NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Un parcurs estival dificil

Reporter: editura September - 11 - 2015 Comments Off on Un parcurs estival dificil
Carol Roman

Carol Roman

N-ar mai avea rost să evocăm vara neaşteptat de capricioasă pe care am parcurs-o. Cu toţii am trăit temperaturi caniculare, nopţi reci urmate de ploi torenţiale, inundaţii, grindină. Şi va trebui să remarcăm în special că acestui zbucium al naturii i se adaugă şi o seamă de evenimente social-umane ce ne-au complicat existenţa. Ne referim la Uniunea Europeană, care traversează cu greu impasurile datorate stagnării economico-sociale. Ţări ca Italia, Spania, Portugalia, Franţa încearcă să depăşească cotele slabe ale performanţelor lor economice, de mai mulţi ani dorind să revină la o linie de plutire sustenabilă. În acest context, un moment deosebit de dificil l-a reprezentat, şi mai continuă încă să fie, cazanul grecesc pe cale de a exploda. Nu exagerăm cu nimic dacă afirmăm că toate forţele lucide ale Europei s-au concentrat pentru a rezolva situaţia gravă a Greciei şi găsirea unei soluţii pentru salvarea statului elen de la prăbuşire ori de la ieşirea din Uniunea Europeană.

E drept că Grecia a evitat la limită falimentul statului, dar noile împrumuturi oferite cu mare greutate şi cu surplusuri de condiţionări nu fac decât să majoreze datoria enormă a statului grec. Se remarcă refuzul prelungit al Fondului Monetar Internaţional de a deveni parte la Acordul de ajustare a Atenei, condiţionând participarea la efortul economic doar dacă datoria ţării, de 178 % din PIB, nu ar fi fost modificată. Oricum, marea masă a populaţiei greceşti va trebui să plătească cheltuielile nesăbuite făcute chiar de ea cu sumele imense primite cu uşurinţă, pe datorie, de la marile bănci internaţionale care au cerut restituirea lor, evident, inclusiv dobânzi.

În această vară, Europa a mai fost supusă şi la torentul de emigranţi din Africa: mii de oameni veniţi din Tunisia, Siria, Nigeria, Somalia, Mali traversează în continuare apele mediterane, în căutarea unei vieţi fără grija supravieţuirii şi a pericolului de a fi decimaţi de gloanţe din propriile lor ţări. Potrivit ONU, aproximativ 28.843 de emigranţi au sosit în Grecia sfâşiată de dileme economice între 8 şi 14 august, ce se adaugă celor 160.000 de emigranţi ajunşi în primele opt luni. Un mare număr de refugiaţi africani înaintează zilnic spre Italia, Serbia, Ungaria, mulţi dintre aceştia având drept obiectiv Marea Britanie, Franţa şi Germania. Din păcate, până la ora actuală nu există o soluţie europeană pentru rezolvarea acestei avalanşe umane prăbuşite asupra Europei. Iar încercarea de a se lua unele măsuri în urma cărora câteva mii de transfugi ar urma să fie adăpostiţi în ţări europene nu progresează, deoarece sunt tot mai multe state ce nu s-au declarat dispuse să primească mii de refugiaţi cărora să le asigure şi mijloace de supravieţuire. Aproape toate ţările europene sunt alarmate de torentul de nou-sosiţi pe continent, care ar putea deteriora statutul social şi nivelul lor de trai. O problemă nouă cu faţă veche a apărut în Germania, unde se preconizează ca în acest an să se primească peste 500.000 de refugiaţi, ceea ce ar tulbura climatul social-politic al ţării. Sunt tot mai numeroase cazurile de atacuri şi discursuri rasiste. Numai în decursul acestei veri au existat peste 250 de manifestări rasiale, iar reţelele sociale sunt pline de atacuri dure împotriva emigranţilor. A venit şi replica unor personalităţi democratice din Germania, care au condamnat atacurile împotriva africanilor ce-şi căutau un adăpost. Din păcate, multe atitudini retrograde împotriva refugiaţilor utilizează terminologia veche nazistă. „Dacă nu eşti de părere că toţi refugiaţii sunt paraziţi care trebuiesc vânaţi, arşi sau gazaţi, atunci ar trebui să-ţi faci cunoscut punctul de vedere” s-a adresat populaţiei, sub forma unui protest antirasist, o prezentatoare de la televiziunea publică ARD, în cadrul unei dezbateri la nivel naţional. La rândul lor, oficialităţi germane au condamnat atacurile asupra unor centre de refugiaţi din Germania, iar cancelarul Angela Merkel a avertizat că problema azilului pentru nou sosiţi ar putea deveni o provocare mai mare pentru Uniunea Europeană decât criza financiară din Grecia şi chiar depăşirea efectelor unor momente critice economice, prelungite încă, în ţări europene.

În mod cert, parcurgem o vară fierbinte, extrem de dificilă, care solicită clarviziune, responsabilitate, soluţii, şi mai cu seamă păstrarea unei ambianţe democratice, statornicite în lumea europeană.

Carol Roman 

 

O vară supraîncărcată, la 40° C

Reporter: editura July - 13 - 2015 Comments Off on O vară supraîncărcată, la 40° C
Carol Roman

Carol Roman 

Anotimpul „vară” se prăvăleşte vijelios asupra europenilor, indiferent de afiliere politică. Temperaturi caniculare vin şi pleacă brusc, lăsând loc unor zile reci ca de toamnă, aducătoare de ploi, inundaţii şi grindină, păguboase. La care trebuie să adăugăm şi eforturile europenilor – doarece la aceştia ne referim îndeosebi – de a supravieţui atât ravagiilor naturii, cât şi încercărilor şi zbuciumului vieţii tulburate de acte de terorism și agresiune cu urmări dramatice.

Pe agenda acestei veri se înscriu eforturile Uniunii Europene de stagnare a fluxurilor de migraţie ilegală din Africa şi Orientul Mijlociu către Marea Mediterană. Se încearcă stăvilirea printr-o amplă operaţiune în care să fie folosite avioane şi ambarcaţiuni care să colecteze informaţii în apele internaţionale, urmată de oprirea acestora şi arestarea contrabandiştilor, operaţiuni pentru care trebuie acţionat cu un cumul de legi speciale. Problematica devine gravă pornind de la realitatea că zeci de mii de refugiaţi se află de acum în mai multe ţări europene de la sudul continentului, iar fluxul se îndreaptă spre Balcanii de vest, devenit placă turnantă de tranzit, odată cu refugiaţii şi pentru radicali islamişti jihadişti. Se cunoaşte că problema emigranţilor e tratată diferit, după tipul de guvernare a ţărilor şi respectarea principiilor europene şi umanitare. Între statele membre se poartă discuții interminabile, deoarece unele sunt dispuse să primească „cota” atribuită de UE, iar altele refuză, din motive naționale, să răspundă pozitiv. Însă, în mod solidar, Uniunea Europeană nu acceptă faptul că în Ungaria, de pildă, se construieşte un zid înalt de patru metri şi lung de 179 km la graniţa cu Serbia aşezată în faţa fluxului masiv de emigranţi.

În clocot s-a aflat şi cazanul grecesc, pe cale de a exploda. Toate forţele lucide ale Europei s-au concentrat pentru a rezolva situaţia gravă a Greciei, în vederea găsirii unei soluţii pentru prelungirea acordului financiar şi salvarea statului elen de la faliment ori ieşirea din Uniunea Europeană, formă de şantaj politic. Oricum s-ar judeca lucrurile, marea masă a populaţiei greceşti va fi cea care urmează să plătească cheltuielile nesăbuite făcute chiar de ea, în ultimii ani, cu banii primiţi pe datorie de la marile bănci internaţionale care cer restituirea lor. În mod cert, vor fi nevoiți să „cotizeze” şi contribuabilii europeni, care, într-un mod direct sau indirect, plătesc şi ei. Deşi nu s-a găsit soluţia ideală pentru ieşirea din acest blocaj imediat şi garantarea plăţii tranşelor incredibil de mari ale datoriei Greciei, de 325 de miliarde de euro în total, eforturi tranzitorii au încercat să amâne un deznodământ negativ prin înţelegeri mai cu seamă de aranjament politic, dar… nu ne aflăm încă la un sfârșit al „crizei Greciei”. Şi nu trebuie uitat că aproape 200 miliarde de euro este datoria către ţările din zona europeană!

Şi pe plan strategic evenimentele sunt complexe. În plină vară, aliaţii NATO sunt sfătuiţi de Ashton Carter, secretarul de stat al Apărării, să dezgroape „manualul de instrucţiuni” de pe vremea războiului rece. Se consideră că divergenţele acute cu Rusia vor fi de lungă durată şi pot lua o turnură extrem de periculoasă. De aceea s-a şi stabilit consolidarea Forţei de intervenţie rapidă, prin majorarea capacităţii acesteia. Ca răspuns la ameninţările Rusiei, armament greu american va fi poziţionat în ţara noastră, precum şi în Bulgaria, Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Faptul că ne aflăm la graniţa de est a Europei ar trebui să ne conştientizeze mai mult…

După cum se vede, parcurgem zile tensionate în această vară. Prin acţiunile desfăşurate atât de ţările membre ale Uniunii Europene cât şi ale Alianţei Nord-Atlantice, inteligente, cumpătate, dar pregătite pentru orice ameninţare, vor trebui să conlucreze strâns pentru a asigura pacea şi condiţiile continuării progresului pe meleagurile noastre.

Carol Roman

Vară fierbinte

Reporter: editura May - 27 - 2013 Comments Off on Vară fierbinte

carol romanAnotimpul torid s-a azvârlit cu putere asupra majorităţii ţărilor europene. Temperaturi nemaiîntâlnite de zeci de ani se adaugă şi ele climatului social şi aşa încins de văpăile lipsurilor aduse de criză. Unii rabdă şi strâng din dinţi la noua condiţie a vieţii, impusă de dimensiunea sărăciei care a adus cu sine strângerea băierilor finanţelor unor state, cu efecte insuportabile asupra bugetarilor, pensionarilor şi, îndeosebi, a tinerilor.

Toată lumea este neliniştită. Toată lumea acuză. Pe cine? Ar putea oare cineva să dea un răspuns complet acestei dileme hamletiene? Deşi unii se hazardează să-l dea, nu fac altceva decât să ne plimbe printre ruinile a ceea ce s-a numit bunăstarea statului social occidental; erodat şi, în ultimile luni, deteriorat în mare parte.

Vedem cum falimentul necruţător şi-a dezvoltat chipul său amarnic. Se caută tot felul de soluţii, dar două ipoteze sunt evidente: a) apoape întreaga Europă trebuie să plătească pentru nechibzuinţa unor state, miliarde de euro ale altora încercând să astupe găurile iresponsabilităţii; b) milioane de oameni simpli de pe continent mărşăluiesc pe străzile marilor capitale europene, deoarece le-a ajuns cuţitul la os.

Această avalanşă umană nu ar putea să aducă decât nelinişte, zbucium şi o încordare socială al cărei capăt, acum, nu poate fi cunoscut. Bunăoară, situaţia din Portugalia pune pe gânduri. Manifestaţiile intervin în condiţiile în care nemulţumirea socială acuză austeritatea, pe care guvernul de la Lisabona o aplică în schimbul planului de salvare în valoare de 78 de miliarde de euro de care beneficiază din mai 2011. Mii de manifestanţi mărşăluiesc periodic şi în Spania faţă de creşterea şomajului care îi loveşte în primul rând pe cei tineri. Se are în vedere economisirea a 150 de miliarde de euro până în anul 2014 pentru redresarea datoriei publice a tării. În Bulgaria s-au desfăşurat mari mitinguri de protest faţă de sărăcie şi corupţie. Manifestanţii au reclamat chiar o nouă Constituţie. Nemulţumirea faţă de scăderea nivelului de trai şi în general a recesiunii continuă să anime societatea bulgară.

La noi s-ar părea că unele treburi ar fi fost reglementate, deşi foarte mulţi se îndoiesc de această realitate. Asta nu înseamnă că nu au avut loc şi aici acţiuni împotriva măsurilor aspre de austeritate, fără precedent, din urmă cu puţini ani, suportate de milioane de bugetari şi pensionari. Ce poate fi mai concludent decât rezultatul alegerilor parlamentare şi modificarea structurii Parlamentului! Şi poporul nostru a pătimit la fel ca alte popoare din Europa, însă ceva mai devreme, ceea ce nu ştim dacă, la urma urmelor ar trebui să fie considerat a fi fost un merit. Nu putem uita că economia ţării depinde în mare măsură de evoluţia situaţiei generale a Europei şi cum aici lucrurile nu merg bine deloc, suportăm rigori care nu depind de noi, deşi depunem eforturi pentru a depăşi impasul. Faptul că suntem pe cale de a ieşi din procedura de deficit excesiv, lucru ce ar trebui să fie confirmat de către Comisia Europeană în luna mai, nu ne poate linişti atât timp cât încă 17 ţări din UE sunt aflate în procedură de deficit excesiv.

Orice anunţ triumfalist nu ne face bine câtă vreme şi „corabia” noastră este încă destul de serios avariată.

Carol Roman