NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române: „Mă declar un partizan al europenității Balcanilor”

Reporter: editura February - 14 - 2020 Comments Off on Acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române: „Mă declar un partizan al europenității Balcanilor”
Îmi face plăcere să vă aduc salutul Academiei Române cu prilejul împlinirii a două decenii de apariții neîntrerupte a revistei „Balcanii și Europa”, precum și al Academiei Internaționale de Studii Sud-Est Europene, care se ocupă de problematica acestei zone. „Balcanii și Europa” este, după știința mea, singura revistă din România care a primit o distincție din partea Academiei: „Meritul cultural”. 
 
Ați reușit, prin această revistă, să supliniți ceva ce România a pierdut:  leadership în acest spațiu, pe care țara noastră l-a avut pe vremea Regelui Ferdinand și a Regelui Carol I, când poziția țării era remarcabilă, apoi în „vremea bună” a regimului lui Ceaușescu, România pierzând apoi acest leadership. Și iată că ați venit și ați înlocuit acest gol cu un demers jurnalistic și cultural remarcabil. De altfel, în cartea mea „Cele două Europe” mă declar un partizan al europenității Balcanilor. 
Mai este ceva: Balcanii sunt calea prin care Europa este deschisă către viitor și către lumea Asiei. Iar faptul că sprijinul pe care îl aveți vine dintr-o zonă care se ocupă de Asia este foarte interesant din această perspectivă. 
„Balcanii și Europa” este o revistă care suplinește nevoia de cunoaștere pentru o zonă de care ne leagă o lungă și bogată istorie.
 

UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă

Reporter: editura December - 5 - 2016 Comments Off on UE: Refugiaților de război li se alătură un vast număr de migranți – se pare că nu există o soluție durabilă

Știri IH Octombrie 2016 Editorial

Politica migrației din Uniunea Europeană este în continuare caracterizată de o lipsă totală de coerență conceptuală, aspect punctat și în cadrul controverselor provocate din nou, la recenta Conferință balcanică din Viena. Direcția în zig-zag adoptată de cancelarul german generează tot mai multe nemulțumiri, fiind considerată de multe state membre ale Uniunii drept neproductivă, și este departe de a conduce spre o soluție durabilă. Stilul provocator adoptat prin utilizarea de slogane împiedică ajungerea la un consens în cadrul UE. atât de urgent și necesar pentru o soluție durabilă. Încă de la începutul acestui an a decis într-o manieră absolutistă: Nu există posibilitatea ca ceva anume să fie închis! și astfel a dezaprobat oficial închiderea rutei balcanice; prin urmare nu a fost adoptată la amintita conferință.

Karl H Koch

Karl H Koch

Conducerile statelor UE partenere au aflat, bineînțeles, de statistica oficială publicată de Oficiul Federal pentru Migrație și Refugiați (BAMF), document care numără, din ianuarie până în iulie 2016, un total de 479.620 de solicitări privind azilul în RFG, față de 216.221 din aceeași perioadă a anului 2015, ceea ce corespunde unei creșteri de 120 de procente (!) în anul curent. Solicitanții provin în mod deosebit din Siria (197.139), Afganistan (79.704), precum și Irak (66.625). Și în afara Germaniei se citează ziarul „BILD”, cel mai mare cotidian din Europa, care, pe 22.09.2016, a publicat pe prima pagină, sub forma unui titlu tipic balcanic: „549.209 solicitanți de azil refuzați, peste 400.000 trăind de mai bine de 6 ani la noi – o nouă nebunie în cadrul expulzării”.

Politica refugiaților UE a căpătat deja o semnificație importantă în cadrul formării opiniei politice, astfel încât, cu ajutorul experților în comunicare, a devenit obiectul unor cercetări extinse. În acest sens, sunt enumerați în mod interesant, în contextul problematicii privind discriminarea referitoare la impunerea cotelor de migrație, așa-numiții „Factori de tragere” (engleză to pull = a trage), care de altfel sunt potriviți pentru a motiva sau încuraja migranții în ceea ce privește intențiile acestora de a emigra în Europa.

IH Nachrichten Okt 2016

IH Nachrichten Okt 2016

În timp ce ruta balcanică a condus practic la o „izolare” a unor state balcanice, în baza unor măsuri de delimitare, fluxul migranților s-a divizat în pasageri și transportați de către bande organizate spre Egipt sau spre Libia. În locul tratării simptomelor, se face simţită nevoia unei intervenții riguroase în cadrul rețelei de bande organizate, nu doar în Turcia, ci și în Africa centrală și Mali: acolo ajung mii de refugiați din zonele sudice ale regiunii Sahel, pentru a fi apoi transportați spre Libia și alte state învecinate din Marea Mediterană. Printr-un raționament forțat reiese faptul că centrul internațional al bandelor organizate ar trebui demascat și distrus sistematic; mai greu, însă, se poate preveni un nou val de migrație pe coasta Europei.

Reacția imediată privind ineficiența sprijinului UE pentru dezvoltare acordat continentului african nu s-a lăsat mult așteptată. S-a manifestat prin numărul tot mai mare de refugiați. Aceștia au renunțat de mult la speranța unei îmbunătățiri privind situația economică din țările lor de proveniență și intră, între timp, cu miile în Europa. Se pare că oprirea valului de migrație nu este posibilă – dimpotrivă chiar: în tot mai multe state africane, Europa este privită de cei săraci drept singura cale de a putea ieși din propriile dezastre și din sărăcia lucie.

Legat de această problematică și-a spus părerea tânărul fost președinte al Germaniei, Dr. Köhler, încercând să solicite politicienilor europeni să-i recunoască pe cei din statele africane ca fiind parteneri egali, cu aceleași drepturi, și să nu mai considere că propriile lor avantaje sunt o prioritate. În acest sens, ar trebui făcute clar mai multe investiții, pentru a crea locuri de muncă în cadrul industriilor de procesare, și astfel pentru a genera creștere economică.

 

Karl H. Koch 

Președinte al „Internationaler Hilfsfonds e.V. ” (Bruxelles)

Premianţii noştri

Reporter: editura December - 11 - 2010 Comments Off on Premianţii noştri

Avem satisfacţia şi bucuria, deopotrivă, de a ne afla reuniţi în acest perimetru publicistic, oameni ce cred în menirea presei, în excelentele sale virtuţi, în mesajul său social, constructiv şi critic în acelaşi timp, într-un climat de democraţie ce-şi permite afirmări şi negări fără vreo teamă de persecuţie sau ostracizare. Tocmai de aceea, în vremurile turbulente şi tulburătoare pe care le trăim se simte nevoia, poate mai mult ca oricând, de filtrul animator al mass-media, în diferitele sale ipostaze, apreciate de cei mai mulţi.

Încă din momentul apariţiei sale, revista „Balcanii şi Europa” a fost o experienţă unică în presă, din perspectiva zonei căreia i s-a dedicat de-a lungul celor 10 ani, prin strădaniile unei redacţii liliputane, care a fost apreciată şi susţinută de colaboratori de primă mărime. Revista a rămas concentrată pe complexitatea problemelor balcanice, tratate extensiv, în context european şi global. A urmat întotdeauna dezideratul de a consemna evenimente de importanţă majoră, de a analiza teme de maxim interes, de a lua atitudini şi poziţii împotriva celor aflaţi în contrasens cu desfăşurarea evenimentelor vieţii politice, economice, financiare, sociale, culturale sau umanitare din ţara noastră, din Balcani, dar şi din Europa.

După cum se cunoaşte, alături de verticalitate şi prestigiul câştigat, pas cu pas, „Balcanii şi Europa”, în întregul său demers gazetăresc s-a sprijinit – şi-i vom aminti din nou – pe colaboratorii săi, personalităţi de primă mărime ale vieţii publice din România şi pe excelentele relaţii directe cu misiunile diplomatice ale ţărilor balcanice la Bucureşti, dar şi cu cele ale României în aceste state. Şi o vom spune fără teama de a fi răstălmăciţi – după cum am mai spus – că ne considerăm antemergători pe un drum regăsit mai târziu de politicieni, ocupaţi îndeosebi în a-şi aţinti privirile doar către America şi Europa de vest, neglijând vecinii şi zona în care ne-a plasat istoria.

În numele vocaţiei sale declarate de publicaţie dedicată exclusiv problematicii balcanice, fără să ignore însă corelaţia cu Europa, dar şi de formator de opinie, revista „Balcanii şi Europa” a premiat, an de an, performeri din toate domeniile. Să-i amintim, pentru o clipă, pe premianţii noştri din rândurile preşedinţilor de stat, primilor miniştri, miniştrilor, ambasadorilor, academicienilor, unor reputaţi oameni de ştiinţă, cultură şi eminenţi sportivi, ce şi-au înscris numele în galeria laureaţilor publicaţiei de faţă. Anul 2010 nu face excepţie. Cei distinşi cu premiile revistei sunt personalităţi cu contribuţii majore la dezvoltarea domeniilor în care activează, oameni remarcabili, din categoria celor care fac societatea să evolueze. Decernarea acestor premii se instituie ca un pilon pe care se sprijină mesajul revistei noastre – promovarea valorilor certe, pentru progresul naţional, zonal şi european.

Şi dacă e să dăm Cezarului ce este al Cezarului, vom consemna sprijinul constant acordat de NIRO Investment Group, de dl. Nicolae Dumitru, preşedintele Grupului, care, cu bunăvoinţă şi viziune, a sprijinit financiar şi moral apariţia revistei noastre şi organizarea anuală a festivităţii de acordare a premiilor revistei „Balcanii şi Europa” unor personalităţi de renume.

Carol Roman