NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Între Scylla şi Caribda

Reporter: editura July - 19 - 2014 Comments Off on Între Scylla şi Caribda

carol romanDe mii de ani, ori de câte ori oamenii se află în faţa unei situaţii care pare a nu avea ieşire, îşi amintesc de Scylla şi Caribda, monştri mitologici transformaţi în stânci primejdioase printre care nu a putut trece decât legendarul Ulise. Şi totuşi argonauţii, în frunte cu nereiada Thetys, în căutarea lânei de aur, au reuşit să treacă de pericol. Nu credem că ne-am hazarda prea mult dacă într-o formă stilizată am evoca greutăţile întâmpinate de ţări din Parteneriatul Estic în drumul lor către Uniunea Europeană. Pentru că acesta este adevărul. Pentru a se putea desprinde de un concept vechi şi aspira la Uniunea Europeană se întâmpină în diferite forme împotrivirea Federaţiei Ruse, care nu poate concepe ca Europa să-şi extindă modelul şi influenţa în această parte a lumii. Majoritatea populaţiei din această parte a Europei văd un viitor european regiunii. Relaţiile noi stabilite de Republică Moldova, Ucraina şi Georgia prin semnarea unor Acorduri de Asociere semnifică alăturarea progresivă la economia UE, zone de liber schimb, – care vor include toate schimburile comerciale, – ca şi o integrare economică regională, prin crearea unei comunităţi economice de vecinătate. Poate cel mai important aspect este eliminarea vizelor de călătorie. Şi nu este vorba doar despre deziderate. Parteneriatul Estic a contribuit la intentisificarea dialogului politic la nivel înalt, facilitarea contactelor inter-umane, integrare economică sectorială (transport aerian sau energie), instituţionalizarea cooperării în domeniul securităţii şi apărării. De asemeni, a impulsionat dezvoltarea societăţii civile, un element indispensabil pentru întărirea democraţiei, şi, în special prin Summit-urile bi-anuale, a generat un viu interes pe plan european pentru ceea ce a fost până nu demult un colţ îndepărtat al Europei. Nu în ultimul rând, sprijinul financiar acordat de UE partenerilor estici în perioada 2010-2013 s-a ridicat la 2,5 miliarde euro, direcţionaţi spre consolidarea capacităţii instituţionale, creştere inteligentă şi durabilă, într-un cuvânt, dezvoltare.

Acordul de Asociere include accesul la piaţa internă a Uniunii în schimbul adoptării regulilor europene – şi efectul său – o integrare fără statut de membru al UE, dar cu perspective de aderare care a generat o aprigă contraofensivă a Federaţiei Ruse care a scos la bătaie tot arsenalul – pe de o parte o contraofertă economică, pe de altă parte şantajul politic şi economic, ameninţările, presiunile de tot felul. Oferta rusă pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică includea, de asemeni, un regim de circulaţie fără vize, acces facil la piaţa muncii, sau acces la o piaţă de bunuri şi servicii. Acolo unde aceste argumente nu au funcţionat a apărut ameninţarea cu ruperea legăturilor comerciale şi instituirea de restricţii pe piaţa muncii din Rusia pentru muncitorii moldoveni.

În mod cert, urmărind calea arătată altcândva de mitologica Thetys, Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat la Bruxelles, acordurile de asociere şi liber-schimb cu Uniunea Europeană. Ne amintim că UE a schimbat data semnării oficiale a acordului cu Republica Moldova şi Georgia, prevăzute iniţial pentru sfârşitul anului 2014, în contextul crizei din Ucraina şi a presiunilor din partea Rusiei.„Este o mare zi pentru Europa (…). Uniunea Europeană se află alături de voi astăzi mai mult decât oricând”, a declarat Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, înainte să semneze acordul cu preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, cu premierul georgian Irakli Garibaşvili, precum şi cu primul ministru moldovean Iurie Leancă.

Drumul către Uniunea Europeană este plin de exigenţe şi rigori. Noi ştim din propria experienţă. De aceea poate că Poroşenko a îndemnat UE să răsplătească Ucraina pentru sacrificiile sale, printr-o promisiune că ţara va fi eligibilă pentru aderarea la Uniunea Europeană de îndată ce va fi pregătită. Această promisiune „nu va costa UE nimic, dar va însemna foarte mult pentru ţara mea”.Şi premierul moldovean Iurie Leancă cunoaşte dificultăţile accesului : „Ştim cât este de exigent acest drum către UE, însă nu avem niciun dubiu legat de determinarea noastră. Mulţumim pentru solidaritate şi ajutor”. De menţionat că semnarea acordului de asociere între Uniunea Europeană şi Republica Moldova aduce cu sine o zonă de liber-schimb, concretizându-se prin reducerea tarifelor vamale, accesul nelimitat şi fără restricţii tarifare aplicate produselor moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene, dar şi transformarea Republicii Moldova într-o piaţă nouă pentru producătorii din spaţiul comunitar. În plus, piaţa internă va fi supravegheată şi supusă controalelor de calitate, la standardele impuse de Bruxelles. Premierul moldovean Iurie Leancă şi-a setat statutul de membru al UE ca obiectiv, spunând că speră că ţara sa va aplica pentru integrare în a doua jumătate a anului 2015. Numai că Van Rompuy a mai tăiat puţin din acest elan declarând că nu există nimic în aceste acorduri care să rănească Rusia în vreun fel, iar acordurile cu cele trei ţări nu sunt „faza finală a cooperării”, ceea ce nu înseamnă că noile asociate, ca azi-mâine vor semna aderarea la Uniunea Europeană.

Şi din nou să ne amintim de Scylla şi Caribda…

Carol Roman