NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

„Ţeapa”, valoare naţională

Reporter: editura August - 9 - 2013 Comments Off on „Ţeapa”, valoare naţională

Un cetăţean şugubăţ, pesemne neştiind ce-i scorneşte mintea a propus şi el, isteţ nevoie mare, un amendament pentru noua Constituţie ce se cloceşte acum: să se introducă pedeapsa cu moartea prin „ţeapă”, ce aminteşte de Vlad Ţepeş, eveniment difuzat în piaţa publică pe toate posturile de televiziune internaţionale. Şi toţi cei acuzaţi de vreo infamie, să fie traşi în ţeapă, de îndată, fără multă vorbă. Ceva simplu, eficace şi verificat de istorie.

1.tragerea-in-teapaNumai că cel cu propunerea n-a ţinut seama de realitate, vizibilă pentru orişicine, la tot pasul. Renumita „ţeapă”, într-o nouă conotaţie, a pătruns la noi, de o bună bucată de vreme. Pot fi date mii de exemple de „ţepe” şi de „ţepari” care cotropesc harta ţării prin combinaţii simple ori docte de a jefui în stil mare. Concomitent s-a dezvoltat şi mecanismul „ţepuşelor”, adică a păcălelilor cu urmări financiare de mai mică amploare, pe care le întâlneşti aproape la orice colţ de stradă. O mostră de „ţeapă de ţeapă”, căci exisţa şi aşa ceva, ne oferă apreciatul ziarist al „Adevărului,” Ion M. Ioniţă în articolul „Capitalism cu apucături comuniste”:„Sistemul financiar a dat o mare ţeapă. Statele s-au îndatorat enorm şi nu au mai putut să plătească, băncile au acuzat pierderile şi deponenţii au devenit buni de plată. În consecinţă, averile unor oameni au fost pur şi simplu confiscate”.

De fapt, atât aprigul Vlad Ţepeş, cât şi Ştefan cel Mare, ca şi Ludovic al XI-lea foloseau „ţeapa”- imaginată ca simbol al justiţiei absolute – drept pedeapsă, imitându-i, după cum spun istoricii, pe învederaţii practicieni germani, aşi ai acestei îndeletniciri .

Se pare că susţinătorul nostru contemporan al trecerii străvechii „ţepi” în Constituţie nu prea ştie – ori poate că ştie! – în ce constă amintita operaţiune. Aflăm că scopul era de a răstigni omul în așa fel, încât moartea să nu urmeze de îndată, ci, din contră, victima să sufere dureri cumplite timp de ore întregi sau chiar zile, până își dădea sufletul. Metodologia cuprindea următoarele: se pregătea un țăruș mare, mai lung decât statura unui om, care se fixa în pământ, iar vârful fiind ascuțit ca un cui și uns cu seu, să alunece. Apărea, însă, riscul ca victima să moară prea repede, şi nu era bine! De aceea, metoda cea mai răspândită la călăii acelor timpuri, avea următorul ritual: se culca victima la pământ, cu brațele legate între ele şi i se înfigea ţeapa, prin spate. Omul stătea astfel răstignit, în chinuri cumplite. Murea încetul cu încetul de suferință, de sete, de foame și de atacul corbilor care veneau atrași de miros.

Pentru marii excroci ai epocii contemporane „a trage o ţeapă” a apărut a fi o operaţiune plăpândă şi a fost considerată drept mizilic pe lângă „a da un tun”, ceea ce este de acum altceva. Este epoca excrocheriilor de amploare, de milioane de euro…

Deci, în minunata noastră epocă funcţionează atât „ţepari” cât şi „tunari”, ca de pildă mister Becali, alături de care, la chemarea „tunului”, s-au aliniat înalţi reprezentanţi mânjiţi ai armatei. Deşi ar putea apare o controversă pe care o scoate la iveală „Evenimentul zilei”, din care reproducem:

 

LISTA GENERALILOR „ŢEPARI”

● Floarea Şerban, prima femeie general. În sarcina ei a fost stabilit un prejudiciu de 140.586 de lei.

Recordul îl deţine generalul Francisc Radici. El are de dat înapoi statului român suma de 239.255,8 lei. Urmează generalul Constantin Năstase. A păgubit statul cu suma de 230.040 de lei, etc ». Noi am înclina în a-i numi generali „tunari” şi nu „ţepari”, după cum se vede.

Întorcându-ne la subiectul propriu zis: dacă ar fi să se ţină seama de sugestie şi să se introducă în Constituţie propunerea cu „ţeapa”, mulţi ar trebui să fie căsăpiţi, atât de mulţi încât drept efect surpriză s-ar mai rări populaţia şi ar rămâne mai multă mâncare ce ar îndestula mai bine, atâtea guri flămânde de pe la noi…. Ne amintim cu veneraţie celebrul catren: „Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei...”.

O pădure de ţepe, mare prilej de măndrie şi bravură în epoca globalizării.

Poate că prin votul nostru vom reuşi…

Carol Roman