NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Tur de orizont 2014

Reporter: editura February - 2 - 2015 Comments Off on Tur de orizont 2014

Pornind de la considerentul că politica externă a României este transpusă în fapt de către Ministerul Afacerilor Externe, revista noastră a găsit oportun să sublinieze continuarea acţiunilor diplomaţiei româneşti şi în anul precedent. De aceea, în ziua de 27 octombrie 2014, redacţia s-a adresat E.S. Titus Corlăţean, ministru al Afacerilor Externe la acea dată, solicitându-i un articol referitor la acţiunile Ministerului Afacerilor Externe în anul 2014, din care publicăm fragmente:

Întrevederea comună a Secretarului de Stat, John Kerry cu miniştrii afacerilor externe ai statelor membre sau aspirante NATO – (30 aprilie 2014, Washington DC)

Întrevederea comună a Secretarului de Stat, John Kerry cu miniştrii afacerilor externe ai statelor membre sau aspirante NATO – (30 aprilie 2014, Washington DC)

Anul 2014 a adus o nouă paradigmă a situaţiei internaţionale, pe fundalul unui context de securitate internaţional şi regional volatil. În imediata vecinătate a ţării noastre am asistat la agresiunea la adresa Ucrainei, războiul hibrid purtat de Federaţia Rusă având un impact pe termen lung asupra securităţii euro-atlantice, regionale şi a României. În acest context, am continuat să urmărim cu maxim interes evoluţiile din vecinătatea estică, ţinând cont şi de contextul european definit de semnarea de către R. Moldova, Ucraina şi Georgia a Acordurilor de Asociere şi liber schimb cu UE, la 27 iunie. România a sprijinit ferm semnarea acestor acorduri, fiind, ulterior, primul stat membru UE care le-a ratificat, la 2 iulie.

Şi în acest an, un număr important de acţiuni diplomatice au fost dedicate sprijinirii obiectului de apropiere europeană al Republicii Moldova. Amintesc, în acest sens, participarea, la 10 februarie, la Bruxelles, la reuniunea Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova (GAERM), pe care am prezidat-o, alături de ministrul francez pentru Afaceri Europene Thierry Repentin. Subiectul principal al discuţiilor a fost analizarea obiectivelor asumate de autorităţile de la Chişinău, în ce priveşte integrarea europeană şi procesul intern de reforme şi consolidare instituţională, participanţii transmiţând un mesaj clar de susţinere a parcursului european al Republicii Moldova.

În continuarea acestei acţiuni, la 1 septembrie, la Chişinău, am prezidat, alături de secretarul de stat pentru Afaceri Europene în MAE francez, Harlem Désir, o nouă reuniune a GAERM, tematica principală fiind analizarea pregătirilor şi necesităţilor de asistenţă pentru implementarea de către Republica Moldova a Acordului de Asociere cu UE, lansată chiar cu acel prilej. Totodată, am sprijinit efectiv şi celelalte două ţări care au semnat acorduri de asociere cu UE – Ucraina şi Georgia. Astfel, am participat, în luna martie, la Bruxelles, la reuniunea Gupului de Prieteni ai Ucrainei. Sprijinul pentru aceste state a fost exprimat şi în cadru bilateral, în cadrul vizitelor efectuate la Chişinău (martie, august şi septembrie), Kiev (martie şi octombrie) şi Tbilisi (martie), ca şi prin invitarea omologilor din acest state la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

siglaApartenenţa la NATO reprezintă un reper fundamental al politicii noastre externe. Ne dorim o Alianţă Nord-Atlantică solidă, capabilă nu doar să garanteze siguranţa statelor membre, ci şi să inhibe tendinţele unor actori internaţionali de a sfida normele internaţionale.

Summit-ul NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie, a constituit un moment de referinţă în calendarul diplomatic al acestui an. Summit-ul a demonstrat solidaritatea Aliaţilor şi a arătat că Alianţa este gata să-şi îndeplinească misiunea fundamentală, în baza Articolului 5. România şi-a atins obiective fixate pentru acest Summit, fiind adoptate decizii care vor permite o sporire a prezenţei militare a Alianţei pe teritoriul României. Aceasta ar putea fi concretizată printr-o structură de comandament NATO, precum şi printr-un centru de antrenament şi exerciţii navale la Marea Neagră creat de către SUA. Cu aceeaşi ocazie, România a făcut oferta de a fi naţiune-cadru pentru un fond mutual din care să se alimenteze programe şi proiecte pentru siguranţa cibernetică a Ucrainei. Cu aceeaşi ocazie, am subliniat că procesul de extindere a Alianţei Nord-Atlantice a reprezentat şi continuă să reprezinte una dintre cele mai de succes politici Aliate, dar şi cea mai bună modalitate de promovare a securităţii şi stabilităţii în spaţiul euro-atlantic şi dincolo de graniţele NATO, reiterând sprijinul constant şi ferm al României pentru politica Aliată a „uşilor deschise”. Anul 2014 a marcat şi un deceniu de la aderarea României la NATO, prilej cu care am găzduit la Bucureşti, în luna aprilie, un simpozion internaţional cu tema „Extinderea NATO în 2004: un deceniu de contribuţie robustă, responsabilitate şi angajament pentru o nouă Alianţă”.

Prin contactele bilaterale la nivel înalt am urmărit obiectivul dezvoltării parteneriatelor strategice şi al cooperărilor speciale pe care le-am stabilit în ultimii ani, precum şi întărirea profilului internaţional al României, cu deosebire în cadrul UE.

În cursul acestui an am avut numeroase întâlniri oficiale cu alţi miniştri de Externe, între care amintesc: vizita la Roma, din luna februarie, în care am abordat, împreună cu doamna ministru F. Mogherini (actualul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate) aspecte referitoare la Parteneriatului Strategic Consolidat între România şi Italia, vizita la Berlin, din luna martie, care a evidenţiat stadiul foarte bun al colaborării bilaterale, vizita la Washington, din luna aprilie, cu prilejul participării la conferinţa „Toward a Europe whole and free”, organizată de Consiliul Atlantic al SUA (ACUS) şi de discuţia avută cu secretarul de stat al SUA, John Kerry. De asemeni, vizita la Londra, care mi-a prilejuit o discuţie cu omologul britanic P. Hammond despre importanţa valorificării la întregul potenţial a parteneriatului strategic româno-britanic.

În acest an, am încheiat cu succes mandatul preşedinţiei-în-exerciţiu române a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), reuşind să ne atingem obiectivele politice şi de fond, de promovare a principiilor statului de drept, bunei guvernări şi inclusivităţii. Am găzduit în luna iunie, la Bucureşti, reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele SEECP, nou prilej de a reitera susţinerea activă a României pentru obiectivul de transformare a proximităţii sale geografice într-un spaţiu de stabilitate, prosperitate şi predictibilitate. Notabilă este şi reuniunea trilaterală a miniştrilor de Externe din România, Bulgaria şi Grecia, de la Salonic, la care am fost prezenţi, urmată de prima sesiune a conferinţei ministeriale UE-Balcanii de Vest, cu tema „2004-2014: 10 ani de extindere şi integrare europeană a Balcanilor de Vest”.

Importantă a fost şi participarea la Viena, alături de omologul austriac S. Kurz, la deschiderea celui de-al treilea Forum Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, în cadrul căreia am reafirmat profilul nostru de stat co-iniţiator, alături de Austria, al Strategiei UE pentru regiunea Dunării.

În împrejurările actuale, deosebit de importante pentru felul în care va arăta lumea în acest secol, diplomaţia română este chemată, din nou, să îşi aducă o contribuţie crucială la promovarea interesului naţional. Am convingerea că tocmai într-un astfel de context, marcat de provocări, putem gândi soluţii mai creative şi putem explora opţiuni mai îndrăzneţe. În faţa noastră stau obiective importante, legate de consolidarea profilului politico-strategic al României, de creşterea atractivităţii noastre ca destinaţie pentru investiţii, de extinderea ariei de stabilitate şi securitate în vecinătatea răsăriteană şi în Balcanii de Vest.

Ministerul Afacerilor Externe, indiferent de persoana care se află la conducerea sa, are datoria să continue să lucreze pentru transpunerea într-o realitate de succes a proiectului integrării depline a României într-o Europă mai puternică şi mai influentă, cu un loc bine definit pentru vecinătatea noastră răsăriteană. Sunt convins că dispunem de potenţialul necesar materializării acestei viziuni.”


Mesajul trimis revistei noastre

„La împlinirea a 15 ani de existenţă a revistei „Balcanii şi Europa”, felicit întreaga echipă redacţională, pentru profesionalismul de care a dat dovadă în eforturile depuse în toţi aceşti ani pentru corecta informare a opiniei publice.

Am apreciat întotdeauna deschiderea revistei „Balcanii şi Europa” pentru marile teme ale politicii externe româneşti: vocaţia europeană şi euroatlantică a României, cooperarea regională în Balcani sau în regiunea Dunării şi bazinul Mării Negre, sau în vecinătatea estică, mai ales cea cu fraţii noştri din Republica Moldova. Am convingerea că veţi continua să vă informaţi cititorii cu aceeaşi acurateţe şi la cele mai înalte standarde profesionale ca şi până acum.”

Mesajul ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean

Reporter: editura February - 15 - 2013 Comments Off on Mesajul ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean

titus_corlateanUrmăresc de multă vreme evoluţia revistei „Balcanii şi Europa” şi pot afirma cu satisfacţie că avem, în această publicaţie, un exemplu a ceea ce trebuie să însemne adevăratul jurnalism informativ – o preocupare constantă pentru acurateţea datelor prezentate şi un interes pentru înţelegerea lucrurilor care merge dincolo de aspectele lor aparente.

Tematica abordată de revistă atinge subiecte relevante şi pentru politica noastră externă: găsim aici subiecte care reflectă statutul şi vocaţia europeană şi euroatlantică a României, dar şi teme legate de cooperarea regională în Europa Centrală şi de Sud-Est, de zona Dunării, precum şi de relaţiile noastre speciale din imediata vecinătate, cum sunt Republica Moldova şi ţările balcanice, de care suntem legaţi prin istorie, tradiţii şi o anumită înţelegere a lucrurilor care aduce un plus de vitalitate şi de noutate politicii europene. Ne bucură deschiderea revistei spre relaţiile cu China, partenerul nostru special, de care ne leagă o lungă şi profundă prietenie.

O altă temă de maxim interes este informarea şi cultivarea legăturilor cu cetăţenii noştri care trăiesc sau muncesc în Europa. Aş vrea să cred că revista îşi găseşte drumul spre comunităţile lor şi că este primită acolo cu interes şi simpatie, aşa cum o binemerită.

Dar „Balcanii şi Europa” se remarcă prin mult mai mult decât atât – această revistă şi inimosul ei colectiv de redacţie au înţeles că au, de asemenea, şi un rol formativ de opinie. În acelaşi sens, salut iniţiativa, devenită deja o tradiţie de 12 ani, a premiilor revistei. Consider că ceea ce aţi reuşit să faceţi în toţi aceşti ani, în care aţi ales cu multă grijă, după criterii ireproşabile, cei mai buni candidaţi pentru premiile dumneavoastră, este esenţial pentru recunoaşterea unei elite de adevăraţi reprezentanţi ai intereselor ţării noastre, de emisari ai valorilor româneşti.

Permiteţi-mi să-i felicit pe laureaţii din acest an, pe care îi asigur că şi noi, cei de la Ministerul Afacerilor Externe, îi considerăm prieteni apropiaţi, în faţa cărora porţile noastre vor fi întotdeauna deschise.

În încheiere, doresc să vă urez mult succes în importanta dumneavoastră activitate. Sper ca această frumoasă şi utilă tradiţie a premiilor revistei „Balcanii şi Europa” să continue mulţi ani de acum înainte.