NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Ţeapa”, valoare naţională

Reporter: editura August - 9 - 2013 Comments Off on „Ţeapa”, valoare naţională

Un cetăţean şugubăţ, pesemne neştiind ce-i scorneşte mintea a propus şi el, isteţ nevoie mare, un amendament pentru noua Constituţie ce se cloceşte acum: să se introducă pedeapsa cu moartea prin „ţeapă”, ce aminteşte de Vlad Ţepeş, eveniment difuzat în piaţa publică pe toate posturile de televiziune internaţionale. Şi toţi cei acuzaţi de vreo infamie, să fie traşi în ţeapă, de îndată, fără multă vorbă. Ceva simplu, eficace şi verificat de istorie.

1.tragerea-in-teapaNumai că cel cu propunerea n-a ţinut seama de realitate, vizibilă pentru orişicine, la tot pasul. Renumita „ţeapă”, într-o nouă conotaţie, a pătruns la noi, de o bună bucată de vreme. Pot fi date mii de exemple de „ţepe” şi de „ţepari” care cotropesc harta ţării prin combinaţii simple ori docte de a jefui în stil mare. Concomitent s-a dezvoltat şi mecanismul „ţepuşelor”, adică a păcălelilor cu urmări financiare de mai mică amploare, pe care le întâlneşti aproape la orice colţ de stradă. O mostră de „ţeapă de ţeapă”, căci exisţa şi aşa ceva, ne oferă apreciatul ziarist al „Adevărului,” Ion M. Ioniţă în articolul „Capitalism cu apucături comuniste”:„Sistemul financiar a dat o mare ţeapă. Statele s-au îndatorat enorm şi nu au mai putut să plătească, băncile au acuzat pierderile şi deponenţii au devenit buni de plată. În consecinţă, averile unor oameni au fost pur şi simplu confiscate”.

De fapt, atât aprigul Vlad Ţepeş, cât şi Ştefan cel Mare, ca şi Ludovic al XI-lea foloseau „ţeapa”- imaginată ca simbol al justiţiei absolute – drept pedeapsă, imitându-i, după cum spun istoricii, pe învederaţii practicieni germani, aşi ai acestei îndeletniciri .

Se pare că susţinătorul nostru contemporan al trecerii străvechii „ţepi” în Constituţie nu prea ştie – ori poate că ştie! – în ce constă amintita operaţiune. Aflăm că scopul era de a răstigni omul în așa fel, încât moartea să nu urmeze de îndată, ci, din contră, victima să sufere dureri cumplite timp de ore întregi sau chiar zile, până își dădea sufletul. Metodologia cuprindea următoarele: se pregătea un țăruș mare, mai lung decât statura unui om, care se fixa în pământ, iar vârful fiind ascuțit ca un cui și uns cu seu, să alunece. Apărea, însă, riscul ca victima să moară prea repede, şi nu era bine! De aceea, metoda cea mai răspândită la călăii acelor timpuri, avea următorul ritual: se culca victima la pământ, cu brațele legate între ele şi i se înfigea ţeapa, prin spate. Omul stătea astfel răstignit, în chinuri cumplite. Murea încetul cu încetul de suferință, de sete, de foame și de atacul corbilor care veneau atrași de miros.

Pentru marii excroci ai epocii contemporane „a trage o ţeapă” a apărut a fi o operaţiune plăpândă şi a fost considerată drept mizilic pe lângă „a da un tun”, ceea ce este de acum altceva. Este epoca excrocheriilor de amploare, de milioane de euro…

Deci, în minunata noastră epocă funcţionează atât „ţepari” cât şi „tunari”, ca de pildă mister Becali, alături de care, la chemarea „tunului”, s-au aliniat înalţi reprezentanţi mânjiţi ai armatei. Deşi ar putea apare o controversă pe care o scoate la iveală „Evenimentul zilei”, din care reproducem:

 

LISTA GENERALILOR „ŢEPARI”

● Floarea Şerban, prima femeie general. În sarcina ei a fost stabilit un prejudiciu de 140.586 de lei.

Recordul îl deţine generalul Francisc Radici. El are de dat înapoi statului român suma de 239.255,8 lei. Urmează generalul Constantin Năstase. A păgubit statul cu suma de 230.040 de lei, etc ». Noi am înclina în a-i numi generali „tunari” şi nu „ţepari”, după cum se vede.

Întorcându-ne la subiectul propriu zis: dacă ar fi să se ţină seama de sugestie şi să se introducă în Constituţie propunerea cu „ţeapa”, mulţi ar trebui să fie căsăpiţi, atât de mulţi încât drept efect surpriză s-ar mai rări populaţia şi ar rămâne mai multă mâncare ce ar îndestula mai bine, atâtea guri flămânde de pe la noi…. Ne amintim cu veneraţie celebrul catren: „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei...”.

O pădure de ţepe, mare prilej de măndrie şi bravură în epoca globalizării.

Poate că prin votul nostru vom reuşi…

Carol Roman