NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Nu suntem singuri

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Nu suntem singuri
Pe neașteptate, întreg globul s-a trezit față în față cu o problemă de o gravitate de neconceput altădată: pandemia de coronavirus, urmată în galop de multe victime umane, mii și mii de oameni îmbolnăviți sau decedați; din păcate, măsurile luate de autorități sunt departe de nivelul la care ar fi trebuit să se intervină. 

Carol Roman

Țara noastră pătimește și ea, mai întâi din cauza perversității acestei boli, ivită ca peste noapte. Este momentul în care ne dăm seama că participarea noastră în cadrul Uniunii Europene, pe de o parte ne aduce posibilitatea de a depăși mai repede această situație gravă, iar pe de altă parte ne pune în situația de a deveni lucizi în legătură cu cât de departe ne aflăm de orice pregătire în fața unor evenimente dezastruoase, cum ar fi, de pildă, chiar cutremurele care ar putea interveni oricând. 


În acest context, ne referim la măsurile decise de Comisia Europeană, care a anunțat instrumentele pe care le va folosi pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19, parte a răspunsului coordonat la nivel european în fața acestei amenințări. Este vorba despre aprovizionarea sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice. Cu alte cuvinte, sprijinirea oamenilor, astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate major și să fie evitate, pe cât posibil, efectele permanente ale acestei crize. De menționat că printre măsurile stabilite se află și flexibilitatea schemelor de ajutor de stat, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoare adăugată sau a contribuțiilor sociale. Va fi accelerată pregătirea propunerii legislative privind un „sistem european de reasigurare de șomaj”, de care vor beneficia milioane și milioane de oameni. Uniunea Europeană a propus, de asemenea, direcționarea sumei de 37 miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune, pentru a lupta împotriva acestei crize. Suma va fi adăugată la cele 29 miliarde de euro fonduri structurale disponibile în întreaga Uniune Europeană. O noutate o reprezintă faptul că prin acest document se propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate a UE, incluzând și crizele de sănătate publică, iar pentru anul 2020 sunt disponibile până la 800 milioane de euro. A trebuit, oare, să apară o astfel de amenințare pandemică pentru ca sănătatea publică să fie introdusă în acest concept financiar denumit „solidaritate”? Pot fi amintite și măsurile la nivel de state și guverne împotriva propagării noului coronavirus – cele de izolare, de închidere a frontierelor, a școlilor, a instituțiilor de cultură și de interzicere a diferitelor reuniuni. 

Evenimentele ulterioare vor arăta dacă toate aceste dispoziții vor fi traduse în viață, efectele negative ale pandemiei vor fi atenuate, iar lumea va putea să-și continue existența ca și până acum.


Carol Roman