NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Votul de la distanță – avantaje și provocări

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Votul de la distanță – avantaje și provocări
Perioada de pandemie pe care o traversează întreaga lume pune în fața ciclurilor electorale provocări nemaiîntâlnite. În condițiile în care este poosibil ca pericolul de sănătate publică să mai dureze un an, chiar doi, potrivit multor specialiști, în spațiul public se vorbește tot mai insistent despre elaborarea unor măsuri care să permită votul în siguranță de la distanță.

Votul de la distanță implică exercitarea acestui drept într-un spațiu fără comisie electorală, fără supravegherea procesului și fără asigurarea din exterior a secretului votului. Printre avantajele menționate în dreptul acestui tip de votare se numără o mai mare acoperire a populației care votează, deci o apropiere de idealul conținut de sintagma sufragiu universal, adaptarea la mobilitatea cetățenilor și în general prioritizarea votului în fața problemelor tehnice pe care sistemul de la distanță le-ar putea genera.

La capitolul dezavantaje, chiar riscuri, de departe este semnalat pericolul de fraudare. În cazul votului la distanță devine mult mai simplu ca o altă persoană să voteze în locul celui îndreptățit, se pune problema chiar a posibilității vânzării/ cumpărării voturilor nesupravegheate de entități independente sau a exercitării de presiuni pentru direcționarea opțiunii electorale a unei persoane și chiar a unor familii întregi.

Chiar și în aceste condiții, mai multe state folosesc votul de la distanță, în special prin intermediul poștei, luându-și măsuri specifice pentru a asigura cât mai bine dreptul, egalitatea, libertatea și secretul exprimării acestui drept. Astfel, pentru a stimula responsabilitatea votantului, în Austria i se solicită acestuia o declarație sub jurământ că va vota „singur, personal, neobservat și neinfluențat”. De asemenea, în Germania este practicat același tip de declarație sub jurământ a votantului care se angajează să-și exprime opțiunea în „mediu secret”. În acest fel, în luna martie, în plină pandemie, landul Bavaria a optat pentru votul prin poștă în integralitate pentru cea de-a doua rundă de alegeri municipale. Pe de altă parte, în Polonia, țară cu o foarte puternică societate civilă, încercarea autorităților de a face rapid și brusc trecerea la sistemul de vot prin poștă pe motiv de pandemie a stârnit polemici aprinse, presiunea opiniei publice fiind suficient de puternică încât alegerile prezidențiale programate inițial pentru luna mai a.c. să fie amânate pentru perioada următoare. 

În ce privește România, dezbaterile pe marginea votului de la distanță sunt amânate de mulți ani, abia la alegerile prezidențiale din anul 2019 românii din Diaspora având posibilitatea de a se înscrie pentru a-și exercita dreptul de vot și altfel decât prin prezența la secțiile special amenajate. În noile condiții fortuite generate de pandemie și de pericolul pentru sănătatea publică pe care îl reprezintă circulația noului coronavirus, mai multe organizații au transmis o scrisoare deschisă către Guvern, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, prin care solicită respectarea principiilor privind transparența și consultarea publică în contextul amânării pentru toamna acestui an a alegerilor locale. Se transmite autorităților să ia în considerare posibilitatea ca pandemia de coronavirus să împiedice organizarea alegerilor și, astfel, este necesar să să analizeze și metode alternative de vot. Organizațiile semnatare au trasat și câteva repere necesare pentru considerarea de către autorități a variantelor de vot alternativ: realizarea de către AEP a unor scurte studii privind potențialul unor metode de vot alternative, care să includă – printre altele – votul prin corespondență extins pentru toți cetățenii și votul anticipat, în persoană; nevoia de a elimina anumite vulnerabilități legate de votul prin corespondență, identificate în cel mai recent raport de monitorizare a alegerilor prezidențiale publicat de Coaliția FiecareVot; realizarea unor analize, de către INSP, privind riscurile epidemiologice ale diverselor metode de vot (inclusiv votul în persoană la secția de votare); organizarea unei dezbateri publice interactive pentru a alege cele mai potrivite metode de vot, care să țină cont de limitările impuse de timpul scurt și de situația de criză.