NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Votul de la distanță – avantaje și provocări

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Votul de la distanță – avantaje și provocări
Perioada de pandemie pe care o traversează întreaga lume pune în fața ciclurilor electorale provocări nemaiîntâlnite. În condițiile în care este poosibil ca pericolul de sănătate publică să mai dureze un an, chiar doi, potrivit multor specialiști, în spațiul public se vorbește tot mai insistent despre elaborarea unor măsuri care să permită votul în siguranță de la distanță.

Votul de la distanță implică exercitarea acestui drept într-un spațiu fără comisie electorală, fără supravegherea procesului și fără asigurarea din exterior a secretului votului. Printre avantajele menționate în dreptul acestui tip de votare se numără o mai mare acoperire a populației care votează, deci o apropiere de idealul conținut de sintagma sufragiu universal, adaptarea la mobilitatea cetățenilor și în general prioritizarea votului în fața problemelor tehnice pe care sistemul de la distanță le-ar putea genera.

La capitolul dezavantaje, chiar riscuri, de departe este semnalat pericolul de fraudare. În cazul votului la distanță devine mult mai simplu ca o altă persoană să voteze în locul celui îndreptățit, se pune problema chiar a posibilității vânzării/ cumpărării voturilor nesupravegheate de entități independente sau a exercitării de presiuni pentru direcționarea opțiunii electorale a unei persoane și chiar a unor familii întregi.

Chiar și în aceste condiții, mai multe state folosesc votul de la distanță, în special prin intermediul poștei, luându-și măsuri specifice pentru a asigura cât mai bine dreptul, egalitatea, libertatea și secretul exprimării acestui drept. Astfel, pentru a stimula responsabilitatea votantului, în Austria i se solicită acestuia o declarație sub jurământ că va vota „singur, personal, neobservat și neinfluențat”. De asemenea, în Germania este practicat același tip de declarație sub jurământ a votantului care se angajează să-și exprime opțiunea în „mediu secret”. În acest fel, în luna martie, în plină pandemie, landul Bavaria a optat pentru votul prin poștă în integralitate pentru cea de-a doua rundă de alegeri municipale. Pe de altă parte, în Polonia, țară cu o foarte puternică societate civilă, încercarea autorităților de a face rapid și brusc trecerea la sistemul de vot prin poștă pe motiv de pandemie a stârnit polemici aprinse, presiunea opiniei publice fiind suficient de puternică încât alegerile prezidențiale programate inițial pentru luna mai a.c. să fie amânate pentru perioada următoare. 

În ce privește România, dezbaterile pe marginea votului de la distanță sunt amânate de mulți ani, abia la alegerile prezidențiale din anul 2019 românii din Diaspora având posibilitatea de a se înscrie pentru a-și exercita dreptul de vot și altfel decât prin prezența la secțiile special amenajate. În noile condiții fortuite generate de pandemie și de pericolul pentru sănătatea publică pe care îl reprezintă circulația noului coronavirus, mai multe organizații au transmis o scrisoare deschisă către Guvern, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, prin care solicită respectarea principiilor privind transparența și consultarea publică în contextul amânării pentru toamna acestui an a alegerilor locale. Se transmite autorităților să ia în considerare posibilitatea ca pandemia de coronavirus să împiedice organizarea alegerilor și, astfel, este necesar să să analizeze și metode alternative de vot. Organizațiile semnatare au trasat și câteva repere necesare pentru considerarea de către autorități a variantelor de vot alternativ: realizarea de către AEP a unor scurte studii privind potențialul unor metode de vot alternative, care să includă – printre altele – votul prin corespondență extins pentru toți cetățenii și votul anticipat, în persoană; nevoia de a elimina anumite vulnerabilități legate de votul prin corespondență, identificate în cel mai recent raport de monitorizare a alegerilor prezidențiale publicat de Coaliția FiecareVot; realizarea unor analize, de către INSP, privind riscurile epidemiologice ale diverselor metode de vot (inclusiv votul în persoană la secția de votare); organizarea unei dezbateri publice interactive pentru a alege cele mai potrivite metode de vot, care să țină cont de limitările impuse de timpul scurt și de situația de criză.
 

George Cristian Maior – Ambasador, Director al Serviciului Român de Informaţii

Reporter: editura December - 10 - 2012 Comments Off on George Cristian Maior – Ambasador, Director al Serviciului Român de Informaţii

Una dintre proeminentele personalităţi ale vieţii publice din ţara noastră este ambasadorul George Cristian Maior, Director al Serviciului Român de Informaţii din anul 2006. Este omul care şi-a pus amprenta inconfundabilă asupra instituţiei şi conectării ei la era informaţională, nu numai prin prisma faptului că de ani buni conduce SRI – entitate de prim rang a statului român – ci şi pentru că este un profesionist redutabil, dedicat pe deplin interesului naţional şi siguranţei României.

Prodigioasa sa carieră începea în 1992, odată cu numirea în funcţii ca diplomat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, apoi Însărcinat cu Afaceri a.i. al Ambasadei României din Dublin, Irlanda (1997-1999), pentru ca, în anul 2004, să-i fie conferit gradul diplomatic de Ambasador în Ministerul Afacerilor Externe. Unul dintre cele mai relevante repere pentru activitatea sa profesională este îndeplinirea funcţiei de secretar de stat şi şef al Departamentului pentru Integrare Euroatlantică şi Politică de Apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, în perioada 2000-2004, când a coordonat, din punct de vedere strategic şi militar, aderarea României la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic. Preocupat de importanţa politicii de apărare în noile coordonate externe, de apartenenţă la NATO, ale României, în calitate de senator în Parlamentul României a îndeplinit, succesiv, funcţii de mare răspundere, girate de profesionalismul său remarcabil, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare, Ordine Publică şi Securitate Naţională, membru al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informaţii Externe, membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Minorităţi.

Importantele poziţii pe care le-a ocupat în sistemul de afaceri externe, siguranţă şi apărare au fost urmarea firească a acumulării unor solide cunoştinţe în domeniu. An de an, încă de la început, George Maior şi-a dedicat forţele consolidării unui eşafodaj profesional remarcabil şi complex. Astfel, în anul 1992 obţinea titlul de Master în Drept Internaţional si Comparat al Universităţii George Washington, Washington D.C. În 1997 i-a fost acordat titlul de doctor în Drept Internaţional, la Universitatea „Babeş Bolyai” din Cluj-Napoca. De menţionat că teza sa de doctorat – „Naţional şi european în jurisprudenţa Curţii Europene de la Strasbourg” a fost nominalizată în anul 1998 la Premiul Most, acordat de UNESCO. De asemenea, în anul 2001 a absolvit Colegiul Naţional de Apărare.

Parcursul meritoriu al carierei sale i-a adus şi deplina recunoaştere internă şi internaţională. Astfel, George Cristian Maior a fost decorat de preşedintele României cu distincţia Crucea Naţională „Serviciul Credincios în Grad de Cavaler”, Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Cavaler şi Ordinul naţional „Steaua României” în grad de Ofiţer. În plan extern, guvernatorul statului Alabama i-a conferit medalia „Meritorious Service Medal of Alabama”.

Pe lângă activitatea sa în fruntea SRI, George Maior rămâne şi un intelectual preocupat de conexiunile la nivel înalt ale lumii contemporane. Şi-a adus contribuţia la cercetarea internaţională în domeniu publicând articole şi lucrări referitoare la drepturile omului, concepte de drept public, precum şi la politici de apărare la nivel global.

Pentru meritele de excepţie în apărarea României şi pentru contribuţia adusă la menţinerea siguranţei statului român, revista „Balcanii şi Europa” îi conferă d-lui ambasador George Cristian Maior Premiul Vocaţia pentru Siguranţă şi Cooperare Internaţională în domeniul Securităţii”.

Pentru noi primează protejarea societăţii civile, menţinerea unui climat stabil de securitate în interiorul graniţelor ţării, dar şi să ne aducem o contribuţie cât mai semnificativă la eforturile comunităţii internaţionale de prevenire a terorismului”.