NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Paradoxuri ale popularității liderilor

Reporter: editura May - 28 - 2020 Comments Off on Paradoxuri ale popularității liderilor
În pofida unor măsuri care pot fi încadrate ca aducând atingere libertăților cetățenești pe care le-au luat în context de pandemie anumiți lideri considerați a avea pusee de exces de autoritate, sondajele de opinie arată o paradoxală creștere de popularitate. În unele cazuri, este vorba despre aceleași regimuri pe care înainte de criza sanitară opinia publică le acuza de abuz de putere…

Președintele Poloniei, Andrzej Duda

Liderii cu tendințe autoritare din centrul și estul Europei au câștigat, în contextul pandemiei generate de COVID-19, semnificative avantaje de popularitate, constatate de numeroasele sondaje derulate în opinia publică. Astfel, experții citează cazul Ungariei, țară în care, la sfârșitul lunii martie a.c., Parlamentul țării emitea un pachet de legi care îi dădeau premierului Viktor Orban puteri nemăsurate, pentru oricât timp ar fi dorit, printre care și posibilitatea de a întemnița jurnaliști incomozi. Comisia Europeană a condamnat imediat această atitudine, împreună cu opoziția ungară, dar rezultatele unor sondaje de opinie au arătat că sprijinul popular pentru premier și Cabinetul său era de până la 78%, în timp ce opoziția se afla în cădere liberă de încredere.

 

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic

O cercetare sociologică din Turcia a relevat faptul că popularitatea președintelui Recep Tayyip Erdogan se situa, cu câteva săptămâni în urmă, la 56%, o creștere cu 15 procente față de perioada dinaintea crizei medicale, când același șef de stat era foarte nepopular din pricina atitudinii față de conflictul din Siria și a adâncirii dificultăților economice din Turcia. Deși șeful statului turc a dat declarații care în timpuri obișnuite ar fi stârnit oprobriul – „Unele ziare și politicieni sunt mai periculoși decât virusul. (…) Dar vom scăpa curând de virușii politici și mediatici” – sprijinul pentru Erdogan a crescut spectaculos. 


În Polonia, Guvernul populist a introdus foarte rapid măsuri dure de carantină, îngrădind la maximum dreptul de circulație imediat ce a apărut primul caz de coronavirus, acțiuni considerate printre cele mai severe din Europa. Totuși, în vârful epidemiei, popularitatea președintelui în exercițiu Andrzej Duda se afla la cote care nu dau șanse contracandiatului său la alegerile prezidențiale, Wladimir Kosiniak-Kamysz. Diferența dintre cei doi politicieni înaintea scrutinului era relevantă pentru felul în care au perceput cetățenii polonezi măsurile Guvernului: 52% la 12.6%, notează „BalkanInsight”.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele R. Moldova, Igor Dodon

Și Serbia a fost una dintre țările care au luat încă din luna martie măsuri draconice în fața răspândirii epidemiei de coronavirus. Dar, după o lungă perioadă în care președintele Aleksandar Vucic a fost acuzat de tendințe autoritare, s-a constatat faptul că în plină criză sanitară, șeful statului sârb era mai popular ca oricând. Potrivit datelor Institutului de Afaceri Europene, 61.2% dintre cetățeni l-ar fi votat din nou. Pe de altă parte, doar un sfert din populația Serbiei are încredere în politicienii țării…


Măsurile restrictive impuse de autoritățile de la Chișinău au mers până la interzicerea distribuirii unor publicații în interiorul țării, dar toate acțiunile antidemocratice de care au fost acuzați PSRM și președintele Igor Dodon au pălit brusc și rapid în condițiile temerilor legate de pandemie, iar sondajele de opinie au arătat cifre uimitoare pentru un guvern considerat departe de valorile democrațiilor occidentale: majoritatea cetățenilor moldoveni ar fi asigurat prin vot, la acel moment, o majoritate confortabilă partidului lui Igor Dodon, președintele însuși înregistrând un spor semnificaiv de popularitate, situat imediat după nivelul de încredere în medicii din țara vecină.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

În Slovacia, chiar dacă izbucnirea pandemiei a coincis cu schimbarea de guvern și noul Executiv, condus de Igor Matovic, a impus măsuri controversate, care ar fi fost aspru criticate nu cu mult timp în urmă, cum ar fi urmărirea de către autorități a telefoanelor mobile, guvernanții se bucură de încrederea a 90% dintre cetățeni, chiar și măsurile restrictive fiind susținute de majoritatea slovacilor, arată datele unui sondaj al agenției „Focus”. „Oamenii au tendința de a se uni în jurul liderilor politici atunci când se tem”, sintetizează specialistul în politică Sezin Oney, din Istanbul.


Un alt paradox al popularității liderilor se înregistrează în dreptul lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, șef de stat autoritar care a scăzut masiv în sondaje în ultimele săptămâni, după ce mult timp a fost lider nedisputat al încrederii rușilor.

 

În sprijinul românilor de peste hotare

Reporter: editura December - 12 - 2013 Comments Off on În sprijinul românilor de peste hotare

logo-niro-1Una dintre problemele cele mai acute aflate în prim-planul dezbaterii europene este cea reprezentată de efectele liberalizării totale a pieţei muncii pentru lucrătorii români în toate statele UE, de la 1 ianuarie 2014. Polemica iscată în jurul acestei teme îi afectează deopotrivă pe compatrioţii noştri care aparţin unor comunităţi bine închegate în alte state de mai mult timp şi pe cei care doresc să meargă la lucru în unele din aceste ţări.

NIRO Investment Grup, ce şi-a creat un binemeritat renume prin implicarea în numeroase acţiuni sociale şi umanitare în ţară, a luat decizia de a se alătura iniţiativelor de sprijinire a românilor aflaţi dincolo de hotare. Astfel, în ultima perioadă, grupul de firme NIRO a iniţiat şi susţinut, din îndemnul preşedintelui său, dl. Nicolae Dumitru, editarea unui ciclu de publicaţii dedicate conaţionalilor noştri care fac parte din comunităţile de români din străinătate, dar şi celor care lucrează temporar sau doresc să se întoarcă, tot mai numeroşi în ultima perioadă, realizate ca suplimente ale revistei „Balcanii şi Europa”.

Un număr de cinci ediţii ale publicaţiei „Români peste hotare” au reflectat viaţa comunităţilor româneşti din Spania, ştiut fiind faptul că românii sunt cea mai numeroasă comunitate de străini din această ţară. De la evoluţiile economice cu efecte directe asupra românilor, până la măsurile pe care le ia statul român pentru a-i reintegra pe cei care îşi propun să se întoarcă acasă, nici un aspect din traiul românilor aflaţi în Regatul spaniol nu a rămas neconsemnat. Iar efectele colaborării publicaţiei „Români peste hotare”, din cadrul NIRO Investment Grup, cu asociaţiile de români din Spania, precum şi cu bisericile româneşti, au generat ample ecouri.

Preocupările unui număr de patru publicaţii speciale s-au îndreptat, de asemeni, spre românii din Marea Britanie, aflaţi, mai ales în acest an, în mijlocul unor campanii menite parcă să îngreuneze imigraţia. Accentuând faptul că ei îşi aduc o certă contribuţie la progresul competitivei economii britanice, a fost subliniată necesitatea ca românilor să le fie respectat statutul de cetăţeni europeni.

Printre comunităţile româneşti spre care revista „Balcanii şi Europa”, prin intermediul suplimentelor sale, şi-a îndreptat atenţia se află şi cele existente în Franţa, stat care, de asemeni, beneficiază de aportul valoric adus de profesionalismul românilor. De altfel, această ţară recunoaşte aceste merite, lărgind continuu aria meseriilor în care românii pot activa. Şi în acest caz, publicaţia a menţinut un contact neijlocit cu bisericile româneşti din Franţa, nuclee care coagulează spiritul naţional în Hexagon.

Nu au fost uitaţi compatrioţii noştri din Italia, precum şi din state din nord-vestul Europei – Germania, Belgia, Olanda – în care români cu înaltă calificare, performanţi şi serioşi, au pornit să-şi clădească un viitor şi cărora le-au fost dedicate, de asemeni, suplimentele noastre.

Ecourile seriei de publicaţii „Români peste hotare” nu au întârziat: prin scrisori şi mesaje emoţionante, compatrioţii noştri care şi-au luat viaţa în propriile mâini şi îşi clădesc un viitor în alte ţări au transmis că suplimentele revistei „Balcanii şi Europa” face parte din viaţa lor cotidiană, fiind o serie de publicaţii binevenite şi necesare.