NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Noua diplomație digitală

Reporter: editura August - 8 - 2020 Comments Off on Noua diplomație digitală
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se adaptează din mers, comunicând public masiv prin intermediul rețelelor de socializare. În aceste condiții, și diplomația este într-o schimbare profundă, care o determină să pună accent pe viteză și eficiență, în detrimentul unor nuanțe pe care doar întâlnirile față în față le facilitează.

Videoconferință a Consiliului European

Ambasadele comunică prin intermediul mesajelor de pe rețelele de socializare, iar miniștrii de Externe au discutat și susținut negocieri, forțați de restricțiile generate de pandemie, prin intermediul videoconferințelor. Curenta Președinție a Consiliului UE, pe care o deține Germania, are în fruntea agendei ceea ce este denumit „Diplomația Digitală Europeană”, un program care „să prindă din urmă” existentele „tehnosfere în care evoluează SUA și China”


Diplomația digitală nu este ceva nou. Definită de Universitatea Oxford ca „utilizarea mijloacelor digitale pentru a atinge scopuri geopolitice”, această manieră de a trata relațiile externe este prezentă, ca program, peste Ocean încă din anul 2002, pusă în practică prin „eDiplomacy Task Force”. În Europa, lucrurile au evoluat mai lent la început, dar au accelerat semnificativ în ultimii ani, odată ce diplomația a fost nevoită să „iasă” din sferele înalte ale negocierilor „cu ușile închise” și, odată cu postările de pe rețelele de socializare, să aibă o componentă publică tot mai pregnantă. Dacă inițial, până în anul 2015, miniștrii de Externe și Ambasadele și-au creat site-uri și conturi pe rețelele de socializare, faza următoare a acestei tranziții, care se derulează în prezent, implică elaborarea de strategii de comunicare pe cale digitală. Lumea diplomatică a început să utilizeze bazele de date puse la dispoziție de tehnologie pentru a creiona linia opiniei publice vizavi de diverse teme, și, de asemenea, pentru a urmări și contracara propaganda online a entităților care se manifestă împotriva statelor lor. 

Pe lângă accentuarea „orientării spre opinia publică”, diplomația se digitalizează și în profunzime, în plan vertical, chiar și cele mai conservatoare și „clasice” tipuri de întâlniri, ședințe și negocieri intrând acum în sistemele de videoconferințe. Dacă pe de o parte, această manieră de comunicare face dezbaterile ceva mai dificile și le privează de multe nuanțe facilitate de întâlnirile față în față, tradiționale, dintre diplomați, pe de altă parte conferă un mediu sigur din perspectivă medicală și dau prilejul unei sporiri a eficienței și a incluziunii, întrucât nu mai implică deplasări, cazări, tot angrenajul de pregătiri pe care le generau întâlnirile oficiale directe. Astfel, din Germania în Olanda și din Canada la ONU, tot mai multe sesiuni de reuniuni diplomatice își găsesc parcursul și finalitatea prin intermediul diplomației „la distanță” din era digitalizării. 

Schimbare de ştafetă

Reporter: editura November - 3 - 2014 Comments Off on Schimbare de ştafetă

Cioloş despre numirea Corinei Creţu, nou comisar european

Dacian Cioloş

Dacian Cioloş

Redacţia „Balcanii şi Europa” l-a întâlnit pe comisarul european Dacian Cioloş cu prilejul evenimentului RuralFest”, din Bucureşti. Declaraţiile reprezentantului României în Comisia Europeană făcute pentru Radio „France International”- (Luca Niculescu), sunt edificatoare pentru spiritul european în care se fac aprecieri despre succesor, din perspectiva importanţei funcţiei de comisar european.

  • România a propus două nume pentru portofoliul de comisar european. preşedintele Comisiei a ales-o pe d-na Corina Creţu, nu pe dvs. Cum aţi trăit evenenimentele din ultimele săptămâni?
  • Le-am trăit firesc. Au fost două candidaturi, eu am avut un mandat pe care îl duc la sfârşit, am fost onorat să fiu printre propunerile şi pentru cel de-al doilea mandat. Decizia preşedintelui Comisiei a fost de a o lua pe d-na Creţu. Cred că e un lucru bun pentru România, pentru că un român va deţine un portofoliu important, dezvoltarea regională. Am tot respectul pentru decizia luată. Sunt convins că noul comisar român va face o figură bună în Comisia Europeană.
  • Contează un portofoliu important sau e mai mult pentru mândria patriotică a statului respectiv?

– Dincolo de mândria patriotică, e important să ştii că un cetăţean din ţara ta deţine un portofliu important în Comisia Europeană. Astfel, prin portofoliul lui, România contribuie la ce se întâmplă în UE. Un comisar european are un rol important în a propune politici comunitare pentru toată Uniunea Europeană. Probabil că şi prin intermediul acestor portofolii importante pentru comisari români va mai dispărea din acest complex de inferioritate care câteodată se mai manifestă în România.

  • Înainte de a fi comisar, d-na Corina Creţu mai are de trecut şi prin furcile caudine ale audierilor din Parlamentul European (trecute cu brio- N.R.) Ce sfat îi daţi?
Corina Creţu

Corina Creţu

-Spre deosebire de mine în 2010, d-na Corina Creţu vine după cinci ani în Parlamentul European. În momentul de faţă, ea este vicepreşedinte al PE. Din acest punct de vedere, cunoaşte foarte bine ceea ce aşteaptă Parlamentul European de la un comisar desemnat. Dincolo de aceasta, eu am mai discutat cu dânsa şi voi mai avea discuţii, ca să îi transmit experienţa pe care am acumulat-o eu pentru pregătirea unei astfel de audieri. Ceea ce e foarte important este să demonstrezi nu numai că ştii foarte bine portofoliul în cauză, dar şi că ai o viziune asupra modului în care portofoliul va fi gestionat în următorii ani, în interesul Europei.

  • V-aţi gândit la ce veţi face după ce nu veţi mai fi comisar european?

-Mă voi gândi şi la asta, dar eu mă gândesc în principal la prezent. Sunt la final de mandat, mai sunt măsuri pe care trebuie să le iau… Cu siguranţă că voi rămâne legat de sectorul agricol, de mediul rural, în România, în Europa sau chiar la o scară mai largă. Sper să îmi pot folosi experienţa acumulată în Comisie chiar şi dincolo de sectorul agricol. Asta a fost o şansă: ca în cei cinci ani petrecuţi acolo să învăţ multe lucruri care trec dincolo de agricultură. Deciziile în Comisie se iau în mod colectiv şi am participat la tot procesul prin care Comisia Europeană a trebuit să răspundă crizei prin care a trecut economia europeană.