NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O vară supraîncărcată, la 40° C

Reporter: editura July - 13 - 2015 Comments Off on O vară supraîncărcată, la 40° C
Carol Roman

Carol Roman 

Anotimpul „vară” se prăvăleşte vijelios asupra europenilor, indiferent de afiliere politică. Temperaturi caniculare vin şi pleacă brusc, lăsând loc unor zile reci ca de toamnă, aducătoare de ploi, inundaţii şi grindină, păguboase. La care trebuie să adăugăm şi eforturile europenilor – doarece la aceştia ne referim îndeosebi – de a supravieţui atât ravagiilor naturii, cât şi încercărilor şi zbuciumului vieţii tulburate de acte de terorism și agresiune cu urmări dramatice.

Pe agenda acestei veri se înscriu eforturile Uniunii Europene de stagnare a fluxurilor de migraţie ilegală din Africa şi Orientul Mijlociu către Marea Mediterană. Se încearcă stăvilirea printr-o amplă operaţiune în care să fie folosite avioane şi ambarcaţiuni care să colecteze informaţii în apele internaţionale, urmată de oprirea acestora şi arestarea contrabandiştilor, operaţiuni pentru care trebuie acţionat cu un cumul de legi speciale. Problematica devine gravă pornind de la realitatea că zeci de mii de refugiaţi se află de acum în mai multe ţări europene de la sudul continentului, iar fluxul se îndreaptă spre Balcanii de vest, devenit placă turnantă de tranzit, odată cu refugiaţii şi pentru radicali islamişti jihadişti. Se cunoaşte că problema emigranţilor e tratată diferit, după tipul de guvernare a ţărilor şi respectarea principiilor europene şi umanitare. Între statele membre se poartă discuții interminabile, deoarece unele sunt dispuse să primească „cota” atribuită de UE, iar altele refuză, din motive naționale, să răspundă pozitiv. Însă, în mod solidar, Uniunea Europeană nu acceptă faptul că în Ungaria, de pildă, se construieşte un zid înalt de patru metri şi lung de 179 km la graniţa cu Serbia aşezată în faţa fluxului masiv de emigranţi.

În clocot s-a aflat şi cazanul grecesc, pe cale de a exploda. Toate forţele lucide ale Europei s-au concentrat pentru a rezolva situaţia gravă a Greciei, în vederea găsirii unei soluţii pentru prelungirea acordului financiar şi salvarea statului elen de la faliment ori ieşirea din Uniunea Europeană, formă de şantaj politic. Oricum s-ar judeca lucrurile, marea masă a populaţiei greceşti va fi cea care urmează să plătească cheltuielile nesăbuite făcute chiar de ea, în ultimii ani, cu banii primiţi pe datorie de la marile bănci internaţionale care cer restituirea lor. În mod cert, vor fi nevoiți să „cotizeze” şi contribuabilii europeni, care, într-un mod direct sau indirect, plătesc şi ei. Deşi nu s-a găsit soluţia ideală pentru ieşirea din acest blocaj imediat şi garantarea plăţii tranşelor incredibil de mari ale datoriei Greciei, de 325 de miliarde de euro în total, eforturi tranzitorii au încercat să amâne un deznodământ negativ prin înţelegeri mai cu seamă de aranjament politic, dar… nu ne aflăm încă la un sfârșit al „crizei Greciei”. Şi nu trebuie uitat că aproape 200 miliarde de euro este datoria către ţările din zona europeană!

Şi pe plan strategic evenimentele sunt complexe. În plină vară, aliaţii NATO sunt sfătuiţi de Ashton Carter, secretarul de stat al Apărării, să dezgroape „manualul de instrucţiuni” de pe vremea războiului rece. Se consideră că divergenţele acute cu Rusia vor fi de lungă durată şi pot lua o turnură extrem de periculoasă. De aceea s-a şi stabilit consolidarea Forţei de intervenţie rapidă, prin majorarea capacităţii acesteia. Ca răspuns la ameninţările Rusiei, armament greu american va fi poziţionat în ţara noastră, precum şi în Bulgaria, Polonia, Lituania, Estonia şi Letonia. Faptul că ne aflăm la graniţa de est a Europei ar trebui să ne conştientizeze mai mult…

După cum se vede, parcurgem zile tensionate în această vară. Prin acţiunile desfăşurate atât de ţările membre ale Uniunii Europene cât şi ale Alianţei Nord-Atlantice, inteligente, cumpătate, dar pregătite pentru orice ameninţare, vor trebui să conlucreze strâns pentru a asigura pacea şi condiţiile continuării progresului pe meleagurile noastre.

Carol Roman