NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Față în față: Donald Trump și Joe Biden

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Față în față: Donald Trump și Joe Biden

– înfruntarea titanilor


La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea mai mare putere a lumii, Statele Unite ale Americii. Cei doi candidați care se înfruntă pentru funcția supremă,
republicanul Donald Trump, președintele în funcție, și Joe Biden, reprezentant al democraților, au concepții diferite în privința programelor de progres, prosperitate și pace. Concomitent, își livrează reciproc acuzații grave, unele nemaiîntâlnite pe parcursul campaniilor electorale pentru Președinție din ultima perioadă.

Se cunoaște faptul că Statele Unite ale Americii au o importanță covârșitoare pentru întreaga lume occidentală; nimic din ceea ce se întâmplă peste Ocean nu este lipsit de reverberații pe toată planeta. În aceste condiții, viitorul ocupant al fotoliului de la Casa Albă este nu doar „cel mai puternic om al planetei”, cum este deseori supranumit președintele SUA, ci și un reper spre care privește o lume întreagă. Dar ce se poate întâmpla, mai ales în perspectivă, când atacurile reciproce depășesc diferendele politice și devin unele „la persoană”? Cum va fi privit viitorul președinte al SUA în lume, în durele confruntări internaționale, dacă în timpul campaniei electorale au apărut acuze de genul „somnolent”, „prea bătrân” sau chiar „în declin mintal”? 

Privind la campaniile electorale din ultimii ani, se poate observa că rivalii politici s-au confruntat pe diverse teme de interes public. Atunci când Barack Obama a stat față înh față cu John McCain, s-a referit la programul de sănătate sau la poziția SUA în conflictele internaționale. De partea cealaltă, senatorul republican îi reproșa contracandidatului care apoi a devenit primul președinte de culoare al Statelor Unite că „ar prefera să piardă un război de dragul câștigării unei campanii politice”, nota la acel moment CNN. La rândul lor, George W. Bush și Al Gore s-au atacat reciproc pe motiv de programe fiscale, politică externă și strategii internaționale. Fostul președinte, în mod elegant, a avut tăria să-l numească pe contracandidatul său „un bun familist”, chiar dacă a adăugat apoi că „nu-i poate fi încredințată Președinția”. De data aceasta, însă, discursul fiecărui candidat la adresa celuilalt are alte repere. De pildă, actualul președinte, Donald Trump, a făcut aluzii la „abilitătățile cognitive” în declin ale lui Joe Biden, pe care îl vede ca pe un om foarte în vârstă (candidatul democrat, la 77 de ani, ar fi cel mai vârstnic președinte al țării). Doar că Trump este el însuși în prezent cel mai vârstnic lider de la Casa Albă. Totuși, a afirmat că Biden nu are acuitatea mintală necesară funcției prezidențiale și că „abia leagă două propoziții”. Miza enormă a acestui mesaj poate fi reflectată și de suma pe care echipa de campanie a lui Donald Trump a alocat-o unui spot electoral intitulat „Biden doarme” – 6,5 milioane de dolari. În replică, Biden afirmă că „Donald Trump nu este conștient, din perspectivă cognitivă, de nimic din ceea ce se întâmplă în jurul său și el este cel care are probleme cu controlul propriilor emoții”. De altfel, fiecare dintre cei doi se prezintă pe sine în stilul propriu. Astfel, Donald Trump afirmă că se simte „tânăr și vibrant”, iar Joe Biden „Priviți-mă”. Candidatul democraților a lăsat să se înțeleagă că ar putea candida pentru un al doilea mandat, în 2024. 


Pe de altă parte, se poate observa un alt element cu potențial de a stârni controverse, fiecare competitor afirmând că rivalul său a dus (sau ar duce) America în haos. 

Actualele alegeri americane denotă faptul că SUA se află la o răscruce de drumuri privind locul pe care îl ocupă în actuala situație internațională.
 

Diplomați celebri

Reporter: editura August - 9 - 2020 Comments Off on Diplomați celebri
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de statele lor să le reprezinte la nivel diplomatic. În acest context, ca ambasadori pot fi regăsiți actori, compozitori, astronauți, scriitori, inventatori sau interpreți.

Benjamin Franklin

Una dintre personalitățile remarcabile ale istoriei SUA, unul dintre „părinții fondatori” ai Statelor Unite, Benjamin Franklin, a rămas în istorie ca un inventator redutabil, om de știință, activist civic, pionier al electricității. Franklin a fost desemnat Ambasador al Americii în Franța. De-a lungul misiunii sale, a fost un element catalizator al sprijinului pe care Franța l-a acordat Războiului pentru independența SUA – între anii 1778 și 1782, Ambasadorul a facilitat, prin iscusință diplomatică, transporturi de arme, muniție, trupe, uniforme și suport naval. Un alt diplomat care a contat semnificativ în ecuația câștigării independenței SUA față de Imperiul britanic a fost francezul Pierre-Augustin Caron de Beaumarchais, la rândul său inventator, dar și autor de librete muzicale, printre care celebrele „Nunta lui Figaro” și „Bărbierul din Sevilla”. Ani la rând, Beaumarchais a condus misiuni diplomatice care aveau drept scop sprijinirea eforturilor de independență a SUA, creând și o companie prin intermediul căreia peste trei milioane de lire sterline au luat calea Americii, bani care au ajuns la Congresul Statelor Unite. 

de Beaumarchais

Din galeria diplomaților cu activități artistice face parte marele poet englez Geoffrey Chaucer,deopotrivă filosof și astronom, care a condus, ca diplomat, negocieri cu Flandra, Franța sau Italia în diferite domenii, de la interesele comerciale până la alianțele geostrategice. Mai aproape de contemporaneitate, poetul Miguel Ángel Asturias, deținătorul Premiului Nobel, este considerat un pionier al atragerii atenției întregii lumi asupra situației din țara sa natală, Guatemala. Ca ambasador, a susținut interesele patriei sale în misiuni diplomatice în majoritatea țărilor latino-americane, precum și în Franța. O altă personalitate a lumii literare care și-a reprezentat patria cu cinste în vremuri tulburi a fost poetul român Lucian Blaga. Cariera sa diplomatică a cuprins mai multe etape, acesta debutând ca ataşat de presă pe lângă Legaţia română din Varşovia, apoi la Legaţia română din Praga. Au urmat două mandate la Berna, iar într-o perioadă de mari frământări politice în Austria, a fost consilier de presă la Viena. Începând cu anul 1938, Lucian Blaga a fost numit în fruntea Legaţiei române la Lisabona. Pentru remarcabila sa activitate diplomatică, poetul român are un bust amplasat în dreptul Hotel Palácio din Estoril, unul dintre cele mai prestigioase ansambluri rezidenţiale istorice din Europa. Un alt filosof și eseist român de renume care a avut o carieră diplomatică remarcabilă a fost Neagu Djuvara, care devenea curier diplomatic în Suedia în chiar ziua în care România întorcea armele împotriva Germaniei naziste, 23 august 1944. Un alt compatriot renumit care a fost trimis în misiune diplomatică cu încărcătură de dificultate este Dumitru Prunariu, primul cosmonaut român, numit Ambasador la Moscova într-o perioadă în care pe agenda discuțiilor bilaterale se aflau subiecte delicate, printre care cel al Tezaurului românesc rămas în Rusia.

Shirley Temple

Dintre cei mai cunoscuți artiști care pot fi enumerați printre diplomații cu activitate notabilă poate fi amintit faimosul compozitor și pianist polonez Jan Paderewski. Anvergura culturală l-a adus în funcția de ministru de Externe al țării sale, punându-și semnătura pe Tratatul de la Versailles, care încheia Primul Război Mondial și certifica independența deplină a Poloniei. Un alt artist desemnat Amabador a fost Charles Aznavour, legendă a muzicii franceze, care în anul 2009 devenea reprezentant diplomatic al patriei sale de origine, Armenia, în Elveția, și delegat permanent al Armeniei la Națiunile Unite din Geneva, la doar câteva luni după ce recăpătase cetățenia armeană. Alți artiști remarcabili care au avut misiuni diplomatice au fost Shirley Temple, copilul-minune al cinematografiei americane,numită Ambasador al SUA în Ghana și Cehoslovacia, Sidney Poitier, primul actor de culoare care a câștigat un Premiu Oscar, emblemă a luptei împotriva rasismului. La rândul său, Sir Peter Ustinov, după o carieră cinematografică, tv și teatrală de răsunet, a activat ca Ambasador al UNICEF.


Istoria diplomației mondiale include și personalități controversate desemnate ca ambasadori, Niccolo Machiavelli în Evul Mediu și Ernesto „Che” Guevara în anii 1950 fiind doar două dintre cele mai cunoscute exemple.
 
 
 

Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”

Reporter: editura June - 11 - 2020 Comments Off on Negocierile pentru alocările de redresare, „cele mai dificile din istoria UE”
Propunerea de buget multianual al Uniunii Europene, de 1,1 trilioane euro pentru perioada 2021-2027, și cea a Planului de relansare economică, în valoare de 750 miliarde euro, intră în dezbateri și negocieri. UE se află în postura de a pune „la bătaie” pentru revenirea economică în forță a blocului comunitar o sumă record, iar discuțiile pentru alocări dintre statele membre, precum și din Parlamentul European se anunță animate.

Summitul UE din luna ianuarie 2020

La elaborarea strategiei financiare a UE, Comisia a combinat propunerile anterioare făcute de Germania și Franța, pe de-o parte, și de Austria, Danemarca, Țările de Jos și Suedia, pe de altă parte: fondul de 750 miliarde euro va fi împărțit – 500 miliarde euro granturi și 250 miliarde euro credite. „Sunt investițiile noastre în viitorul UE”, a spus șefa CE, Ursula von der Leyen, în fața Parlamentului, precizând că granturile vor fi alocate potrivit unor criterii stabilite de Comisie, care va ține cont de gradul în care au fost afectate statele membre de criza generată de pandemie.


Printre reperele majore ale grilei propuse de Comisie se află lansarea unui nou program de Sănătate în cadrul bugetului multianual, urmând să se investească bani în sistemele naționale de sănătate, pentru creșterea rezistenței acestora în fața crizelor sanitare și pentru colaborare transfrontalieră, o creștere a bugetului de dezvoltare rurală în exercițiul 2021-2027, investiții strategice, cum sunt achiziția de pachete de acțiuni la companii strategice europene, în special în state care nu au suficiente rezerve financiare să investească direct în aceste companii. Potrivit Comisiei Europene, România ar beneficia de 33 miliarde euro: 19, 6 miliarde euro sub formă de granturi și 13,4 miliarde euro credite. Banii ar putea fi disponibili începând cu 1 inuarie 2021, dacă în acest termen va exista aprobarea Parlamentului, a Consiliului și ratificarea în cele 27 de Parlamente naționale.

Liderii Uniunii Europene la ultima întâlnire dinainte de izbucnirea pandemiei

Dar greul abia acum începe. Propunerile anunțare de către Comisia Europeană vin în fața unor diferențe de viziune între statele membre care nu par să se fi armonizat. În condițiile în care marii beneficiari ai granturilor din Fondul de redresare ar fi fi Italia, Spania, Franța (de pildă, Italia și Spania vor primi, fiecare, peste 100 miliarde euro, granturi și credite), unele state din est și-au exprimat dezacordul față de susținerea sporită pentru țările bogate, chiar dacă au fost cele mai afectate de pandemie. În același timp, Germania, care a acceptat soluția bondurilor, cere claritate – europarlamentarii creștin-democrați germani solicită elaborarea și prezentarea de urgență a unui plan de rambursare a creditelor care vor fi oferite statelor membre și, totodată, ca orice flux financiar să poată fi rapid stopat dacă statul beneficiar nu respectă principiile domniei legii. În plus, există și state membre care consideră că dimensiunea fondului este insuficientă.


Experții și istoricul aprinselor dezbateri care însoțesc aproape întotdeauna implementarea unor măsuri importante în interiorul UE arată că negocierile care sunt pe cale de a începe s-ar putea dovedi unele dintre cele mai dificile din întreaga existență a Uniunii Europene. „Urmează negocieri foarte complicate, dar ar fi extraordinar dacă s-ar reuși realizarea unui acord înainte de instalarea verii”, punctează liderul Eurogrupului, Mario Centeno. La rândul său, cancelarul german Angela Merkel este și mai tranșantă: „Este clar că negocierile nu vor fi încheiate la următorul Summit european (din luna iunie, n.red.). Obiectivul trebuie să fie oferirea de timp suficient până la toamnă, astfel încât Parlamentele naționale și cel European să poată discuta Planul, astfel încât acesta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021”.

În acest tablou general complicat, soluțiile de compromis sunt singurele care vor putea facilita aprobările necesare debutului și derulării marelui plan comunitar de redresare economică. 

Când migranții bat la ușă…

Reporter: editura October - 9 - 2019 Comments Off on Când migranții bat la ușă…
Se cunoaște că, în ultima perioadă, dezbaterile din țări membre ale Uniunii Europene au abordat și dificila problemă a migranților. Atât presa, cât și diferite organisme sociale au subliniat faptul că europenii consideră imigranții ca fiind primul pericol pentru continentul nostru. Mai mult chiar, în conștiința publică a fost depășită și teama de terorism, care, după cum se știe, în ultima vreme, s-a manifestat sângeros. În aceste condiții, în fața cetățenilor continentului a apărut din nou tema susținerii absorbției de migranți. Aproape toate țările se declară, în principiu, de acord cu sprijinirea acestor oameni aflați în dificultate, dar, atunci când se pune problema preluării lor efective, apar diferențe majore. Din cele 28 de state membre ale Uniunii, doar opt, printre care și România, sunt dispuse să primească, pentru o perioadă mai mică sau mai mare, cota stabilită de migranți ce sosesc neîncetat la porțile Europei. Amintim că nu demult, Guvernul României a propus, printr-un memorandum, adoptarea unei poziții de susținere a Compactului Global pentru Migrație (CGM), în forma convenită în urma negocierilor. Președintele Klaus Iohannis a aprobat documentul propus de Executiv, care prezintă poziția oficială a României privind migrația, așa cum a fost stabilită recent în cadrul unei conferințe ONU la nivel înalt, pe această temă. Și totuși, este vorba despre un text fără valoare juridică obligatorie, menit a evita stabilirea de obligații financiare suplimentare pentru statele membre.

Carol Roman

Pe de altă parte, avem o experiență proprie în ce privește atitudinea migranților față de rămânerea pe teritoriul țării noastre. Ne reamintim de modul în care au reacționat refugiați primiți la noi: nu au acceptat să rămână în România, susținând că nu vor să stea „într-o țară care nu are ce să le ofere”. Sunt de notorietate cazurile în care refugiați ajunși în România, deși proveneau din țări frămânate de grave conflicte interne și trăiseră în condiții de supraviețuire foarte dificile, au făcut tot posibilul să plece din țara noastră, chiar cu riscul confruntărilor cu autorități din statele membre care nu acceptă migranți pe teritoriul lor. 


Această problemă a migrației nu a fost nici pe departe rezolvată prin înțelegerea cu Turcia, care primește loturi mari de refugiați contra unor plăți consistente.

În ceea ce privește țara noastră, nu putem trece cu vederea faptul că o parte a populației trăiește încă în condiții dificile, iar, în același timp, în unele state membre s-a pus oficial problema priorității bunăstării propriilor cetățeni în fața celei a refugiaților.

Sunt toate acestea motive serioase de reflecție referitoare la faptul că primirea a numeroși refugiați este de natură să stârnească o reacție de respingere din partea societății, care, așa cum am amintit, pune problema migranților pe primul loc la capitolul temeri legate de viitor. 


Carol Roman