NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Liderii ONU și provocările planetare

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Liderii ONU și provocările planetare
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a se depăși cumpăna mondială generată în prezent de COVID-19. La fel s-a întâmplat în toate mandatele Secretarilor Generali care au condus Națiunile Unite, fiecare dintre acești înalți demnitari având de înfruntat provocări de dimensiuni planetare.


Organizația Națiunilor Unite, cea mai importantă organizație internațională din lume, de la înființarea căreia de împlinesc 75 de ani la data de 24 octombirie a.c., are misiunea de a asigura pacea mondială, respectarea drepturilor omului, a dreptului internațional și cooperarea internațională. A luat naștere imediat după cel de-Al Doilea Război Mondial, iar primul Secretar General era ales politicianul norvegian Trygve Halvdan Lie. Demnitarul avea în față o lume extrem de complicată, cu o falie majoră între URSS și blocul occidental și, ca urmare, a avut de gestionat nenumărate conflicte în politica externă globală: a susținut înființarea Israelului și a Indoneziei, precum și retragerea trupelor sovietice din Iran. 

În 1953, Consiliul de Securitate a decis să-l recomande pe Dag Hammarskjöld pentru postul de Secretar General. Demnitarul suedez a fost ales Secretar General cu 10 voturi dintr-un total de 11, apoi reales. În timpul mandatelor sale, Hammarskjöld a reformat și reorganizat secretariatul ONU, a îmbunătățit relațiile dintre Israel și statele arabe, a negociat cu succes eliberarea a 15 piloți americani care luaseră parte la Războiul din Coreea și a contribuit decisiv la înființarea primei misiuni de menținere a păcii care implica personal militar, misiunea United Nations Emergency Force (UNEF).

Maha Thray Sithu U Thant
, diplomat birmanez, a ocupat postul de Secretar General al Națiunilor Unite între 1961 și 1971, implicându-se activ în dezamorsarea crizei rachetelor cubaneze, în medierea efectelor Primăverii de la Praga și războiului indo-pakistanez din 1971, care a dus la crearea statului Bangladesh, toate acestea generând tensiuni majore pe scena internațională. 

Secretar General al Națiunilor Unite între 1972 și 1981, Kurt Josef Waldheim a organizat, printre altele, Conferința pentru Alimentație la Roma, prin care ONU punea bazele unor direcții de acțiune care sunt valabile și astăzi. În același timp, Waldheim era primul Secretar General care vizita Coreea de Nord, în 1979. Dincolo de controversele dezvăluirii că ar fi fost ofițer de informații pentru Wermachtul nazist, Kurt Waldheim a rămas în istoria ONU ca unul dintre cei mai activi dintre diplomați de rang înalt implicați în rezolvarea conflictelor internaționale, în special ale celor din Orientul Miljociu, fiind deținător al Ordinului „Pius al IX-lea”, acordat de Papa Ioan Paul al II-lea în anul 1994..

Javier Pérez de Cuéllar Guerra
, politician peruan, a fost Secretar General al Organizației Națiunilor Unite între 1 ianuarie 1982 și 31 decembrie 1991. Una dintre cele mai imortante provocări căreia a trebuit să-i facă față în timpul celor două mandate a fost medierea conflictului major, cu implicații militare, dintre Marea Britanie și Argentina, pentru Insulele Falkland. Rolul dificil de arbitru internațional al Secretarului General a fost, de asemenea, solicitat în războiul dintre forțele croate și Armata Populară Iugoslavă, precum și în problema cipriotă, creând și organismul numit Comisia Mondială pentru Mediul Înconjurător, o temă care a ajuns să fie în prim-planul preocupărilor opiniei publice din toată lumea și a politicilor guvernamentale ale Occidentului. A încetat din viață în luna martie a.c., în vârstă de 100 de ani.

Boutros Boutros-Ghali
, jurist, profesor și diplomat egiptean, a ocupat postul de Secretar General al Națiunilor Unite între 1 ianuarie 1992 și 31 decembrie 1996. Deși a avut doar un mandat, Ghali a abordat frontal probleme internaționale de o complexitate majoră, printre are cele cu potențialul de periculozitate cel mai ridicat au fost și războaiele din fosta Iugoslavie.

Cel de-al șaptelea Secretar General al ONU, Kofi Atta Annan, diplomat din Ghana, a ocupat această funcție din 1997 până în 2006. A fost primul Secretar General desemnat chiar din interiorul Organizației, legându-și numele de o profundă reformă a Națiunilor Unite și implicându-se la nivel mondial în lupta împotriva HIV/SIDA, flagel planetar. În anul 2000, Raportul prezentat de Kofi Annan, numit „Declarația Mileniului”, a fost adoptat ca document programatic pentru acțiunea ONU în mileniul III. Cu o activitate impresionantă și rezultate remarcabile pe direcția medierii conflictelor de pe scena internațională, Annan și ONU primeau, în anul 2001, Premiul Nobel pentru Pace. 

Ban Ki-moon
, diplomat de carieră sud-coreean, venea în fruntea ONU în anul 2007 și avea să ocupe funcția de Secretar General până în anul 2016. A preluat proiectele majore inițiate de predecesorul său și le-a dat o anvergură sporită. A acționat decisiv pentru viziunea și acțiunea ONU pe direcția încălzirii globale, lucrând îndeaproape cu fostul președinte al SUA George W. Bush. Ban Ki-moon este considerat unul dintre artizanii majori ai adoptării și punerii rapide în aplicare a Acordului pentru Mediu de la Paris. 

Actualul Secretar General al ONU, António Manuel de Oliveira Guterres

fost premier portughez și Înalt Comisar al ONU pentru Refugiați, are misiunea de a trece lumea cu bine printr-o provocare sanitară de proporții, pandemia mondială de COVID-19, suprapusă peste numeroase alte crize punctuale. 


România a participat, de-a lungul anilor într-o serie de comitete, organe, comisii şi programe importante din cadrul ONU

Față în față: Donald Trump și Joe Biden

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Față în față: Donald Trump și Joe Biden

– înfruntarea titanilor


La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea mai mare putere a lumii, Statele Unite ale Americii. Cei doi candidați care se înfruntă pentru funcția supremă,
republicanul Donald Trump, președintele în funcție, și Joe Biden, reprezentant al democraților, au concepții diferite în privința programelor de progres, prosperitate și pace. Concomitent, își livrează reciproc acuzații grave, unele nemaiîntâlnite pe parcursul campaniilor electorale pentru Președinție din ultima perioadă.

Se cunoaște faptul că Statele Unite ale Americii au o importanță covârșitoare pentru întreaga lume occidentală; nimic din ceea ce se întâmplă peste Ocean nu este lipsit de reverberații pe toată planeta. În aceste condiții, viitorul ocupant al fotoliului de la Casa Albă este nu doar „cel mai puternic om al planetei”, cum este deseori supranumit președintele SUA, ci și un reper spre care privește o lume întreagă. Dar ce se poate întâmpla, mai ales în perspectivă, când atacurile reciproce depășesc diferendele politice și devin unele „la persoană”? Cum va fi privit viitorul președinte al SUA în lume, în durele confruntări internaționale, dacă în timpul campaniei electorale au apărut acuze de genul „somnolent”, „prea bătrân” sau chiar „în declin mintal”? 

Privind la campaniile electorale din ultimii ani, se poate observa că rivalii politici s-au confruntat pe diverse teme de interes public. Atunci când Barack Obama a stat față înh față cu John McCain, s-a referit la programul de sănătate sau la poziția SUA în conflictele internaționale. De partea cealaltă, senatorul republican îi reproșa contracandidatului care apoi a devenit primul președinte de culoare al Statelor Unite că „ar prefera să piardă un război de dragul câștigării unei campanii politice”, nota la acel moment CNN. La rândul lor, George W. Bush și Al Gore s-au atacat reciproc pe motiv de programe fiscale, politică externă și strategii internaționale. Fostul președinte, în mod elegant, a avut tăria să-l numească pe contracandidatul său „un bun familist”, chiar dacă a adăugat apoi că „nu-i poate fi încredințată Președinția”. De data aceasta, însă, discursul fiecărui candidat la adresa celuilalt are alte repere. De pildă, actualul președinte, Donald Trump, a făcut aluzii la „abilitătățile cognitive” în declin ale lui Joe Biden, pe care îl vede ca pe un om foarte în vârstă (candidatul democrat, la 77 de ani, ar fi cel mai vârstnic președinte al țării). Doar că Trump este el însuși în prezent cel mai vârstnic lider de la Casa Albă. Totuși, a afirmat că Biden nu are acuitatea mintală necesară funcției prezidențiale și că „abia leagă două propoziții”. Miza enormă a acestui mesaj poate fi reflectată și de suma pe care echipa de campanie a lui Donald Trump a alocat-o unui spot electoral intitulat „Biden doarme” – 6,5 milioane de dolari. În replică, Biden afirmă că „Donald Trump nu este conștient, din perspectivă cognitivă, de nimic din ceea ce se întâmplă în jurul său și el este cel care are probleme cu controlul propriilor emoții”. De altfel, fiecare dintre cei doi se prezintă pe sine în stilul propriu. Astfel, Donald Trump afirmă că se simte „tânăr și vibrant”, iar Joe Biden „Priviți-mă”. Candidatul democraților a lăsat să se înțeleagă că ar putea candida pentru un al doilea mandat, în 2024. 


Pe de altă parte, se poate observa un alt element cu potențial de a stârni controverse, fiecare competitor afirmând că rivalul său a dus (sau ar duce) America în haos. 

Actualele alegeri americane denotă faptul că SUA se află la o răscruce de drumuri privind locul pe care îl ocupă în actuala situație internațională.