NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Riscul nuclear mondial

Reporter: editura June - 15 - 2018 Comments Off on Riscul nuclear mondial
Lumea prezentului se confruntă cu un risc crescut de izbucnire a unui dezastru nuclear, din cauza dezvoltării acestui tip de armament şi în state care au regimuri instabile. În același timp, pericolul ca armele nucleare să intre în posesia teroriștilor este mai acut ca oricând.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat retragerea ţării sale din Acordul nuclear cu Iranul, încheiat în 2015 de puterile internaţionale SUA, Rusia, China, Regatul Unit, Franţa şi Germania. Această decizie de revenire asupra unui document care reglementează strict activităţile nucleare ale Iranului astfel încât să garanteze caracterul lor exclusiv paşnic a transmis un semnal puternic în toată lumea, de creştere a riscului nuclear mondial. Opinia publică internaţională a luat la cunoştinţă astfel despre faptul că Administraţia de la Casa Albă consideră Iranul o ameninţare.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare, în 1970, state care nu fac parte din această înțelegere internațională au executat teste nucleare. În aceste condiții, echilibrul nuclear mondial este tot mai fragil. 

Statele Unite ale Americii și Federația Rusă au, fiecare, potrivit estimărilor, aproximativ 7.000 de arme nucleare. Circa un sfert dintre acestea se află peste granițele lor, majoritatea fiind în rezervele din interior.

De o parte se află SUA, caredeţineau, în 2017, 6.800 de arme nucleare, arată Federaţia Oamenilor de Ştiinţă din această ţară. În plan extern, timp de 70 de ani, președinții americani din ambele tabere, democrați și republicani, au respectat o aritmetică simplă: cu cât mai multe state dețin arme nucleare, cu atât este mai mare pericolul izbucnirii unui astfel de conflict, intenționat sau accidental. Pe acest considerent, liderii de la Casa Albă au depus în timp eforturi considerabile pentru a ține sub control programele nucleare din alte state ale lumii. În acelaşi timp, actualul președinte Donald Trump sintetizează politica sa în domeniu în termeni care dau de înțeles că ţarea sa intenţionează să rămână marea putere: „Statele Unite trebuie să-și întărească și să extindă în mod semnificativ capabilitățile nucleare, până acolo încât întreaga lume va realiza ce înseamnă asta”. Potrivit anali;tilor ]n domeniu, mesajul poate fi tradus prin modernizarea forțelor nucleare existente, extinderea capacităților sau „amplasarea sistemelor existente mai aproape de adversar, de exemplu în Europa de Est”, subliniază „New York Times”. 

Care ar putea fi politica Rusiei, celălalt mare deținător mondial de armament nuclear, cu aproximativ acelaşi număr de arme nucleare ca SUA? Imediat după alegerea noului președinte peste Ocean, liderul rus Vladimir Putin anunța inițierea unui program de modernizare a programului nuclear al Moscovei. 

De asemenea, multă rumoare internaţională stârneşte încă potenţialul program nuclear al Coreii de Nord, dar această ţară, care a ţinut mult timp întreaga lume pe jar cu ambiţiile sale nucleare şi cu teste numeroase, şi-a schimbat semnificativ atitudinea în ultima perioadă, pe direcţia renunţării la astfel de experimente. De asemenea, suspiciuni referitoare la dezvoltarea în secret de armament nuclear există și în dreptul Siriei, Arabiei Saudite sau Algeriei, toate aceste țări aflate în zone cu potențial exploziv geopolitic. 

Referitor la posibilitatea ca teroriștii să intre în posesia armelor nucleare, „acest pericol este mai aproape decât ne putem imagina”, avertizează „CNN”.

Roxana Istudor