultimul rând este vorba de pregătirea unor cetăţeni cu mentalitate europenă. În acest sens, un obiectiv important îl reprezintă trecerea, în 2013, la implementarea unei ambiţioase Strategii de dezvoltare a educaţiei până în anul 2020, care va clarifica traseul de dezvoltare în acest domeniu în următorii opt ani, inclusiv reabilitarea unui mare număr de şcoli din mediul rural.

Kojar-LavrovPrioritatea reglementării transnistrene. Fără îndoială, orice proiect de dezvoltare şi modernizare a Republicii Moldova aduce în discuţie, volens-nolens, chestiunea diferendului transnistrean şi a perspectivelor enclavei din stânga Nistrului. Nu rareori s-au evocat dificultăţile pe care le implică acest conflict îngheţat din spaţiul ex-sovietic pentru traseul european al Republicii Moldova. Anul 2012 a consemnat o serie de progrese în restabilirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului, inclusiv ca rezultat al reluării, după o întrerupere de cinci ani, a negocierilor pentru găsirea unei soluţii durabile diferendului. După lungi încrâncenări politice, care s-au dovedit neproductive timp de două decenii, s-a trecut şi la schimbarea manierei de abordare, fiind adoptată aşa-numita tactică a paşilor mici, menită să confere mai mult pragmatism găsirii de soluţii punctuale diverselor probleme economice şi sociale ce preocupă populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului, înainte de a se trece la chestiunea mai dificilă a stabilirii statutului de autonomie al regiunii transnistrene.

O tactică promovată şi lăudată de negociatorul Federaţiei Ruse pentru reglementarea transnistreană, Serghei Gubarev, care sublinia că singura soluţie rezonabilă poate fi „doar compromisul”, acceptabil atât la Chişinău, cât şi la Tiraspol. Pentru un „compromis rezonabil” se pronunţa la începutul acestui an şi premierul Vlad Filat, ca unică soluţie pentru o rezolvare definitivă a diferendului transnistrean. Despre nevoia de a veni cu „idei noi” pentru accelerarea negocierilor moldo-transnistrene a vorbit şi ministrul de externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, în cadrul întâlnirii de la Cernăuţi, de la jumătatea lunii ianuarie a.c., cu omologul său ucrainean Leonid Kojara. Acesta din urmă, în calitate de reprezentant al ţării care exercită în 2013 preşedinţia Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, a ţinut să menţioneze că, în exercitarea mandatului său, „Kievul va acorda o atenţie deosebită conflictelor îngheţate”, cu accent pe diferendul transnistrean. De altfel, prima rundă de negocieri pe anul în curs asupra dosarului transnistrean, în format „5 plus doi” (OSCE, Rusia, Ucraina, SUA, UE, precum şi reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului) a fost programată la Lvov, la jumătatea lunii februarie.

Câteva semne de întrebare.Aşadar, contextul intern, ca şi cel extern par propice accelerării negocierilor. Anumite luări de poziţii ne avertizează însă că lucrurile nu sunt deloc simple, iar moderaţia şi chiar scepticismul prevalează adesea asupra abordărilor care consideră că s-a ajuns la acel punct din care compromisul rezonabil, evocat mai înainte, ar fi devenit nu doar de dorit, dar şi posibil. Una din declaraţiile care au stârnit numeroase comentarii a fost lansată chiar de negociatorul Federaţiei Ruse, Serghei Gubarev. Într-un amplu interviu acordat postului de radio Europa Liberă, acesta argumenta că viitorul Republicii Moldova nu poate fi decât unul împreună cu Transnistria, iar aceasta din urmă „va putea trăi separat numai zburând pe lună”. În acelaşi timp, însă, diplomatul rus lansa un avertisment şocant pentru mulţi: „Noi am declarat în repetate rânduri că, în cazul în care Moldova îşi pierde suveranitatea sau neutralitatea, Federaţia Rusă va reveni la chestiunea realizării de către Transnistria a dreptului la autodeterminare”. În mod implicit, se sugerează din nou condiţionări pentru opţiunile strategice ale Republicii Moldova. Asemenea declaraţii nu fac decât să complice dialogul şi ridică în mod firesc semne de întrebare cu privire la corectitudinea şi obiectivitatea mediatorilor, a puterilor care şi-au asumat rolul de garant al negocierilor şi al menţinerii păcii în zona Nistrului (Rusia şi Ucraina), ţările care afirmă de fiecare dată, inclusiv la recenta întâlnire de la Cernăuţi, că „trebuie să joace rolul cheie în soluţionarea conflictului transnistrean”.

Un vechi proverb spune că nu aduce anul, ce aduce ceasul. În acest caz, însă, sunt posibile puţine surprize, fiind vorba de un conflict provocat metodic, timp îndelungat.În pofida unor semne de întrebare apărute, anul 2013 se arată în multe privinţe promiţător.

Ioan C. Popa

“România este mai mult decât un stat vecin”

Reporter: editura October - 18 - 2011 Comments Off on “România este mai mult decât un stat vecin”

Vlad Filat, prim-ministru al R. Moldova

Vlad Filat, premierul Republicii Moldova, este politicanul în care moldovenii au cea mai multă încredere. Rezultatele unui sondaj realizat de IMAS confirmă faptul că două treimi dintre respondenţi au optat pentru pro-europeanul Filat.

Primul ministru Vlad Filat şi-a exprimat adesea gratitudinea pentru faptul că România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Moldovei; de asemeni, pentru ajutorul financiar nerambursabil, de 100 milioane euro, acordat de ţara noastră, precum şi pentru  susţinerea, de către România, a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova.

Bunele relaţii dintre cele două ţări vecine îşi găsesc ilustrare şi în faptul că în luna noiembrie urmează să se desfăşoare o şedinţă comună între Guvernele României şi Republicii Moldova, în cadrul căreia să fie stabilite noi proiecte, printre care unul de importanţă socială deosebită, legat de dotarea instituţiilor de învăţămînt cu calculatoare şi Internet.