NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Rusia-China și parteneriatul strategic

Reporter: editura October - 9 - 2019 Comments Off on Rusia-China și parteneriatul strategic

Republica Populară Chineză, țara cea mai populată din lume, și Federația Rusă, țara de pe glob cu cea mai întinsă suprafață, dezvoltă relații bilaterale în cadrul unui parteneriat strategic solid, care reglementează cooperarea dintre acești doi protagoniști ai lumii contemporane în cele mai diferite domenii – economic, comercial, energetic, financiar, științific, tehnico-militar, cultural, ca și în câmpul vieții și relațiilor internaționale. Ponderea acestor două mari puteri în lumea de azi este de netăgăduit și analizele și comentariile pe tema impactului și perspectivelor lor produc o literatură care se îmbogățește continuu. În același timp, însă, generează și o sumedenie de întrebări, iar cea mai obsedantă dintre ele, în Occident, este cât de solidă ca fundament și de durabilă în perspectivă este relația ruso-chineză. Este ea realmente o soluție benefică ambelor părți sau doar una conjuncturală? 

Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, și al R.P. Chineze, Xi Jinping

Beijingul, oficial, subliniază că raporturile ruso-chineze exemplifică un nou tip de relații între mari puteri, iar Moscova (recent, prin ministrul de Externe Serghei Lavrov) concretizează că este vorba de „relații între state suverane, bazate pe avantaje reciproce (…) care s-au ridicat la un nivel strategic fără precedent”.


În perioada imediat următoare prăbușirii regimurilor comuniste din Europa Răsăriteană și dezmembrării URSS, lumea a trăit sub zodia preeminenței marcante a SUA, ceea ce a dus la o apropiere tot mai strânsă a relațiilor ruso-chineze, consfințită prin Tratatul de bună vecinătate, prietenie și colaborare între cele două țări, din 2001. Dincolo de replica la unilateralismul american, relația strânsă Moscova-Beijing are și alte motivații de o greutate semnificativă, ce nu pot fi excluse din evaluare. După criza ideologică și cea pe tema frontierelor din a doua jumătate a secolului trecut dintre Moscova și Beijing, cele două țări s-au reapropiat treptat, în contextul noilor evoluții din viață internațională, care au inclus extinderea NATO și UE spre Est, instalarea în Europa a elementelor scutului spațial american, criza ucraineană, sancțiunile impuse Rusiei, „războiul comercial” chino-american etc. 

În acest context încărcat și tensionat, China și Rusia s-au regăsit ca parteneri complementari cointeresati (și) prin vecinătate teritorială (4.300 kilometri de frontieră comună), piața interna a Chinei și resursele naturale ale părții asiatice a Rusiei, complementaritatea economică (în domeniul energetic, de pildă: China – mare consumator, Rusia – mare producător și furnizor), proiecte transcontinentale. Pe de altă parte, este important de remarcat, totodată, că și Rusia, și China au nevoie, în planurile lor de dezvoltare, de relații de colaborare cu statele și organizațiile occidentale, ca potențiali furnizori de înalte tehnologii și modernizare economică. Handicapul tehnologic al celor două mari puteri nu poate fi – cel puțin deocamdată – depășit decât prin conlucrare în materie cât mai puțin îngrădită de considerente politico-militare, dar și de concurență economică.

Președinții Chinei și Rusiei la Forumul Economic al Estului (Vladivostok, 2018)

Rusia și China au împreună obiective ambițioase și în sfera vieții și relațiilor internaționale, creând noi formate interstatale care urmăresc aceleași obiective (BRICS, Organizația de Cooperare Shanghai etc). De altfel, Rusia chiar vrea să devină, pentru China, un partener comercial alternativ al SUA, așa cum comentau unii observatori vest-europeni după vizita din această vară a președintelui Chinei, Xi Jinping, la Moscova, care a declarat, cu acest prilej, că președintele Putin este „cel mai bun prieten al Chinei”


În ultima vreme, pe fondul accentuării încordării în viață internațională și a tendinței de lansare a unui nou „război rece”, hibrid, între noul Vest și noul Est, s-a înregistrat o dinamică a cooperării ruso-chineze și în domeniul militar. Manevrele militare din estul Rusiei – Vostok 2018, ca și participarea ulterioară a Chinei la manevre militare împreună cu Rusia în Baltica și Mediterana exemplifică semnificativ nivelul cooperării militare ruso-chineze. Cooperare care include și livrarea de materiale și tehnică militară rusă către China, astăzi cel mai mare client al industriei de profil a Rusiei. 

Relațiile politice ruso-chineze, parte în acest moment a triunghiului strategic planetar SUA-Rusia-China, par mai motivate decât celelalte bilaterale posibile în acest triunghi. Logica a obligat Rusia și China să se alieze, chiar dacă nu în mod formal, instituțional, după cum cele două capitale au ținut să precizeze public. La o săptămână după alegerea sa că președinte al R.P. Chineze, în 2013, președintele Xi Jinping a făcut în Rusia prima sa vizită oficială în străinătate ca șef de stat. În cei șase ani care au trecut de atunci, președinții Xi și Putin s-au întâlnit de circa 30 de ori… 

În triunghiul geopolitic planetar labil și instabil al momentului, SUA – Rusia – China, latura Beijing–Moscova este o componentă inconturnabilă, de a cărei reziliență depinde echilibrul în stabilitate al lumii de azi. 
 
 

Corneliu Vlad