NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Elevii de aur

Reporter: editura October - 24 - 2012 Comments Off on Elevii de aur

România este ţara unde se nasc unele dintre cele mai strălucite minţi din lume. Aici, numărul copiilor supradotaţi este de două ori mai mare decât media la nivel mondial. În iulie, ţara s-a clasat pe primul loc în Europa la Olimpiada Internaţională de Matematică şi pe locul 10 din 100 de ţări din întreaga lume. Unii dintre cei mai temuţi hackeri din lume sunt români. Corporaţii precum Microsoft au o comunitate mare de români printre angajaţi şi continuă să-i angajeze” („The Economist”).

Ne-am obişnuit să acordăm tot mai puţină aenţie valorilor în general şi celor umane în special, iar egalizarea neselectivă prin globalizare nu ajută nici ea la menţinerea flăcării mândriei naţionale. Ese şi cazul olimpicilor români, elevi de aur, o comoară care în mod normal ar trebui să ne facă să tresărim de bucurie, iar statul să facă tot posibilul să-i menţină aproape. Care este realitatea? Îi exportăm fără regrete şi fără să ne batem capul cu faptul că pierdem o avere de care ţările dezvoltate sunt mai mult decât bucuroase să se folosească. Prin eforturi mai mult personale şi îndrumarea unor profesori de excepţie, elevii de aur ai României continuă să ne facă cinste… cât se află printre noi, după care, de cele mai multe ori, pleacă să contribuie decisiv la progresul altor ţări.

100 de medalii

Dacă urmărim doar statistica anilor 2011 şi 2012, ajungem la impresionantul palmares de 100 de medalii la olimpiadele internaţionale obţinute de elevii români de liceu şi gimnaziu. Datele anului 2011 sunt grăitoare – zeci de premii la olimpiade, câştigate în domenii dintre cele mai diverse – matematică, biologie, geografie, astronomie, chimie, informatică: 10 medalii de aur, 23 de medalii de argint, 17 de bronz şi o menţiune. Dacă adăugăm rezultatele la concursurile internaţionale (unele organizate şi la nivel regional), rezultă că au fost obţinute 25 de medalii de aur, 39 de argint, 17 de bronz şi 41 de menţiuni.

Nici în acest an situaţia nu diferă – elevii români participanţi la concursuri şi olimpiade internaţionale dedicate juniorilor sau tinerilor s-au întors acasă cu 50 de medalii (situaţie provizorie pentru 2012). Astfel, printre cele mai notabile rezultate se numără cele patru medalii – două de aur, una de argint şi una de bronz – şi clasarea pe locul doi pe naţiuni la Olimpiada Internaţională de Geografie, din Germania, ceea ce clasează România pe primul loc în Europa la această disciplină. România a ocupat primul loc din Uniunea Europeană şi locul 10 din 100 de ţări şi la Olimpiada Internaţională de Matematică, desfăşurată la Mar del Plata, Argentina, cu două medalii de aur, trei de argint şi un bronz. La ediţia din acest an a Olimpiadei Internaţionale de Matematică au participat 548 de concurenţi din 100 de ţări.

Şi alte discipline au prilejuit elevilor români deplina afirmare internaţională. Elevii care au participat la Olimpiada de astro-fizică şi astronomie au obţinut două medalii de aur şi două de bronz şi s-au clasat pe locul 3 din 40 de ţări participante, Olimpiada Internaţională de Chimie a adunat în dreptul României o medalie de aur, două medalii de argint şi o medalie de bronz. Elevii români au mai câştigat patru medalii – două de aur, una de argint şi una de bronz – la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru Juniori, din Macedonia, la care au participat peste 50 de concurenţi din 10 ţări. Iar de la Olimpiada Internaţională de Biologie, care a avut loc în Singapore, România s-a întors cu trei medalii de bronz şi un certificat de merit. De menţionat că elevii români s-au evidenţiat dintre 236 de concurenţi, din 60 de ţări.

Succes constant

Aceste date nu sunt întâmplătoare. Elevii români şi-au făcut un obicei din a obţine rezultate de excepţie an de an, fiind competitori redutabili, recunoscuţi ca atare. Se pot aminti, spre exemplu, cele patru medalii la Olimpiada Internaţională de Chimie din Turkmenistan şi cele şase medalii – patru de argint şi două de bronz – la a 26-a-a ediţie a Olimpiadei Balcanice de matematică pentru seniori, ambele competiţii desfăşurate în 2009, apoi rezultate din 2010: 4 medalii la Olimpiada Internaţională de Informatică, trei medalii – două de aur si una de bronz – la Olimpiada Internaţională de Geografie, alte trei medalii – două de argint şi una de bronz – la cea de-a 17-a ediţie a Olimpiadei de Informatică a Ţărilor din Europa Centrală şi de Est, două medalii de aur şi patru de argint la Olimpiada Balcanică (locul I pe naţiuni). Şi exemplele ar putea continua.

Toate aceste rezultate reprezintă eforturile continue ale unor elevi de excepţie, îndrumaţi de profesori de excepţie, ale căror nume sunt mult mai rar menţionate, dar care nu sunt mai puţin meritorii decât străluciţii lor elevi. Este un proces care nu ţine cont de condiţii economice, de vremuri sau de starea învăţământului, având o evoluţie proprie, preponderent ascendentă şi care face ca numele României să fie mereu menţionat în topul mondial, graţie acestor tineri şi dascălilor lor.

  • Aceşti copii şi tineri (…) au monopolizat procente de încredere ştiinţifică incredibile în marile universităţi şi centre de cercetare din lume” (Prof. Radu Gologan, coordonatorul Lotului Olimpic de Matematică)

 

  • Din toamnă voi pleca la Harvard University. Este mult mai uşor să îţi creezi o reţea de prieteni acolo decât aici” (Octav Drăgoi, medalie de argint la Olimpiada Internaţională de Matematică 2012).

România investeşte într-un tânăr circa 8.000 de euro ca să-l treacă prin şcoală, liceu şi facultate, conform unui calcul al proiectului banipierduti.ro. Dacă tânărul pleacă imediat în străinătate, banii sunt pierduţi, din punctul de vedere al statului. România nu pierde doar sumele investite în formarea specialiştilor şi potenţialii bani pe care aceştia i-au aduce la buget prin contribuţiile salariale, ci şi alte taxe pe care le-ar putea colecta de la ei, precum accize sau TVA.

Conceptul american asupra Moldovei

Reporter: editura June - 16 - 2011 Comments Off on Conceptul american asupra Moldovei

Sunteţi o ţară mică, dar abordaţi probleme de o importanţă majoră!” O asemenea declaraţie, alături de alte sublinieri memorabile făcute de vicepreşedintele SUA, Joe Biden, în faţa miilor de moldoveni adunaţi să-l salute în scuarul Teatrului de Operă şi Balet din Chişinău, la 11 martie 2011, au creionat limpede reperele unui veritabil concept american asupra tânărului stat moldovean, ce invită la o anumită conduită şi din partea altor ţări, în primul rând a României.

Încă înainte de a porni în turneul său european, care a mai cuprins Finlanda şi Rusia, Casa Albă a anunţat că vicepreşedintele Joe Biden va transmite la Chişinău un semnal foarte clar de susţinere a guvernului şi a Republicii Moldova pentru progresele făcute în ultimii doi ani. Pe parcursul celor şase ore cât a durat prezenţa sa pe pământ moldav, vicepreşedintele Biden, personalitatea de la Washington cu rangul cel mai înalt care a vizitat până acum Chişinăul, a transmis câteva mesaje de maximă importanţă pentru cursul viitor al Republicii Moldova, cu relevanţă şi pentru configuraţia raporturilor geopolitice în sud-estul Europei.

În primul rând, să notăm semnificaţia conferită vizitei: Casa Albă a ţinut să sublinieze de la bun început că acţiunea se înscrie în contextul special determinat de celebrarea de către Republica Moldova, în 2011, a 20 de ani de independenţă.

În al doilea rând, Administraţia americană a dorit să reafirme suportul politic şi economic al Statelor Unite faţă de eforturile actualului guvern de la Chişinău pentru progresele înregistrate până acum şi pentru continuarea reformelor democratice. „Preşedintele Obama şi eu – a precizat Biden – credem că Moldova oferă un exemplu bun de tranziţie la democraţie”.

În al treilea rând, America a urmărit să-şi declare sprijinul necondiţionat pentru integritatea teritorială a Republicii Moldova, încorporând şi Transnistria. În acest sens, sublinierile vicepreşedintelui Biden nu au lăsat loc nici unui echivoc: „America susţine o soluţionare a conflictului transnistrean, dar nu oricum, ci una care recunoaşte integritatea Republicii Moldova. Transnistria aparţine Republicii Moldova. Viitorul Transnistriei este în cadrul Republicii Moldova, iar viitorul Republicii Moldova în Europa”.

Imaginea Moldovei în conştiinţa publică americană. Mereu prevăzătoare şi cu simţul perspectivei, America şi-a focalizat atenţia asupra evoluţiilor din spaţiul fostei Republici Sovietice Socialiste Moldoveneşti încă din timpul mişcărilor profunde de renaştere naţională care animau populaţia din acest teritoriu la începutul anilor `90, pentru afirmarea independenţei şi căutarea drumului de desprindere din imperiul sovietic în curs de destrămare.

Imediat după proclamarea independenţei, SUA şi-au trimis la Chişinău, în cadrul Amabasadei şi, din 1993, şi al Misiunii OSCE, unii dintre cei mai performanţi ambasadori şi reprezentanţi ai corpului diplomatic american. În toamna anului 1994, doamna Madeleine Albright, viitor secretar de stat, pe atunci ambasador permanent al SUA la ONU, poposea pentru prima oară în Republica Moldova, inclusă într-un turneu caucazian, alături de Georgia, Armenia şi Azerbaidjan. Câteva luni mai târziu, la 30 ianuarie 1995, primul preşedinte al Republicii Moldova, Mircea Snegur, era primit la Casa Albă, cu toate onorurile cuvenite unui şef de stat, de preşedintele SUA Bill Clinton. Peste numai doi ani, Republica Moldova era inclusă în „Planul de Acţiune” al SUA pentru Europa de sud-est… Între timp, numeroase fundaţii şi ONG-uri americane au iniţiat ample programe în spaţiul basarabean, iar o serie de specialişti renumiţi din SUA au efectuat şi publicat studii şi lucrări devenite de referinţă pentru înţelegerea evoluţiilor complexe din micul şi tânărul stat independent Republica Moldova.

Iată de ce, în contextul vizitei vicepreşedintelui Biden la Chişinău, prestigioase publicaţii americane s-au aplecat cu simpatie nedisimulată şi înţelegere a greutăţilor cu care se confruntă moldovenii din stânga Prutului şi a Nistrului. „The Wall Street Journal”, de pildă, consemna: „Premierul moldovean are o sarcină grea. Acesta conduce cel mai sărac stat din Europa, care suferă de un conflict cu separatiştii şi exodul masiv al tinerilor în străinătate”. Acelaşi ziar semnala starea de tensiune din relaţiile Chişinăului cu Moscova, datorită vitezei excesive cu care Republica Moldova se desprinde de influenţa rusă şi îşi consolidează relaţiile cu Uniunea Europeană. Din această perspectivă, vizita lui Biden a fost percepută şi ca o ripostă la adresa Rusiei, care, potrivit unor oficiali occidentali evocaţi de publicaţia americană, intervine în mod abuziv în politica Republicii Moldova. Reluând afirmaţiile făcute de premierul moldovean Vlad Filat într-un interviu („Suntem cetăţeni europeni cu valori şi principii democratice, obiectivele noastre sunt libertatea de circulaţie şi libertatea comerţului”), acelaşi ziar concluziona: „Astfel de declaraţii fac din Republica Moldova un favorit al SUA şi Uniunii Europene”. La rândul său, ziarul „The New York Times” scria că „vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a îndemnat Republica Moldova să lupte împotriva corupţiei şi să pună în aplicare reformele democratice pro-occidentale, declarând că Washingtonul va oferi un suport pentru apropierea sa de UE”.

În jocul intereselor geopolitice ruso-americane? Nu rareori au apărut speculaţii despre o posibilă înţelegere la nivel global între Moscova şi Washington, peste capul şi pe seama unor state mai mici, aşa cum ar fi Republica Moldova. În replică, un fost ambasador american la Chişinău, distinsa doamnă Pamela Hyde Smith, le spunea studenţilor de la Universitatea de Stat a Moldovei: „Unii consideră că Statele Unite şi Rusia au împărţit cu cinism sferele de influenţă în defavoarea Moldovei… Aceste acuzaţii se autoelimină pur şi simplu la prima examinare. Statele Unite sunt cea mai mare ţară-donator pentru Moldova. Oare ar cheltui SUA aici milioane de dolari pentru ajutoare dacă ar planifica să întoarcă spatele Moldovei?”. Vicepreşedintele Joe Biden a reiterat în mai multe rânduri, ca un leitmotiv, angajamentul SUA de a susţine economic şi financiar evoluţia democratică a Republicii Moldova: „SUA şi Moldova sunt parteneri – asta trebuie să fie clar… Pe parcursul următorilor cinci ani, Statele Unite vor oferi Republicii Moldova 262 milioane dolari, pentru a susţine dezvoltarea agriculturii”.

Aşadar, angajamente de sprijin ferme, dătătoare de speranţă. Nu este de mirare, deci, că în cvasimajoritatea lor, exceptându-i pe comuniştii ortodocşi, moldovenii au salutat cu căldură noile semnale de sprijin venite din partea celui mai puternic stat al lumii. Nici în Rusia nu s-au înregistrat reacţii negative pe faţă, o serie de publicaţii consemnând mai degrabă pierderea de teren tot mai evidentă a Moscovei în faţa SUA în privinţa influenţei asupra Republicii Moldova. Relevant este comentariul publicat de „Nezavisimaia Gazeta”, intitulat sugestiv „Moldova urmează Washingtonul, nu Moscova”, care consemnează, nu fără o evidentă undă de regret, faptul că, în prezent, „americanii şi europenii sunt mult mai activi pe culoarele puterii de la Chişinău decât ruşii”. O recunoaştere care spune, desigur, destul de mult pentru poziţia unei mari puteri care nu a renunţat niciodată la pretenţia de a face jocurile în spaţiul pruto-nistrean.

Moldovenilor le-a rămas însă în memorie ecoul mesajului final transmis de vicepreşedintele american: „Un viitor mai bun vă este la îndemână. Uitaţi-vă în jur, gândiţi-vă la familiile dumneavoastră, la copiii dumneavoastră, la ceea ce va însemna pentru ei libertatea, democraţia, prosperitatea. Gândiţi-vă la ce aţi lăsat în urmă. Dacă faceţi acest lucru, vă asigur că, indiferent cât de grea este această cale, ea nu va fi niciodată prea grea”.

IOAN C. POPA

 

*O Moldovă de succes va aduce beneficii întregii regiuni, Europei şi Statelor Unite(vicepreşedintele american Joe Biden, la Chişinău)