NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Împreună

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on Împreună

Editorial – Carol Roman

Revista „Balcanii şi Europa”, din cadrul „Niro Investment Group”, a iniţiat şi susţinut, la iniţiativa preşedintelui său, domnul Nicolae Dumitru, un ciclu de publicaţii-supliment dedicate compatrioţilor noştri aflaţi la muncă în străinătate. Astfel, începând cu numărul din luna iunie, ne-am făcut o datorie din a aborda problematica celor peste două milioane de români care lucrează peste graniţe, dintre care o mare parte se află în Spania.

Este ştiut faptul că, după o perioadă în care economia spaniolă a cunoscut o înflorire fără precedent – la care şi-au adus o mare contribuţie şi lucrătorii români – criza economică a adus statul iberic într-o gravă situaţie economică-financiară, cu efecte dezastruoase asupra pieţei muncii din această ţară. Neîndoielnic, acest colaps i-a afectat direct şi pe cei circa 900.000 de români aflaţi în Regatul spaniol, care s-au trezit nu doar afectaţi de şomaj de masă, ci şi de restricţii arbitrare pe piaţa muncii, impuse de Guvernul de la Madrid. În aceste condiţii, unii dintre ei aleg să se întoarcă acasă, unde statul român, chiar afectat, la rândul său, de criza economică, poate şi trebuie să creeze condiţii pentru ca aceşti români, aflaţi în plină putere de muncă, să se poată reacomoda şi reintegra deplin în patria lor.

Ecourile acţiunii noastre nu s-au lăsat aşteptate. Reacţia asociaţiilor de români din Spania a fost promptă, demonstrând că era nevoie şi de această publicaţie care să menţină vie legătura dintre românii din Spania şi cei din ţară. În acest context, FEDROM (Federaţia Asociaţiilor de Emigranţi Români din Spania), care a apreciat primul număr al suplimentului revistei noastre, solicitând suplimentarea tirajului – ceea ce am şi făcut, expediind revista la Madrid – ne-a propus o colaborare care să fie punctul de plecare al unui contact prelungit”: „Ne gândim să vă propunem realizarea de suplimente comune, care să reflecte activităţile realizate de comunitatea românească trăitoare în Spania, dar şi ceea ce se întâmplă în România”. Revista „Balcanii şi Europa” îşi însuşeşte această propunere şi va continua, împreună cu FEDROM, şi nu numai, să oglindească viaţa şi evoluţia spirituală a comunităţii românilor din Spania.

Comunitatea românească din Spania

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on Comunitatea românească din Spania

Românii reprezintă în acest moment cea mai mare comunitate de străini din Spania. Este o comunitate activă, puternică, bine integrată în mediul spaniol, care joacă un rol deosebit de important în dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi reprezintă un important contributor la dezvoltarea economiei spaniole, dar şi a celei româneşti.

În ultimii ani s-au constituit mai bine de 150 de asociaţii de români în Spania, ale căror obiective declarate sunt facilitarea integrării românilor în societatea spaniolă şi păstrarea identităţii lingvistice şi culturale româneşti. Deşi compatrioţii noştri care se află în Spania (conform datelor existente, numărul românilor înscrişi în registrul cetăţenilor comunitari este de aproximativ 900.000 persoane, arată Consulatul General al României la Sevilla) au acces direct la mediile de comunicare din România (prin internet şi satelit), s-a format relativ şi o piaţă pentru presa în limba română cu specific spaniol.

Alături de mediul asociativ şi presa în limba română, biserica reprezintă o instituţie cu puternic impact social, reuşind să grupeze în jurul său, nu doar din raţiuni religioase, membrii comunităţilor româneşti din Spania, devenind, astfel, o oglindă a dinamicii imigraţiei compatrioţilor noştri şi a problemelor acestora. În 2008, a fost numit PS Timotei Lauran ca primul episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei. În prezent, sunt constituite în Spania peste 70 de parohii ortodoxe româneşti. În afara comunităţii ortodoxe, o dezvoltare importantă în rândul comunităţii româneşti au avut-o comunităţile neoprotestante.

FEDROM – integrare, convieţuire, cultură hispano-română

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on FEDROM – integrare, convieţuire, cultură hispano-română

Ca urmare a solicitărilor noastre, am primit următoarea prezentare a activităţilor desfăşurate de Federaţia Asociaţiilor de Români din Spania, pe care o publicăm.


Federaţia Asociaţiilor de Români din Spania este o grupare fără scop lucrativ, independentă de orice organizaţie politică, socială sau religioasă. Este constituită de formă voluntară, din diferite asociaţii hispano-române, care acţionează pentru integrarea cetăţenilor români în Spania.

Din punct de vedere instituţional, FEDROM a trecut de la patru asociaţii fondatoare la douăzeci, repartizate pe întreg teritoriul spaniol, consolidându-şi astfel implementarea sa în Spania, lucru care ne permite să organizăm activităţi ce promovează integral comunitatea românească pe întregul teritoriu al ţării. A crescut în mod evident volumul nostru de activităţi, prezenţa noastră în societate, precum şi capacitatea noastră de influenţă, şi datorită acestui fapt, astăzi contăm cu mai multe persoane implicate în proiectele noastre.

În perioada parcursă de la crearea Federaţiei, în anul 2004, au survenit progrese remarcabile. FEDROM ajunge, în prezent, la mii de persoane, prin intermediul proiectelor pe care le desfăşoară. Am contribuit şi contribuim în continuare la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale multor persoane, la compensarea inegalităţilor dintre acestea, la îmbunătăţirea imaginii sociale a comunităţii româneşti, la promovarea participării sociale şi recunoaşterii sale, cu scopul ca puterile publice să impulsioneze politici mai active în favoarea sa, atât în Spania, cât şi în Europa.

FEDROM şi-a sporit an de an implicarea şi prezenţa în societate, în aceste condiţii crescând şi capacitatea de influenţă care îi permite să militeze pentru conaţionalii noştri aflaţi în Regatul spaniol. Nenumăratele proiecte specifice şi activităţi derulate sunt mărturii ale unei adevărate vocaţii de a veni în sprijinul românilor din Spania. Astfel, FEDROM s-a implicat în organizarea de cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, considerând „vital să nu se piardă tradiţiile, cultura şi limba de origine ale românilor”. De altfel, inaugurarea, la sediul din Madrid al FEDROM, în iunie 2012, a Bibliotecii române „Lucian Blaga” a fost încă o coordonată majoră a efortului de menţinere a matricei identitare, prin promovarea şi difuzarea valorilor limbii şi culturii române.

Unul dintre cele mai importante programe derulate de FEDROM este cel de primire şi integrare al imigranţilor. Adevărată „poartă de intrare” în FEDROM pentru persoana care se apropie de Federaţie, acest serviciu este desfăşurat prin intermediul unor acorduri cu autorităţile locale spaniole, asigură asistenţă directă şi de întâmpinare pentru cei interesaţi, incluzând un interviu care ajută la cunoaşterea nevoilor persoanei, apoi, după caz, servicii de însoţire a persoanelor în diferite contexte ale vieţii sociale. De altfel, medierea interculturală este un instrument de lucru principal în cadrul modelului de intervenţie socială a FEDROM, acoperind cea mai mare parte a nevoii de sprijin pe care o are un român ajuns în Spania. Se pune accent pe muncă (medierea între angajatori şi muncitorii imigranţi), educaţie (munca cu instituţiile de învăţământ, sprijinul pentru şcolarizare, însoţirea părinţilor, medierea conflictelor etc), sănătate (munca în centrele de sănătate şi spitale, informaţii şi asistenţă pentru persoanele migrante sau profesioniştii din sănătate etc), locuinţă (întâlnirea dintre proprietari şi posibilii chiriaşi imigranţi, gestionarea ajutoarelor cu scopul facilitării accesului la locuinţă), mediul comunitar (impulsionarea participării imigranţilor la viaţa publică a oraşului în care locuiesc).

FEDROM se află la dispoziţia comunităţii româneşti din Spania şi printr-un serviciu de informare, orientare şi consultanţă, menit să ofere orientarea şi asistenţa necesare românilor în materie de servicii consulare, sociale, împrumuturi, teme juridice, de muncă şi formare, un serviciu de mediere lingvistică (atât de necesar românilor care nu stăpânesc limba spaniolă) sau prin programe de intervenţie socială cu caracter integral, pentru asistenţă şi integrarea populaţiei româneşti în sferele de acţiune socială.

Unul dintre programele care se detaşează prin importanţa şi impactul asupra comunităţii românilor din Spania este cel de întoarcere voluntară şi asistenţă socială, iniţiat în colaborare cu Ministerul român al Muncii şi adresat persoanelor străine rezidente în Spania care, din motive umanitare, îşi manifestă dorinţa de a se întoarce în ţară. Incluzând servicii ca asistenţă personală, pregătirea pentru întoarcere, bilet de întoarcere în ţară sau cheltuieli neprevăzute, medicaţie ori stabilirea unui ajutor economic pentru călătorie, programul se vădeşte un ajutor preţios în eventualitatea în care compatrioţi ai noştri (tot mai mulţi în ultima vreme) decid să revină în România.

Participarea şi activitatea constantă a FEDROM ca membru al Comisiei permanente în Forumul Statal pentru Integrarea Socială a Imigranţilor este relevantă pentru nivelul de implicare pe care l-a atins Federaţia în integrarea românilor în Spania, dar şi pentru păstrarea identităţii româneşti sau, când este cazul, pentru întoarcerea cu bine în ţara natală.

Centrul de Informare Europeană Europe Direct”

Din anul 2009, localitatea Coslada găzduieşte un punct de informare europeană, „Europe Direct”, finanţat de Comisia Europeană şi gestionat de FEDROM, în colaborare cu Primăria din Coslada, pentru ca toţi cetăţenii să cunoască mai bine Uniunea Europeană.

De la începutul activităţii sale, Centrul „Europe Direct” a avut ca obiectiv principal apropierea Europei de cetăţenii săi, iar atingerea lui a inclus campanii de vizibilitate a Uniunii Europene – simboluri şi valori, politici şi instituţii, priorităţi de comunicare în prezent şi în viitor. În acest context, „Europe Direct” Coslada, în care este implicată şi FEDROM, a participat la diferite activităţi în spaţii publice, pentru a realiza un contact direct cu publicul larg şi a putea asculta opiniile cetăţenilor.

Punct de informare de mare vizibilitate şi importanţă, „Europe Direct” Coslada oferă oamenilor posibilitatea să adreseze orice fel de întrebări legate de UE (cum ar fi, de exemplu, cele legate de drepturile şi oportunităţile cetăţenilor din Uniune), să dezbată chestiunile europene care îi privesc sau facilitează accesul la informaţii, documente şi publicaţii ale instituţiilor europene. „Transpunerea şi punerea în aplicare a actualelor directive privind libera circulaţie a lucrătorilor, şi în special aplicarea măsurilor referitoare la restricţiile muncitorilor români pe piaţa forţei de muncă spaniole, cu procedurile administrative greoaie şi solicitarea de documente adiţionale (autorizaţie de muncă, documente justificative privind existenţa unor venituri, dreptul la asistenţă sanitară etc.) reprezintă în momentul de faţă principalele teme de interes ale românilor care vin la Centru”, punctează Daniela Varzari, funcţionar în cadrul „Europe Direct” Coslada, care se dovedeşte astfel un instrument de mare folos pentru românii din Spania, dar şi pentru spaniolii înşişi, cu toţii cetăţeni europeni.

Membrii FEDROM – Asociaţia Hispano-română ROMÂNIA (Madrid); Asociaţia RromMadrid (A. de Henares-Madrid); Asociaţia AIPE (Castellón-C.Valenciana); Asociaţia Coslada y San Fernando (Coslada-Madrid); Asociaţia DIALOG EUROPEAN (Madrid); Asociaţia Culturală OBATALÁ (Coslada-Madrid); Asociaţia ASOCROM (Barcelona-Cataluña); Asociaţia ANEEE (Barcelona-Cataluña); Asociaţia QUORUM (Barcelona-Cataluña); Asociaţia de Femei FEMEIA (Madrid); Asociaţia ASAHIR Europa 2007 (Gijón-Asturias); Asociaţia Socio-Culturală EMINESCU (Avila-C.León);

Asociaţia DECEBAL (San Sebastian-Euskadi); Asociaţia Culturală TRICOLOR (Burgos-C.León); Asociaţia Romană SPERANŢA (Mejorada-Madrid); Asociaţia Democratică de Drepturi Umane (Valencia); Asociaţia ASRUVA (Valladolid-C.León); Asociaţia ESTEMUR (Murcia); Asociaţia Culturală de Ajutor pentru Imigranţi (Al.de Henares-Madrid); Asociaţia Juan Ramón Jiménez-Lucian Blaga (Camarma-Madrid).

Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Spania

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on Ce trebuie să ştim pentru a lucra legal în Spania

RAI – Subvenţie pentru şomerii cu vârsta peste 45 de ani

RAI (Renta Activa de Inserción) este o subvenţie acordată de autorităţile spaniole persoanelor cu nevoi personale, care au mari dificultăţi în găsirea unui loc de muncă.

Cine poate beneficia de acesta subvenţie? Persoanele care au vârsta peste 45 de ani; Emigranţii reveniţi în Spania, care au vârsta peste 45 de ani;!!! Aici e valabil pentru cetăţenii spanioli care au lucrat într-o altă ţară!!! Victime a violenţei domestice; Persoane cu handicap de minim 33%

Care sunt condiţiile de acordare?

Pentru persoanele cu vârsta peste 45 de ani: Să fiţi şomer; să aveţi vârsta împlinită de 45 de ani; să fiţi înscris că, în căutare de loc de muncă (demandante de empleo), având o vechime de cel puţin 12 luni, şi să nu fii refuzat nicio ofertă de muncă, curs sau orientare laborala; înscris în “Compromiso de actividad”; să aveţi vârstă cuprinsă între 45 şi 65 de ani; să nu aveţi venituri mai mari de 481,05 euro/lună, adică 75% din SMI din 2012 (SMI = Salario Mínimo Interprofesional); dacă aţi mai beneficiat de ajutorul RAI (Renta Activa de Inserción), trebuie să treacă 365 de zile calendaristice de la data când aţi solicitat ajutorul de înainte; nu aţi fost beneficiarul a 3 ajutoare RAI (Renta Activa de Inserción); aţi terminat de încasat o altă subvenţie; nu aveţi niciun venit agricol

Pentru emigranţii reveniţi în Spania, care au vârsta peste 45 de ani. Să fiţi şomer; să fiţi înscris că, în căutare de loc de muncă (demandante de empleo) şi să nu fi refuzat nici o ofertă de muncă, curs sau orientare laborală; înscris în “Compromiso de actividad“; să aveţi vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani; să nu aveţi venituri mai mari de 481,05 euro/lună, adică 75% din SMI din 2012 (SMI = Salario Mínimo Interprofesional); dacă aţi mai beneficiat de ajutorul RAI (Renta Activa de Inserción), trebuie să treacă 365 de zile calendaristice de la data când aţi solicitat ajutorul de înainte; nu aţi fost beneficiarul a 3 ajutoare RAI (Renta Activa de Inserción); aţi lucrat minimum 6 luni în străinătate, de la ultima ieşire din Spania şi aţi revenit cu 12 luni înainte de solicitare; (valabil pentru cetăţenii spanioli care au lucrat într-o altă ţară!).

Pentru persoanele care sunt victime a violenţei domestice Să aveţi vârsta maximă 65 de ani; să nu aveţi venituri mai mari de 481,05 euro/lună, adică 75% din SMI din 2012 (SMI = Salario Mínimo Interprofesional); nu aţi fost beneficiarul a 3 ajutoare RAI (Renta Activa de Inserción); certificat eliberat de “Serviciile Sociale”/de la “Centro de acogida”/hotărâre judecătorească/ordin de restricţie/un raport de la “Ministerio fiscal” prin care să dovedească faptul că sunteţi o victimă a violenţei domestice.

Pentru persoane cu handicap de minim 33% Să fiţi şomer; să fiţi înscris că sunteţi în căutare de loc de muncă (demandante de empleo), având o vechime de cel puţin 12 luni şi să nu fi refuzat nici o ofertă de muncă, curs sau orientare laborală; înscris în “Compromiso de actividad“; să aveţi vârsta cuprinsă între 45 şi 65 de ani; să nu aveţi venituri mai mari de 481,05 euro/lună, adică 75% din SMI din 2012 (SMI = Salario Mínimo Interprofesional); dacă aţi mai beneficiat de ajutorul RAI (Renta Activa de Inserción), trebuie să treacă 365 de zile calendaristice de la data când aţi solicitat ajutorul de înainte; nu aţi fost beneficiarul a 3 ajutoare RAI (Renta Activa de Inserción); un certificat prin care să se dovedească gradul de handicap; aţi terminat de încasat o altă subvenţie; nu aveţi niciun venit agricol.

Unde trebuie să vă prezentaţi pentru a solicita aceasta subvenţie? La birourile de la “Servicio Público de Empleo”.

Cât timp veţi încasa? Durata maximă este de 11 luni, însă se poate solicita de 3 ori.

Care va fi suma încasată? 426 de euro/lunar, însă această sumă se va actualiza anual, adică 80% din IPREM (IPREM = Indicador Público de Rentă de Efectos Múltiples)

Pe toată durata ajutorului RAI, este obligatorie stampilarea carnetului de şomaj (o dată la trei luni). O singură întârziere duce la pierderea TOTALĂ a acestei subvenţii.

 

Obţinerea certificatului de rezidenţă (NIE)

Noi prevederi legislative. În legătură cu ultimele noutăţi legislative legate de schimbarea certificatului de rezidenţă comunitară (=NIE) cu începere din data de 24 aprilie 2012, pentru obţinerea certificatului de rezidenţă/foaia verde care include şi NIE (numărul de identificare personal) cetăţenii comunitari, inclusiv cetăţenii români: trebuie să lucreze pentru un angajator sau pe cont propriu în Spania sau să facă dovada că dispun pentru ei înşişi şi pentru membrii familiei de resurse materiale suficiente şi posedă o asigurare medicală completă, care să acopere toate riscurile în Spania; este nevoie să dovedească înscrierea într-o instituţie publică sau privată de învăţământ, acreditată sau finanţată de administraţia spaniolă pentru studii sau formare profesională, și să deţină asigurare medicală completă care să acopere toate riscurile în Spania; trebuie să fie membrii de familie care însoţesc sau se alătură unui cetăţean al Uniunii care îndeplineşte el însuşi condiţiile menţionate anterior.

Reamintim că de la 1 ianuarie 2007 cetăţenii români sunt cetăţeni comunitari.

Cazurile în care este necesară schimbarea certificatului de rezidenţă UE. Subliniem că cetăţenii care posedă certificat de rezidenţă comunitar (NIE=foaia de culoare verde) nu trebuie să-si reînnoiască acest document deoarece FOAIA VERDE NU expiră!

Singurele cazuri în care trebuie schimbat certificatul de rezidență UE sunt cele de deteriorare/pierdere/furt ale acestuia sau cele în care cetăţeanul îşi schimbă starea civilă sau adresa la care locuieşte. De asemenea, sunt nevoiţi să-şi modifice certificatul cetăţenii români care, în perioada ianuarie-aprilie 2007, după intrarea României în UE, din lipsa instrucţiunilor specifice de aplicare au primit în loc de certificat de rezidenţă UE, „tarjeta de residencia”, document eliberat cetăţenilor extracomunitari, care are termen de valabilitate de cinci ani.

Procedura pentru schimbarea certificatului de rezidenţă. Toţi cetăţenii care doresc schimbarea certificatului de rezidenţă comunitară (=NIE) vor trebui să facă dovada respectării noilor condiţii impuse la 24 aprilie 2012 de legislaţia spaniolă. Potrivit legii, şi ne referim doar la cetăţenii comunitari care solicită rezidenţa/reînnoirea acesteia după 24 aprilie 2012, aceştia trebuie să solicite personal documentul la oficiul pentru străini din provincia unde doresc să rămână şi/sau să-şi stabilească reşedinta, sau la sediul Comisariatului de Poliţie de care corespund pentru înscrierea lor în Registrul Central de Străini. Solicitarea menţionată va trebui făcută la trei luni de la intrarea pe teritoriul Spaniei, fiindu-le acordat, pe loc, un certificat de înregistrare în care vor fi trecute numele, naţionalitatea şi domiciliul persoanei înregistrate, numărul de identitate ca străin şi data înregistrării.

Împreună cu cererea de înscriere, va trebui să se prezinte paşaportul sau un document naţional de identitate valabil, precum şi documentaţia justificatoare a îndeplinirii cerinţelor pentru obţinerea certificatului de reşedinţă inclusă în noua legislaţie. În cazul în care paşaportul sau documentul naţional de identitate sunt expirate, va trebui prezentată o copie şi solicitarea de reînnoire.

FOARTE IMPORTANT

Dacă sunteţi în situaţia în care aveţi nevoie de eliberarea unui nou certificat şi acesta vă este refuzat în mod nejustificat, solicitaţi “hoja de reclamaciones”. Specificarea “cu drept de muncă până la data de 31.12.2012” nu este reglementată legal, dar nici nu contravine legii, înscrierea acesteia în certificat depinzând de autoritatea competentă locală. Şi în situaţia în care apare această menţiune în certificatul obţinut, dreptul la muncă al cetăţenilor români va fi reglementat de legislaţie, nu de respectivul certificat. (Ambasada României la Madrid, tel. 91/350 18 81 – 13 iulie 2012); e-mail: comunicacion.publica@embajadaderumania.es.).

Sunt loviţi cei vulnerabili

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on Sunt loviţi cei vulnerabili

Spania a decis să extindă asupra imigranţilor ilegali o măsură pe care o aplica până mai ieri doar vizitatorilor ocazionali: facturarea în ţările de origine a îngrijirilor medicale acordate acestor oameni.

Aşadar, de la 1 septembrie, Regatul spaniol va continua să acorde îngrijiri în sistemul public de sănătate imigranţilor ilegali, dar nota de plată pentru tratamentul lor va fi achitată de ţările de origine, dacă există o convenţie bilaterală. Numai situaţiile de urgenţă, monitorizarea sarcinii şi asistenţa celor sub 18 ani vor rămâne deschise în continuare.

Invocând eforturile de austeritate (de altfel, fără precedent), guvernul a stârnit, prin decizia de a-i lipsi pe imigranţii ilegali de acces la sistemul gratuit de sănătate (cu care Spania se lăuda până în prezent) o vie polemică în Spania. Asociaţiile de imigranţi denunţă o decizie ce îi loveşte pe „cei mai vulnerabili”, în timp ce peste 1.000 de medici de familie s-au înscris pe o listă de persoane ce contestă această măsură „pe motiv de conştiinţă”.

Cât se mai câştigă între Madrid şi Valencia

Deşi practică aceeaşi meserie, românii din Spania pot să aibă venituri care diferă cu sute de euro de la o regiune la alta. Astfel, salariul mediu brut care putea fi câştigat în Ţara Bascilor înainte de înăsprirea condiţiilor economice ale statului spaniol era de 2.123 euro pe lună, în timp ce în Extremadura, acesta ajungea la 1.479 euro. Este bine de ştiut că regiunile în care se câştigă cele mai mari salarii medii brute sunt Ţara Bascilor, Madrid, Navarra şi Catalunya, iar cele în care se obţin cele mai mici venituri sunt Extremadura, Insulele Canare şi Comunitatea Valenciană. Zonele în care locuiesc cele mai importante comunităţi de români – peste jumătate din totalul compatrioţilor noştri – sunt Madrid, Comunitatea Valenciană, Catalunya, Castilla-La Mancha şi Andaluzia.

Deşi la Madrid veniturile sunt mai mari decât în Comunitatea Valenciană, şi cheltuielile sunt pe măsură. Preţul mediu de închiriere al unui apartament cu trei camere în capitală este de 1.009 euro, în timp ce în Comunitatea Valenciană ajunge la 583 de euro. În ceea ce priveşte locurile de muncă, cele mai mici şanse de a-şi găsi un nou serviciu, în acest moment, le au românii din Insulele Canare, unde rata şomajului este de 26,91%. Chiar dacă au noroc şi reuşesc să se angajeze, compatrioţii de acolo nu pot spera la salarii prea mari: venitul mediu îl depăşeşte doar pe cel din Extremadura. În schimb, românii din Ţara Bascilor beneficiază de cel mai mare salariu mediu din Spania şi de şanse mai mari de a-şi găsi un serviciu, dat fiind faptul că aici se înregistrează cea mai mică rată a şomajului.

Nu mulţi dintre conaţionalii noştri câştigă salariul mediu din comunitatea în care locuiesc. Adesea, angajatorii le oferă salariul minim legal stabilit în acordul colectiv de muncă pentru meseria respectivă şi pentru comunitatea în care lucrează. Astfel, un ospătar din Castellon, Comunitatea Valenciană, primeşte un salariu de bază brut mai mic decât unul din Barcelona, Catalunya.

Traiul pe meleaguri spaniole

Viaţa nu e chiar roz…

„Numele meu este Mihaela şi sunt dintr-un oraş frumos, plin de istorie, cu oameni cu o sete imensă de a-şi vedea ţara şi oraşul pe treptele cele mai înalte. Acest oraş este Alba Iulia. Iar eu sunt unul dintre tinerii care au fost nevoiţi să-şi părăsească ţara pentru un viitor mai bun, dar al cărui suflet a rămas acasă…

Părinţii mei s-au despărţit când eu aveam 8 ani iar eu am rămas cu mama. Ea muncea la o fabrică din oraş, în trei schimburi dar firma nu a mai funcţionat şi au dat-o în şomaj. Eu, cu studii de plătit şi ea cu o vârstă la care nu se mai găsea aşa uşor de muncă. Am decis să vindem casa, să putem plăti viza şi să plecăm în Spania. Ne cam treceau fiorii gândindu-ne că nu ştiam la ce venim, nu vorbeam spaniola, eu nu lucrasem în viaţa mea şi nu ştiam face nimic. Şi pentru că nu erau bani, aveam şi şcoli neterminate. Asta era diploma mea.

Am găsit pe cineva din Alba Iulia să ne pună viză – ştiţi cum se făcea pe vremuri – dar se pare că acel cineva ne-a pus o viză falsă şi noi, fiind aşa de pierdute, am plătit (cine ştia ce-i o viză falsă, când noi nu ieşisem din Alba-Iulia?). Am umblat să ne recuperăm banii, am trecut prin multe şi, până la urmă, s-a rezolvat. În data de 21 mai 2000 am ajuns aici, în Spania.

La fiecare loc de muncă, dacă mergeai să întrebi dacă nu au nevoie de angajaţi,te întrebau de unde eşti şi, când auzeau că din România, se vedea pe faţa lor că nu erau prea fericiţi. După trei luni de căutare, mi-am găsit un job într-un restaurant, la bucătărie, şi am stat acolo cinci ani. Să prind şi eu ceva meserie, să am un început, că, Doamne, greu mai era să o iei de la zero cu tot! Mi-am făcut rost de drept de muncă cu timpul, am încercat să mă integrez în lumea lor, am dat de oameni buni şi oameni care căutau altele. Fiind româncă, se aşteptau la tipuri de favoruri de-a dreptul jignitoare. Avem multe drepturi aici ca străini, dar mulţi dintre noi dau cu piciorul şi uită de unde au plecat şi care este ţelul lor.

Eu nu am negat şi nu o să neg niciodată de unde vin şi sunt mândră că sunt româncă, ardeleancă, din Alba Iulia, oraş pe care îl am mereu în suflet. Şi de câte ori se poate, prefer o vacanţă acolo, printre ai mei, pe care nu-i uit o clipă în viaţa mea de zi cu zi. E ca şi cum cu trupul eşti aici, dar cu sufletul mereu acolo…”.

Mihaela, albaiulianca din Spania

Visul spaniol şi realitatea românească

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on Visul spaniol şi realitatea românească

Spania se afundă în recesiune

Românii din Spania nu pot fi ocoliţi de ceea ce opinia publică numeşte deja plan de austeritate „draconică” iniţiat de Guvernul spaniol. Să-ţi cauţi de lucru şi să încerci să supravieţuieşti într-o ţară care de mult nu mai este ce-a fost la un moment dat poate părea o mare aventură, dar românii sunt nevoiţi să încerce până în ultima clipă.

Măsuri de austeritate draconice. Spania a anunţat un plan de măsuri de o austeritate strictă, care include reducerea deficitului bugetar cu circa 65 de miliarde de euro până în 2015, prin majorarea TVA de la 18% la 21%, reformarea administraţiei publice şi renunţarea la o serie de avantaje fiscale. Măsurile de austeritate anunţate de premierul Rajoy vor încetini redresarea economică a statului , însă planul reprezintă totodată angajamentul cerut de Bruxelles în schimbul sprijinului financiar menit să salveze băncile spaniole, notează „The Wall Street Journal”. De altfel, Spania se află în continuare în recesiune, arată datele Eurostat şi aşteaptă infuzie de capital internaţional (în total, instituţiile financiare din Spania urmează să primească ajutoare în valoare de 100 de miliarde de euro). Economia Spaniei este prognozată să se contracte cu 1,7% anul acesta, iar în ceea ce priveşte creşterea economică, datele oficiale sugerează o stagnare pentru anul în curs.

Consecinţe dramatice. În mod cert, toate acestea urmează să îi afecteze direct şi pe cei aproape un milion de români care figurează oficial în statisticile spaniole şi care deja luptă de o bună bucată de vreme cu dificultăţile economice care au transformat visul spaniol într-o bruscă şi neplăcută trezire la realitatea recesiunii. Iar viitorul nu anunţă ameliorări semnificative. Impactul măsurilor de austeritate va fi serios, inclusiv pentru românii din Spania. Costurile unei familii vor creşte, în medie, cu 415 euro pe an, ca urmare a deciziei de majorare a TVA, reiese dintr-un calcul făcut de o organizaţie spaniolă pentru drepturile consumatorilor, pe baza datelor Institutului spaniol de Statistică, scrie „Bloomberg”, iar reducerea ajutorului de şomaj sau renunţarea la o deducere fiscală acordată celor care decid să cumpere o locuinţă nu sunt veşti bune pentru românii din Regatul spaniol.

În aceste condiţii, mulţi dintre românii care reprezintă cea mai mare comunitate de străini din Spania întâmpină dificultăţi financiare şi şi-ar dori să revină în ţară, în special pentru că locurile de muncă devin din ce în ce mai dificil de găsit. Dacă în rândul spaniolilor rata şomajului a depăşit 20%, aproape jumătate dintre românii din Spania nu au în prezent un loc de muncă fiscalizat.

Este întoarcerea în ţara natală o opţiune? România traversează la rându-i, cu destule dificultăţi, o perioadă de criză ce pare a nu se mai sfârşi şi, din păcate, nu-i poate atrage cu prea multe facilităţi pe românii harnici şi curajoşi care lucrează în Spania şi ar dori să se întoarcă acasă.

  • Circa jumătate dintre românii din Spania nu au în prezent un loc de muncă fiscalizat
  • Măsurile de austeritate vor creşte costurile vieţii de zi cu zi

Daniel Ţecu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Români din Europa (FADERE)

Noi am organizat în mai multe rânduri topuri cu problemele românilor din diaspora şi, în mod special, din Spania. Înainte să apară criza, problemele erau altele. Acum, acest top ar arăta cam aşa: lipsa acută a locurilor de muncă şi interdicţiile din 22 iulie, preţurile mari pentru obţinerea documentelor la consulate, serviciile proaste – lipsa posibilităţii unei comunicări fluide între consulate şi românii din diaspora, omologarea şi convalidarea studiilor, care este foarte greoaie din cauza lipsei acordurilor între ministere, abuzurile din partea funcţionarilor în ţările-gazdă, dar şi problema identităţii româneşti şi imaginea proastă. (…) Orice măsură luată de Spania i-a afectat în mod egal şi pe românii care lucrează aici. În acest moment, şomajul în rândul românilor este mai mare de 45%. Este adevărat însă că o parte dintre cei care am crede noi că sunt în şomaj lucrează, de fapt, la negru. Toate aceste măsuri şi multe altele fac din viaţa românilor din Spania un coşmar. Guvernul spaniol a dat un ordin prin care toţi românii care au documentul de şedere (rezidenţă) expirat şi vor să-l înlocuiască să nu mai poată face acest lucru dacă nu au un loc de muncă sau nu pot demonstra că au cum să se întreţină în Spania.

În acest moment, în jur de 50% dintre români ar dori să se întoarcă în România din cauza situaţiei disperate în care se află Spania. Fiecare săptămână, fiecare zi fac, însă, ca România să fie din ce în ce mai departe de aspiraţiile românilor de aici. Preferă să rămână într-o ţară străină şi să lucreze la negru în cazul în care nu mai au un loc de muncă legal şi să câştige pe lună doar cât înseamnă chiria şi mâncarea.

****

Redacţia noastră intenţionează să realizeze un interviu cu dl. Daniel Ţecu, pentru a afla în ce constă activitatea desfăşurată de această Federaţie a românilor printre compatrioţii noştri.

FADERE este o Federaţie a asociaţiilor de români din Europa, implicată în problematica conaţionalilor noştri care trăiesc şi muncesc în diferite state europene.

O comunitate plină de contradicţii

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on O comunitate plină de contradicţii

Mai mult decât o diasporă economică”

Au românii din Spania o imagine bună? Au reuşit, în pofida dificultăţilor de tot felul, să se afime pe măsura capacităţii lor? Un lucru este cert: în marea ei diversitate, comunitatea românilor din Spania este una complexă, care nu se poate restrânge doar la abordarea economică.

Situaţia economică din Spania, despre care se vorbeşte neîncetat, i-a lovit şi pe românii din Regat. Asociaţiile româneşti apreciază că este vorba despre circa 300.000 de oameni afectaţi de resticţiile impuse pe piaţa muncii de Guvernul de la Madrid. Parte din ei au plecat în Italia, Marea Britanie sau Belgia, ţări mai puţin lovite de dificultăţi economice decât Spania. Câţiva s-au întors acasă. Ceilalţi aşteaptă să treacă şi această perioadă grea. Dar dincolo de greutăţile generate de criză, românii din Spania au o mulţime de alte probleme, care nu se vor termina odată cu recesiunea.

Studiile economiştilor spanioli arată că românii contribuie cu peste 1% la PIB-ul Spaniei. Cu toate acestea, imaginea lor nu s-a îmbunătăţit substanţial. E drept că a dispărut, prin intervenţii ale diferitelor asociaţii, scoaterea expresă în faţă a naţionalităţii infractorilor, mai ales când făptaşii erau români. Pe de altă parte, deranjează mult eticheta de „căpşunari” pusă acasă, în România, în pofida faptului că printre românii din Spania sunt şi mulţi avocaţi, profesori, doctori, arhitecţi sau ingineri. „Dacă în România termenul căpşunar e peiorativ, eu spun de aici că, în plină criză, economia mai pluteşte şi datorită românilor din Spania, care şi-au ajutat familiile, dar şi economia românească”, a argumentat preotul Aurel Bundă, protopop de Barcelona, la o conferinţă a românilor din Spania, organizată de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Mai grav este că românii care au venit cu zece ani în urmă susţin chiar că imaginea compatrioţilor noştri e şi mai proastă; atunci erau „identificaţi” cu Gheorghe Hagi şi cu Nadia Comăneci, acum performanţele tot mai rare se răsfrâng indirect şi asupra românilor din Spania, care simt nevoia „unei alte imagini”.

Românii din Spania sunt conştienţi că la nivel oficial relaţiile româno-spaniole sunt foarte bune, dar la nivelul oamenilor obişnuiţi, există mult loc de îmbunătăţiri. O notă aparte o fac familiile mixte. „Observ cu uimire entuziasmul pe care îl are soţul meu spaniol faţă de orice activitate menită să promoveze o imagine pozitivă a României”, povesteşte, în context, arhitecta Elena Nedelcu. De altfel, realitatea demonstrează că este nevoie de un liant care să coaguleze contradicţiile unei comunităţi alcătuite din oameni puternici, în plină forţă creatoare, care resimt, în timp, nevoia unei solidarităţi mai accentuate la nivel de comunitate. Este foarte greu, câteodată mi se pare imposibil să poţi să uneşti comunitatea românească. Eu încă sunt optimist că o să vină o vreme când românii îşi vor da seama că este bine şi important pentru ei să fie uniţi”, remarcă Daniel Ţecu. Nu se poate spune că românii din Spania duc lipsă de asociaţii – sunt în jur de 150, unele mai reprezentantive şi mai implicate în viaţa şi problemele românilor decât altele. Aşa cum este şi firesc, părerile românilor sunt diverse. Unora li se pare natural să fie multe, alţii cred că nu toate au o activitate folositoare comunităţii. Concluzia care se desprinde ascultându-i pe românii din Spania este că aceştia au nevoie, aşa cum cum remarca Preasfinţitul Timotei, episcopul ortodox român al Spaniei şi Portugaliei, de un ţel comun: „Românii din Spania nu sunt încă o comunitate. Ce înseamnă o comunitate? Înseamnă mai mulţi oameni uniţi, care trag în aceeaşi direcţie, au un ţel. E greu de vorbit încă de o comunitate în Spania, ţelul românilor care au venit aici e acela de a câştiga bani şi de a se întoarce acasă. Prima şi cea mai dureroasă greutate a lor este dezrădăcinarea. Cei mai mulţi au venit să lucreze pentru două, trei luni sau un an, pentru a-şi face câţiva bănuţi şi a se întoarce acasă. Şi s-au făcut ani de zile, chiar zeci de ani pentru unii români stabiliţi acum în Spania…”. (după epochtimes.com)

Şi totuşi, sângele apă nu se face…

Identitate, tradiţii, continuitate

Românii din Spania sunt renumiţi pentru felul în care ştiu să-şi menţină tradiţiile, obiceiurile, spiritualitatea şi identitatea naţională, cu atât mai mult cu cât trăiesc într-o ţară soră „de gintă latină”. De cealaltă parte, oficialităţile spaniole sprijină, prin subvenţii, asociaţiile de integrare a noilor veniţi. Chiar dacă nivelul de acces al românilor la aceste fonduri rămâne scăzut, aceste condiţii bune nu aşteaptă decât să fie fructificate. Mai mult, Ministerul spaniol al Educaţei, cu sprijinul Institutului Limbii Române, a decis, cu mai mult timp în urmă, introducerea în colegiile publice spaniole a cursurilor de limbă şi civilizaţie românească. Iniţiativa a fost foarte bine primită de comunitatea românească din Spania, iar în prezent, peste 350 de şcoli din Regatul Spaniei au inclus în programa extracuriculară cursul opţional de limbă, cultură şi civilizaţie românească. Păstrarea identităţii prin limbă şi libera circulaţie a informaţiei nu putea ocoli presa, astfel că în Spania există un număr mare de reviste în limba română („Noi în Spania” „Românul din Spania”, „Român în lume” etc.), cele mai multe gratuite, şi posturi de radio care au emisiuni în limba română. Nu în ultimul rând, Biserica Ortodoxă Română este recunoscută oficial. Sunt, toate acestea, date relevante pentru oportunitatea şi disponibilitatea pe care o are comunitatea românilor din Spania de a păstra şi perpetua chiar şi departe de România datele fundamentale ale spiritualităţii româneşti.

Cuvinte de apreciere

Reporter: editura September - 7 - 2012 Comments Off on Cuvinte de apreciere

Românii care muncesc în Spania îşi aduc o contribuţie recunoscută la progresul statului spaniol, fiind o comunitate activă, cu certe calităţi profesionale, preocupată de o cât mai bună integrare. Indiferent unde îşi desfăşoară activitatea, compatrioţii noştri sunt apreciaţi pentru calităţile lor de profesionişti şi de cetăţeni europeni, fapt atestat de numeroasele declaraţii apreciative ale unui număr mare de oficialităţi.

„După contactele cu autorităţile spaniole şi cu reprezentanţii comunităţii, mi-am format impresia că avem o comunitate dominată de oameni de valoare, muncitori şi mi-au întărit convingerea că la nivel oficial şi al societăţii spaniole, percepţia este foarte bună, pozitivă” (ES Ion Vâlcu, ambasadorul României în Spania)

 

În cadrul unei ample declaraţii referitoare la statutul muncitorilor români din Spania, Salvador Victoria, ministrul regional al Madridului pentru Probleme Sociale, după ce a constatat că „restricţiile sau barierele nu sunt bune pentru nici o economie”, a remarcat aportul adus de români şi bulgari la nivelul economiei regionale: „Noi, spaniolii suntem datori faţă de români şi bulgari, pentru că, potrivit ultimelor date, în perioada de bunăstare economică, între 2004 – 2009, românii şi bulgarii au adus 1,7% PIB-ului Spaniei” .

 

„Castellon este un oraş de fiecare dată mai bogat cultural datorită, în mare parte, eforturilor depuse de oameni aşa cum sunt cei care fac parte din comunitatea românească” (Alberto Fabra Part, primarul oraşului Castellon)

 

 

Românii sunt o comunitate din ce în ce mai integrată în Coslada şi văd deja acest oraş ca o nouă casă pentru ei şi familiile lor” (Agustin Gonzalez Plasencia, director de Imigraţie în cadrul Primăriei Coslada)

 

 

Românii sunt parte fundamentală a Madridului, muncesc, fac eforturi şi contribuie la bogăţia economică, umană şi culturală a regiunii. Madridul nu ar fi ceea ce este acum fără români. Ne simţim foarte mândri de prezenţa lor aici” (Gabriel Fernández Rojas, fost viceconsilier pentru Imigraţie şi cooperare internaţională al comunităţii Madrid)