NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Un an dificil – 2013

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Un an dificil – 2013

Editorial – Carol Roman

logo-niro-1Ne aflăm la editarea celui de-al patrulea număr al suplimentului revistei „Balcanii şi Europa” dedicat conaţionalilor noştri aflaţi la muncă în Spania. Ne-am făcut o datorie de onoare din a reliefa diferite aspecte din viaţa de zi cu zi a românilor, împlinirile şi rigorile excesive la care au fost supuşi uneori; de asemeni, am relatat despre activităţile unor asociaţii ale românilor de pe teritoriul spaniol – şi în primul rând ne referim la FEDROM – care se străduiesc să menţină etnicitatea compatrioţilor noştri, în acelaşi timp neuitând nici rolul deosebit pe care îl joacă biserica în această direcţie.

Se cunosc restricţiile impuse lucrătorilor români şi bulgari în diferite ţări europene, până la începutul anului 2014, când aceste măsuri îşi pierd valabilitatea. Numai că autorităţile spaniole au solicitat Comisiei Europene aprobarea prelungirii şi pentru anul 2013 a restricţiilor de pe piaţa muncii aplicate lucrătorilor români, iar executivul comunitar a aprobat cererea guvernului spaniol. Deci, restricţiile vor continua şi în anul 2013, ceea ce nu poate fi de bun augur şi amână accesul cetăţenilor români pe piaţa spaniolă a forţei de muncă.

E drept, există probleme foarte serioase în Spania, datorită crizei economice, resimţită atât de spanioli, cât şi de românii aflaţi în această ţară. Dar a interveni în vederea încălcării unui drept european stabilit nu poate fi benefic pentru cei ce doresc să trăiască şi să lucreze în Spania. Posibil ca această măsură să aibă efecte adiacente şi să afecteze şi forţa de muncă românească existentă deja în Spania.

Vom reveni asupra efectelor acestei decizii, într-un număr viitor al publicaţiei noastre.

Restricţiile continuă…

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Restricţiile continuă…

Spania a solicitat Comisiei Europene aprobarea prelungirii restricţiilor de pe piaţa muncii aplicate lucrătorilor români şi pentru anul 2013, iar executivul comunitar a aprobat cererea guvernului spaniol. Rezultă că restricţiile se vor aplica şi în cursul acestui an, respectiv până în 2014, când expiră perioada tranzitorie pentru accesul lucrătorilor români şi bulgari pe piaţa muncii din toate ţările membre UE.

1

Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, explică decizia Comisiei Europene.

Chiar motivată de către autorităţile spaniole cu situaţia de o gravitate fără precedent” ce se înregistrează pe piaţa forţei de muncă din această ţară, măsura tot a fost primită cu stupoare de românii din Spania – guvernul spaniol a decis, iar Comisia Europeană a aprobat. Şi chiar dacă, în urma demersurilor Ambasadei României, s-au primit asigurări ferme, de la autorităţile spaniole de resort, că nu vor fi introduse cerinţe noi sau condiţii specifice diferite de cele solicitate până în prezent pentru reglementarea accesului cetăţenilor români pe piaţa spaniolă a forţei de muncă, faptul rămâne: restricţiile s-au prelungit. Mai exact, după cum se cunoaşte, românii care nu figurau înregistraţi ca angajaţi, şomeri sau în căutarea unui loc de muncă la momentul adoptării măsurii au nevoie de autorizaţii de lucru pe piaţa forţei de muncă din Spania.

2Decizia Comisiei Europene (CE) de a aproba cererea trimisă de autorităţile spaniole s-a luat în baza analizei privind situaţia pieţei muncii din Spania, unde şomajul în rândul românilor este mai mare decât în cel al spaniolilor, a argumentat Comisarul european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune Laszlo Andor, subliniind că menţinerea restricţiilor nu reprezintă o formă de xenofobie sau de discriminare” împotriva românilor şi că la sfârşitul acestui an, restricţiile temporare impuse liberei circulaţii a lucrătorilor români şi bulgari trebuie anulate în toate statele membre. De altfel, CE va monitoriza situaţia pieţei forţei de muncă din Spania prin intermediul actualizărilor furnizate de autorităţile spaniole şi îşi rezervă dreptul de a abroga, în orice moment, decizia de restricţionare a accesului la piaţa forţei de muncă, în funcţie de evoluţiile constatate.

Lucrătorii din România se bucură în prezent de toate drepturile legate de libera circulaţie în 17 state membre – Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda, Grecia, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, Portugalia, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia şi Bulgaria. Printre statele care mai menţin restricţii – Belgia, Germania, Spania, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie – unele au simplificat condiţiile sau procedurile de acces la piaţa forţei de muncă.

Concedieri masive

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Concedieri masive

1După ani întregi de prosperitate, românii din Spania îşi pierd locurile de muncă unul după altul. Statisticile arată că numai un sfert dintre ei mai aveau, la sfârşitul anului trecut, contracte legale de muncă, adică 250.000 din peste 900.000 de compatrioţi aflaţi în Regatul spaniol.

În conformitate cu datele prezentate de Comisia Europeană, rata şomajului în rândul românilor din Spania este foarte ridicată, afectând 36,4% din populaţia activă din punct de vedere economic (rata ocupării forţei de muncă în rândul cetăţenilor români în vârstă de muncă – 15-64 de ani – este de 50,8%).

Despre Piaţa Centrală din Coslada s-a dus vestea în toată regiunea Madrid. Se mai numeşte şi Piaţa Românilor, pentru că aici vin români în căutarea unui loc de muncă sau patroni în căutare de muncitori ieftini şi buni. Toţi aceşti români stau şi aşteaptă vremuri mai bune. O parte au muncit la firma lui Mihai Marin, la rândul său subcontractat ani buni de spanioli în toată Europa. Am lucrat ca subcontractor, sunt plătit la kilogramul de fier beton fabricat. Am muncit şi sâmbetele şi duminicile, pentru mine nu conta. Spaniolii nu făceau aşa ceva. Aşa am făcut un sfert din stadionul din Estate din Valencia”, spune Mihai Marin, patron al unei firme româneşti de construcţii.

People protest against labour reforms imposed by the Spanish government in central BarcelonaAcum însă, roata s-a întors. Spania, ţara care a construit deceniul trecut mai mult decât Italia şi Germania la un loc, a ajuns în colaps. Altădată căutaţi, muncitorii români trăiesc acum cât se mai poate din şomaj. Au fost utilizaţi practic când Spania a avut nevoie de ei, în perioada 2002-2007, în sectorul construcţiilor, în momentul în care a apărut bula imobiliară, când s-a construit foarte mult”, explică Silvia Marcu, doctor la Institutul de Cercetare a Ştiinţelor Umaniste Madrid.

Situaţia românilor din Spania s-a agravat mult anul trecut. Atunci, Guvernul spaniol a decis că toţi imigranţii aflaţi pe teritoriul său trebuie să-şi refacă dosarele de şedere şi de muncă. Condiţia obligatorie pentru a putea rămâne legal a fost prezentarea unei dovezi că au din ce trăi. Singurii care mai rezistă în Spania sunt cei care au avut mereu contracte pe perioadă nedeterminată. Eu nu simt că e criză, lucrez exact ca acum 4-5-6 ani, cu acte, cu contract. Dar eu numai legal am lucrat“, povesteşte Dorin Constantin, un şofer de autobuz în Coslada.

Spania-SomajLa rândul lor, spaniolii consideră că nu a fost o greşeală deschiderea piaţei muncii pentru români, ci doar un calcul greşit al autorităţilor spaniole: Nu cred că a fost o eroare. Cred că aşa ceva nici măcar nu se poate controla. Spania a deschis piaţa muncii fără să calculeze înainte de câtă forţă de muncă era nevoie”, arată un spaniol, şomer şi el, citat de mass-media.

Pe lângă lipsa locurilor de muncă şi dificultăţile financiare, românii care încă lucrează în Spania au fost afectaţi direct şi de creşterea taxelor pe consum, scăderea ajutoarelor de şomaj şi a salariilor din sectorul public.

Viaţa nu e chiar roz…

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Viaţa nu e chiar roz…

Executaţi silit

Pentru români, criza din Spania este chiar mai acută decât pentru iberici şi îşi pune amprenta pe viaţa de fiecare zi. La toate acestea se adaugă o criză a locuinţelor luate cu credite împovărătoare.

1Mulţi spanioli au profitat de uşurinţa cu care se puteau lua credite doar cu câţiva ani în urmă, iar azi evacuările îi scot cu miile la proteste. Şi românii care s-au împrumutat în Spania au zile grele. Nevoiţi să-şi achite creditele, fac acum apel la schimburi de locuinţe, pentru a se întoarce acasă. Astfel, publicitatea imobiliară din România primeşte anunţuri ca: Schimb ap. 3 cam. şi terasă mare, pe malul mării, lângă Valencia, cu casă la ţară cu teren”.
Cum s-a ajuns aici? Din cauza recesiunii, un sfert dintre românii care muncesc în Spania şi-au pierdut sau sunt pe cale să-şi piardă locuinţele cumpărate pe credit – peste 200.000 de oameni, arată mass-media. Conaţionalii noştri au luat cu împrumut sute de mii de euro pe zeci de ani. Era atât de uşor, iar unităţile bancare din Spania le dădeau chiar mai mult decât cereau. Am luat apartamentul nostru fără nici un fel de piedică, cu 120 la sută bani creditaţi. Noi aveam nevoie de 90.000 de euro pentru casă şi ne-au dat 110.000, fără să cerem…”, povesteşte o româncă pentru care acum rata de 400 de euro poate fi plătită doar din salariul soţului, de 800 de euro… Banca Naţională a Spaniei nu a controlat băncile, dându-le totală libertate în a oferi credite românilor – şi nu doar românilor”, spune un consilier financiar, citat de un post de televiziune.

Roata s-a întors. Băncile spaniole recurg acum la a scoate lichidităţi din piatră seacă: cine nu plăteşte, fie acceptă prelungirea creditului peste perioada convenită iniţial, fie pierde casa. Ce le rămâne de făcut românilor care se află în această situaţie? Ce se vede azi pe anunţurile imobiliare: să caute să salveze ce se mai poate salva şi să se întoarcă în ţară. Să scape de casele pe care au visat că le vor deţine după o viaţă de muncă şi să revină, chiar dacă, la rândul ei, România are destule dificultăţi economice.

Dar cel puţin ar fi acasă…

 

A fost „pământul făgăduinţei”…

2Piaţa muncii din Spania nu are nimic de oferit celor care vin să-şi caute norocul aici. Ba mai mult, unii dintre românii care vor să plece la muncă pot fi înşelaţi, exploataţi, chiar pot risca să-şi piardă viaţa. O confirmă şi Ciprian Bălţoiu, fost viceconsul al României la Madrid, care povesteşte că situaţia din Regatul spaniol nu oferă azi conaţionalilor noştri nici o speranţă de viitor. „Cine crede că vine în Spania şi mai găseşte de lucru, se înşală. Nimeni nu le spune românilor ce li se poate întâmpla aici”, argumentează omul care, din noua postură de jurnalist, relatează că a fost martor al unor situaţii dramatice, de la autocare pline de români abandonate pe autostradă până la oameni care erau să-şi piardă viaţa în urma unor experienţe în Spania: „Sunt mulţi oameni chemaţi să lucreze şi care s-au trezit puşi să cerşească. Am întâlnit un tânăr care era să-şi piardă viaţa. I s-a spus că are un loc de muncă în agricultură. Aici i s-a luat buletinul şi a fost pus la cerşit. A refuzat şi a fugit. Când l-au prins, l-au bătut groaznic. A fugit din nou şi a ajuns la spital. I-am făcut actele de repatriere şi l-am condus la autogară”.

Ciprian Baltoiu

Ciprian Bălţoiu

Ciprian Bălţoiu se referă şi la faptul că mulţi români sunt sub imperiul stresului din cauză că nu cunosc birocraţia şi normele din statul spaniol, iar atunci când doresc ajutor, nu ştiu cum să-l ceară, ori nu se supun regulilor. „Românii vor să li se dea tot fără să facă nimic. Dacă le ceri un pic de responsabilitate, ceva banal, cum ar fi să fie atenţi la acte când expiră, te terezeşti că vin la Ambasadă pe ultima sută de metri, cerând să se rezolve pe loc. Românii de aici au pregătire medie şi sub medie şi nu înţeleg de ce trebuie birocraţie. Au fost momente conflictuale, când am intrat în Consulat cu ajutorul poliţiei, pentru că mulţimea bloca uşa şi nu se dădeau deoparte, temându-se că-şi vor pierde rândul”, povesteşte fostul funcţionar diplomatic, adăugând că mulţi dintre românii care ajung în Spania nu cunosc nici legislaţia, riscând închisoarea sau expulzarea.

Elită românească

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Elită românească

Există şi în Spania români care au reuşit să-şi croiască un destin admirabil, făcând cinste naţiunii din care provin. Ei duc pe meleaguri spaniole spiritul românesc, fiind recunoscuţi ca personalităţi de primă mărime în domeniile în care activează.

Mihnea_Ignat_

Mihnea Ignat

Mihnea Ignat – director artistic al Filarmonicii Universităţii din Alicante, încă de la înfiinţarea acesteia. A primit Premiul Special al Filarmonicii Toscanini din Italia, în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Concursului Internaţional de Dirijat Orchestră „Arturo Toscanini”, organizat la Parma.

Ioana Zlotescu Simatu. Predă Istoria Universală la Facultatea de Ştiinţe ale Informării şi este funcţionar al Corpului Tehnic din Ministerul Culturii spaniol din 1978. A fost directoarea Institutului Cervantes din Bucureşti. A tradus în limba română volumele Stupul, de Camilo José Cela şi Trei romane exemplare, de Miguel de Unamuno.

Cătălina Iliescu Gheorghiu – profesor universitar şi directorul Centrului Cultural al Universităţii din Alicante, preşedinta Asociaţiei Culturale ARIPI. Prin intermediul instituţiilor pe care le conduce, a desfăşurat proiecte de integrare a românilor şi a culturii române în Spania.

Lara Gala – istoric şi critic de artă în cadrul Universităţii Complutense, din Madrid. Printre numeroasele proiecte a inclus fotografi şi pictori români, a publicat cronici despre lucrările lor în reviste de specialitate din Spania. A participat la o serie de evenimente care vizau promovarea artei şi culturii române în Spania.

Kasandra Kalmann Năsăudean – jurnalist român din diaspora, editor al publicaţiei în limba română „Român în Lume”, din Spania. A construit, prin articolele şi emisiunile sale radiofonice, o trainică punte de legătură între românii din Statele Unite, Spania şi România. Militează pentru păstrarea nealterată a limbii române, a tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti în diaspora.

Paulina Mircea – preşedinta Camerei de Comerţ, Industrie şi Turism Româno-Spaniole din Madrid. A creat o importantă punte de colaborare comercială între Spania şi România, favorizând dezvoltarea relaţiilor bilaterale între cele două state, ce au culminat cu importante investiţii spaniole în România.

Florin Găiseanu Tutuleasa – preşedinte al Camerei de Comerţ, Industrie şi Turism Româno-Spaniole din Cataluña. A întreprins numeroase activităţi pentru promovarea turismului românesc în Spania şi a facilitat dezvoltarea investiţiilor spaniole în România.

Nelu Bârsan – om de afaceri, antreprenor de succes în Alcalá de Henares, Spania. A sprijinit formarea echipei de fotbal F.C. Alba-Alcalá de Henares, precum şi înfiinţarea unei biserici româneşti în localitatea spaniolă.

Gianina Ionela Palade. Primul avocat român care a intrat în Baroul avocaţilor din Madrid. A sprijinit constant membrii diasporei româneşti din Spania.

Valentin Potrivitu. Preşedintele Asociaţiei „Por Que No” este organizator a numeroase concerte, piese de teatru, expoziţii, cu scopul de-a revigora imaginiea României.

Dan Caragea. Publicist, eseist şi traducător român, doctor în psihologie, specialist în lingvistică computaţională, a coordonat, ca director pentru Spania şi Portugalia, un proiect pionier în primul soft de inteligenţă artificială, care a revoluţionat analiza unui text. A fondat Galeria Nicole Blanco din Madrid.

Bogdan Ater. Artist plastic de renume, fotograf cu numeroase expoziţii în întreg spaţiul european, este o figură marcantă a artei contemporane în Spania. În 2009 a executat pentru Prinţii de Asturias sculptura, „Poarta Sărutului din Asturias”. Este, totodată, promotor cultural, organizator a numeroase evenimente de promovare a artei şi culturii române în spaţiul iberic şi nu numai.

Tudor Şerbănescu. Pictor român reprezentat de galeria „ArteJescal”, din Madrid, editor, fondatorul Centrului „Pro-Arte”, care a avut o bogată activitate în manifestările artistice româno-spaniole, organizând expoziţii de pictură, fotografie, lansări de carte, evenimente muzicale, conferinţe, dezbateri culturale şi artistice.

Costel Busuioc – tenor. A devenit celebru în urma emisiunii Hijos de Babel, concurs dedicat imigranţilor stabiliţi în Spania, unde a câştigat în 2008. Rezultatul a implicat încheierea unui contract între cu casa de discuri Sony.

Nicu Covaci – cântăreţ, compozitor şi lider al formaţiei Phoenix. Este o legendă a muzicii româneşti, totodată pictor şi grafician, considerat ca fiind unul dintre cei mai buni chitarişti rock din România generaţiei sale.

Emil Pop, campion european la KickBoxing în 2009, trăieşte în Spania din 2003. În anul 2010 i s-a oferit cetăţenia spaniolă, dar a refuzat-o, deoarece doreşte să concureze sub drapel românesc.

Aprecieri

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Aprecieri

1.mariano rajoyRomânii reprezintă cea mai importantă comunitate de străini din Spania. Adevărul este că sunt perfect integraţi” (Mariano Rajoy, prim-ministru al Spaniei)


2. ES EstanisalaoRomânii sunt angajaţi model, se integrează uşor şi rapid în comunităţi şi sunt buni vorbitori de spaniolă” (ES Estanislao de Grandes Pascual, Ambasadorul Regatului Spaniei la Bucureşti, februarie 2013)

FEDROM şi-a ales noul Comitet de Conducere

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on FEDROM şi-a ales noul Comitet de Conducere

Titus Corlăţean, ministrul român al Afacerilor Externe Cu toţii suntem mândri de acei români care, prin muncă asiduă, cinste şi abnegaţie, menţin bunul nume al ţării noastre în lume”

Revista „Balcanii şi Europa” colaborează strâns, de mai mulţi ani, cu FEDROM, care se vădeşte un sprijin concret al românilor ce trăiesc şi lucrează pe meleaguri spaniole. Am aflat cu satisfacţie de alegerea noului Comitet de Conducere, în frunte cu dl. Miguel Fonda, preşedinte şi le urăm succes în activitatea pe care o desfăşoară zi de zi.

FedromFederaţia Asociaţiilor de Români din Spania – FEDROM, organizaţie care are drept scop integrarea cetăţenilor români în Spania, promovând respectul, convieţuirea şi prezentarea culturii româneşti în societatea spaniolă, a organizat, la sfârşitul anului trecut, Adunarea Generală în urma căreia a fost ales noul Comitet de Conducere. Mandatul acestuia este pentru o perioadă de 4 ani, iar componenţa este următoarea: Miguel Fonda – Preşedinte, Gelu Vlasin – prim-vicepreşedinte, Marius Vili Sârbu – vicepreşedinte secund, Jesus Benito – secretar, Mihai Chis – purtător de cuvânt, Florin Găiseanu – delegat Cataluña şi membrii Vera Maxim, Chira Chiriuc, Florentina Samoilă, Monica Cucu.

Cu acest prilej a fost aprobat Regulamentul Intern de funcţionare, precum şi componenţa Comisiei Permanente. Totodată, au fost discutate proiectele de viitor ale Federaţiei şi au fost aprobate solicitările de afiliere. În prezent, FEDROM reuneşte 36 de asociaţii de români legal constituite pe întreg teritoriul spaniol.

Importanţa evenimentului şi a organizaţiei a fost subliniată în mesajele transmise de Titus Corlăţean, ministrul român de Externe şi Cristian David, ministru Delegat pentru Românii de Pretutindeni.


Management de proiecte europene

În anul 2010, Vera Maximn, azi membru în Comitetul de conducere al FEDROM, a înfiinţat Asociaţia de Imigranţi Sagra Vâlcea, recunoscută de statul spaniol şi care încearcă să-i ajute pe românii din Spania: „Îmi doresc să-i ajut pe români, să nu treacă prin greutăţile prin care am trecut eu. În primul rând, mă zbat pentru ca românii să primească dreptul de muncă în Spania. Să câştige legal şi cinstit un salariu. Asociaţia este una puternică, probabil cea mai puternică din zonă. În comunitatea Castilla la Mancha este destul de bine recunoscută asociaţia noastră. Am multe proiecte, pe lângă ajutorarea imigranţilor. În viitorul apropiat vrem să înfrăţim localităţi din Spania cu localităţi din România. Să fie schimburi de experienţă, să ne cunoască şi spaniolii tradiţiile, să le cunoască şi românii pe cele de aici din Spania. De asemenea, am în plan să aduc în România, în special în Vâlcea, investitori spanioli. Deja am avut multe discuţii în acest sens şi sunt sigură că voi reuşi. În fine, voi înregistra asociaţia şi în România pentru ca treburile să meargă exact cum îmi doresc”, dezvăluie Vera Maxim câteva din planurile de viitor ale asociaţiei pe care o conduce.

Cine este Vera Maxim?

S-a născut la Râmnicu Vâlcea, unde a absolvit liceul, la profilul veterinar, apoi o şcoală postliceală de cadastru funciar. Până la 20 de ani a locuit la Drăgăşani. Apoi a plecat în Spania, în 2007. Şi-a găsit repede de muncă şi de atunci nu a mai părăsit această ţară: „Am găsit să stau cu chirie la o familie de români. După o săptămână de căutări am găsit să muncesc, tot la nişte români, la un restaurant, ca bucătăreasă. Pentru câteva ore de muncă, primeam 550 de euro. Nu era mult, dar m-am descurcat. Am stat acolo o jumătate de an, apoi am plecat la un alt restaurant şi am muncit cu ora. Apoi am avut noroc şi am dat de o familie care m-a învăţat limba spaniolă, au avut răbdare cu mine şi m-au mai învăţat cum se fac bani muncind la oameni în case. Pentru patru ore, luam peste 500 de euro şi apoi aveam timp să merg şi în alte locaţii, unde mai făceam bani. Una peste alta, mi-a fost greu la începu., Ca român nu îţi e uşor, toţi încearcă să profite de tine, să munceşti mult pe bani puţini. Acte nu aveam şi nu îmi făcea nimeni, era riscant în fiecare zi. Am strâns din dinţi şi m-am descurcat”.

Apoi a decis să se specializeze în ţara adoptivă: „Am făcut un curs auxiliar la o clinică veterinară, am învăţat pe rupte. Ziua munceam, seara şi noaptea stăteam cu burta pe carte. Am reuşit să termin cu succes cursurile în iulie 2010 şi am învăţat multe, acum sunt pregătită să muncesc în domeniul pentru care am învăţat şi în România. Şi nu m-am oprit la acest curs, am mai făcut unul, la invitaţia Ambasadei României la Madrid, un curs de comunicare inteligentă emoţională, management de proiecte europene. Acum îmi desfăşor activitatea în centre sociale din zona Sagra”.

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Spania

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Spania

Boli profesionale şi accidente de muncă

DDN-OSHA-workers-500Pentru a nu deveni cu uşurinţă victima unui accident de muncă în Spania, este necesar să vă desfăşuraţi activitatea în mod legal, să purtaţi echipamente de protecţie şi să vă însuşiţi normele de protecţie şi securitate a muncii, pe care să le respectaţi întocmai.
Înscrierea în sistemul de asigurări sociale a angajaţilor constituie obligaţia angajatorului, dar, în situaţia în care acesta nu o respectă, angajatul trebuie şi poate să o solicite personal. De prestaţiile de asigurare socială pot beneficia copiii şi rudele soţului/soţiei titularului. Asigurarea contra riscului producerii accidentelor de muncă şi boală profesională se încheie cu Institutul Naţional de Securitate Socială (INSS) sau cu un fond de gestiune (Mutua de Accidentes de Trabajo y Enfermedades Profesionales de la Seguridad Social). Contribuţia pentru asigurarea riscului se plăteşte de către angajator separat de celelalte contribuţii de Asigurări Sociale, în condiţiile prevăzute pentru o persoană care lucrează legal.

În urma producerii unui accident asigurat, se acordă prestaţii precum:

– asistenţă medicală gratuită pe perioada de spitalizare şi recuperare;
– medicamente gratuite sau compensate;
– indemnizaţie pe perioada de incapacitate temporară;
– indemnizaţie pentru incapacitate permanentă totală;
– în situaţia producerii unei vătămări corporale ( pierderea unui organ, membru ) se acordă, o singură dată, o indemnizaţie în bani;
– indemnizaţie de deces;

În cazul în care un accident de muncă s-a soldat cu decesul unei persoane pe teritoriul Spaniei, familia acestuia poate obţine o pensie în valoare de 50% din valoarea ultimului salariu al lucrătorului, o indemnizaţie cu o valoare egală cu şase pensii şi un ajutor de înmormântare. Legislaţia spaniolă nu prevede obligaţia asigurării cheltuielilor aferente repatrierii corpului neînsufleţit.

 

Indemnizaţia specială, dacă moartea s-a datorat unui accident de muncă

Este o indemnizaţie care completează pensiile de văduvie şi de orfan, în cazul în care moartea celui de pe urma căruia se solicită pensia s-a datorat unui accident de muncă sau unei boli profesionale. Această sumă este echivalentă cu şase plăţi lunare din baza de reglementare a pensiei de văduvie pentru soţul supravieţuitor şi o plată lunară pentru fiecare dintre orfanii beneficiari. În cazul în care pensia se acordă părinţilor, aceştia beneficiază de 12 plăţi compensatorii, dacă trăiesc ambii părinţi, și de 9 plăţi compensatorii, dacă trăieşte doar un părinte.

Creştere a sumei datorată lipsei măsurilor de siguranţă:

Dacă Inspecţia Muncii stabilește că decesul s-a produs din cauza lipsei măsurilor de siguranţă obligatorii la locul de muncă, din cauza angajatorului, sumele menţionate anterior pot creşte cu 30-50%. Responsabilitatea acordării acestei sume cade direct asupra angajatorului care încalcă legea din cauza neîndeplinirii obligaţiilor de protecţie a muncii. Totuşi, declaraţia privind responsabilitatea este de competenţa Institutului Naţional al Asigurărilor Sociale.

 

Condiţii de acordare a asistenţei sanitare

asistenta sanitaraGuvernul de la Madrid a decis încă de anul trecut să restrângă accesul străinilor la asistenţa sanitară publică gratuită. Astfel, toţi străinii fără rezidenţă legală au fost excluşi din sistem şi, dacă vor să aibă acces la medic, trebuie să achite costul consultaţiilor sau să deţină o asigurare privată de sănătate. În aceste condiţii, Ambasada României a transmis un comunicat în care se fac precizări în legătură cu noile prevederi legislative legate de reforma în domeniul sănătăţii.

Cine beneficiază de asistenţă medicală?

De la 1 septembrie 2012, următoarele categorii de cetăţeni comunitari, inclusiv români, pot beneficia de asistenţă medicală în sistemul de sănătate public spaniol:

  • persoanele înscrise la sistemul de securitate socială spaniol (cotizanţi – angajaţi sau lucrători pe cont propriu, pensionari);
  • şomerii care primesc ajutor de şomaj contributiv;
  • şomerii care au terminat ajutorul de şomaj şi primesc în continuare alte ajutoare (subsidio por desempleo);
  • şomerii înscrişi în căutarea unui loc de muncă la serviciul statal de Ocupare spaniol (demandantes de empleo), chiar dacă nu mai primesc prestaţii, dacă au fost cotizanţi la sistemul de securitate socială spaniol;
  • persoanele care au permis de rezidenţa legală, chiar dacă nu contribuie la sistemul de securitate socială, dacă dovedesc, prin prezentarea unei Declaraţii de Impozit privind Venitul Anual ca Persoană Fizică, faptul că nu au venituri anuale de peste 100.000 de euro (beneficii din muncă, din capital, activităţi economice sau câştiguri patrimoniale);
  • membrii de familie aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate la sistemul public de sănătate (soţ/soţie, consortul/consoarta acreditaţi legal, fost soţ sau consort aflat în responsabilitatea asiguratului, urmaşii aflaţi în întreţinerea acestuia cu o vârstă inferioară celei de 26 ani sau care au un handicap egal sau superior a 65%, soră/frate care convieţuiesc şi depind economic de asigurat).

Important: Beneficiarii oricărui tip de pensie din România care au rezidenţă în Spania şi studenţii, pe perioada studiilor în această ţară, pot solicita din România formularul în baza căruia pot primi asistenţă sanitară în Spania.

Regimul de asistenţă medicală al persoanelor titulare sau beneficiare de regimuri speciale ale securităţii sociale îşi menţine statutul juridic specific (sistemul de Asigurări General al Funcţionarilor Civili ai statului, sistemul de Asigurări General Judiciar şi sistemul social al Forţelor Armate).

După recunoaşterea calităţii de asigurat sau de beneficiar de asistenţă sanitară, asistenţa medicală va fi acordată de către administraţiile medicale competente, pe baza prezentării cardului individual de sănătate.

Precizare: Comunităţile Autonome vor aplica diferenţiat noile reglementări.

Care sunt condiţiile în care persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de asistenţă medicală?

Acele persoane care nu au condiţia de asigurat sau de beneficiar de asistenţă sanitară vor putea obţine prestaţia de asistenţă medicală prin plata unei contra-prestaţii corespondente sau a unei cote derivate, prin înscrierea la o convenţie specială. De asemenea, în anumite cazuri, facturile se vor remite, pentru plată, statelor de origine.

Cazurile speciale în care se acorda asistenţă medicală (excepţii):

Străinii neînregistraţi sau autorizaţi ca şi rezidenţi în Spania vor primi asistenţă medicală gratuită în următoarele situaţii:

  • urgenţă pentru boli grave sau accidente, oricare ar fi cauza lor;
  • asistenţă în perioada pre-natală, natală şi post-natală;
  • persoane cu vârsta de până la 18 ani.

Foarte important:

În cazul în care consideraţi că nu vi se acorda asistenţă sanitară în conformitate cu legislaţia în vigoare, vă sugerăm să utilizaţi mijloacele legale puse la dispoziţie pentru solicitarea de detalii suplimentare sau depunerea unei reclamaţii, respectiv să vă adresaţi Birourilor spaniole de securitate socială din raza domiciliului dumneavoastră. Totodată, puteţi contacta Ambasada României la Madrid la tel. 91/350 18 81, la adresa de e-mail:comunicacion.publica@embajadaderumania.es sau facebook.com/ambasada.madrid.

O biserică românească în pericol

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on O biserică românească în pericol
1

Adrian Pintea, preotul paroh din Alcalá

Cu puţin timp în urmă, mass-media din Spania şi România au relatat situaţia dificilă în care se află construcţia bisericii ortodoxe române din Alcalá de Henares. Revista „Balcanii şi Europa” socoteşte că este de datoria sa să susţină realizarea acestei construcţii de suflet a celor 20.000 de români care trăiesc în această localitate. Ei riscă să rămână fără biserica pentru care au donat deja sute de mii de euro şi a cărei construcţie este aproape finalizată. Consilieri locali au cerut să fie returnată parcela, în ciuda faptului că a fost semnat un protocol, în 2007, între Primărie şi Parohia ortodoxă, privind concesionarea pe 40 de ani a terenului.

2

Cazul bisericii româneşti, în atenţia mass-media

Cu ani în urmă, comunitatea de români din oraşul spaniol Alcalá de Henares, majoritatea originari din Alba Iulia şi judeţul Alba, a anunţat că intenţionează să-şi construiască o biserică ortodoxă. Comunitate puternică, românii au două asociaţii şi o echipă de fotbal – FC Alba Alcalá de Henares – care activează în divizia regională din Spania. Ridicarea sfântului lăcaş urma să fie sprijinită şi de autorităţile spaniole. Potrivit primarului municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, auspiciile erau excelente, biserica beneficiind de un teren pus la dispoziţie de administraţia locală din Alcalá de Henares: Municipiul Alba Iulia cred că este dator să ajute biserica şi pe românii care sunt acolo, pentru că eu cred că primul lucru care ne-a ţinut uniţi este credinţa noastră străbună şi trebuie să facem ceea ce trebuie făcut ca să ne-o menţinem şi dacă suntem în afara graniţelor ţării”. Mai mult, edilul menţiona cu bucurie că şi alte parteneriate fuseseră discutate cu primarul din Alcalá de Henares, Bartolome Gonzales Jimenez, în cadrul unei vizite pe care acesta o făcuse în România, oraşul spaniol fiind înfrăţit cu Alba Iulia încă din anul 2002.

3

O tonă de alimente neperisabile strânse de Biserica Ortodoxă Română din Alcalá de Henares au plecat spre victimele zăpezilor din România anului 2012

Construcţia a început: include, pe lângă biserică, o casă parohială şi o sală de conferinţe, toate acestea necesitând circa 900.000 de euro, bani donaţi în mare parte de comunitatea compatrioţilor noştri, dar şi de statul român, care a oferit 107.000 euro. Şi dintr-o dată, după mai bine de cinci ani şi atâtea investiţii din partea unor oameni care au făcut eforturi pentru biserică în pofida luptei cu criza şi a scăderii veniturilor, noile autorităţi locale şi-au cerut terenul înapoi. Invocându-se argumente mai mult sau mai puţin subiective (cum ar fi faptul că toată lumea trebuie să beneficieze de teren, nu doar românii), se încalcă deliberat protocolul, punându-l pe preotul român care a iniţiat demersul, dar şi pe enoriaşii săi, în postura de a protesta. „Ne-am trezit că pe ordinea de zi era această propunere. S-au vehiculat nişte date eronate. Nu pot să înţeleg, dar datele care au fost prezentate, toate au fost false. Această biserică este finanţată de muncitori în şomaj şi de femei care lucrează ca menajere!”, a declarat preotul Adrian Pintea, citat de TVR News.

Pentru enoriaşii parohiei „Sfântul Mucenic Gheorghe” din Alcalá de Henares, vestea a fost un şoc, pentru că nu se aştepta nimeni ca înţelegerea semnată pe 40 de ani cu Primăria să poată fi anulată.

Vestea riscului ca biserica pentru care au investit sume importante să nu mai poată fi terminată a stârnit o emoţie puternică în comunitatea românească.

4

Români uniţi prin credinţă la Alcalá de Henares.

Reacţii au fost şi în ţară, după informarea prezentată de DIGI tv la sfârşitul anului trecut, care a fost preluată de alte posturi mass-media, ziare şi reviste din România. Informaţia a produs nelinişte în opinia publică românească, iar asociaţiile non-guvernamentale de apărare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti – printre care este şi cel la libertatea religiei – intenţionează să adreseze petiţii la toate forurile laice şi bisericeşti din cele două ţări. Lor li se alătură revista noastră, care va susţine această campanie de repunere în drepturi a protocolului semnat în 2007, în aşa fel încât românii din Alcalá de Henares, comunitate importantă, să aibă lăcaşul de cult ortodox pentru care Primăria localităţii nu doar şi-a dat acordul, ci chiar a aprobat concesionarea terenului necesar.


Daniela Petcu este în Alcalá de 10 ani, iar când a ajuns aici avea doar o casetă cu Sfânta Liturghie înregistrată la Catedrala Patriarhală, pe care o asculta în mod repetat. Acum afirmă că biserica este cel mai important factor din viaţa românilor din Alcalá de Henares.

O bibliotecă mult aşteptată

Reporter: editura April - 2 - 2013 Comments Off on O bibliotecă mult aşteptată

SiglaBiblioteca, cărţile ei trebuie să circule printre cititori, menţind legăturile cu rădăcinile culturale ale naţiunii, oriunde s-ar afla. Acesta este fundamentul spiritual pe care s-a edificat, la Madrid, prima bibliotecă publică a statului român din ultimele decenii.

Biblioteca ICR Madrid este prima bibliotecă oficială care aparţine statului român, după mulţi ani. Este prima bibliotecă publică, profesionistă, utilă cititorilor, dar şi oricărui cercetător care vrea să realizeze lucrări despre literatura sau istoria ţării noastre”, explică directorul-adjunct al ICR Madrid, Luminiţa Marcu. Are şi argumente: instituţia reuneşte într-un singur spaţiu un număr important de cărţi – peste 2.700 de volume – un fond de reviste, cu majoritatea publicaţiilor culturale importante din România, ale căror colecţii sunt la zi, multe dintre traducerile în spaniolă ale scriitorilor români, o mare parte dintre cele publicate înainte de 1989 din literatura română, cărţi de istorie, de eseistică, de poezie, publicate de exilul românesc în Spania, cărţile legate de cultura română sau spaniolă, publicate în cele două ţări, dar şi o colecţie importantă de carte românească clasică – literatura secolelor XIX-XX. De asemenea, Biblioteca are o colecţie multimedia, care cuprinde majoritatea filmelor româneşti, inclusiv cele recente şi care pot fi vizionate la sediul instituţiei. Mai mult, există şi dvd-uri cu muzică românească clasică, cu concerte înregistrate, cu muzică folclorică de bună calitate.

1

Inaugurarea Bibliotecii ICR Madrid, de Ziua Culturii Române şi a poetului Mihai Eminescu

Institutul Cultural Român de la Madrid a inaugurat în mod oficial Biblioteca în preajma Zilei Culturii Române şi a aniversării naşterii poetului Mihai Eminescu, în luna ianuarie a.c. Prezent la eveniment, Ambasadorul României la Madrid, Ion Vîlcu, a ţinut să sublinieze cât de impresionat a fost de numărul lucrărilor scriitorilor român traduşi în limba spaniolă: Mi-am dat seama că este o resursă culturală ce trebuie apreciată mai bine; această bibliotecă era ceva foarte necesar”. Organizarea Bibliotecii Institutului Cultural Român de la Madrid a constituit un proiect cu potenţial simbolic, iar mărirea şi dezvoltarea colecţiei rămâne în continuare o prioritate a instituţiei. Această bibliotecă este un loc unde poate fi casa noastră. Trebuie să ne menţinem legătura cu rădăcinile noastre cele mai profunde, astfel ca lumea de adopţie să simtă aceleaşi emoţii pe care le avem noi. Această bibliotecă este un omagiu adus cărţilor şi eu mă bucur că este prima oară când pot veni la Madrid să caut o carte românească”, apreciază Eugenia Popeangă, profesoară de filologie la Universitatea Complutense, din Madrid.