NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

O replică gravă…

Reporter: editura June - 15 - 2014 Comments Off on O replică gravă…

Editorial

carol romanEste ceva putred în Danemarca” era replica lui Marcellus, un ofiţer din garda regelui, în urmă cu 400 de ani, potrivit marelui Shakespeare. Replică de mare rezonanţă, care indică un pericol ori o situaţie gravă şi care a fost folosită adesea de-a lungul timpului, în cancelarii renumite.

Şi iată că ne aflăm în situaţia de a rosti amintita replică după aflarea rezultatelor recentelor alegeri euro-parlamentare din Europa, care au adus cea mai importantă victorie de până acum a partidelor eurosceptice, extremiste, chiar şi rasiste.

Ascensiunea extremei drepte şi intrarea unui puternic grup eurosceptic în Parlamentul European n-a reprezentat chiar o surpriză, însă victoriile înregistrate de Frontul Naţional din Franţa şi Partidul Independenţei în Marea Britanie în faţa marilor partide moderate arată că Uniunea Europeană încă nu a ieşit din declinul adânc de încredere izbucnit în timpul crizei economice începută în urmă cu şase ani, iar vechea replică shakespiriană îşi arată, mai mult ca oricând, actualitatea. Ca să mai amintim că grupări eurosceptice au ieşit pe primul loc şi în Italia, Germania, Polonia, Austria, Ungaria, Grecia, Danemarca, Lituania, Finlanda şi Suedia. Aceştia, împreună, reprezintă în prezent a treia forţă politică în Parlamentul European, cu 118 mandate, depăşiţi doar de Popularii Europeni, care au câştigat 212 mandate, şi de Socialişti-Democraţi, cu 186 de mandate. O explicaţie a acestei ascensiuni periculoase pentru destinele Uniunii Europene a fost întrevăzută mai demultişor: economii în faliment, biruri suprapuse pentru populaţie, un şomaj imens, care i-a afectat îndeosebi pe cei tineri, inegalităţi flagrante pe drumul evoluţiei comune; cu toate, la un loc, au creat o psihoză periculoasă, potrivit căreia Uniunea Europeană ar trebui înlocuită cu altceva, iar acest altceva n-ar putea fi decât un drum către anarhie, inerţie economică, cu ravagii dintre cele mai grave.

Dacă ar fi să judecăm atent, şi România a avut de suferit de pe urma crizei pornită în întreaga Europă, în primul rând de la „cei mari”, a căror economie dă tonul şi care s-a revărsat mai abitir asupra ţărilor limitrofe, aflate pe cale de a-şi găsi un ritm în construcţia europeană. Deşi nu suntem sceptici şi credem în revigorare, nu putem să uităm desele inegalităţi de tratament la care a fost supusă şi ţara noastră, de plidă în legătură cu intrarea în Spaţiul Schengen, greutăţile birocraţiei de la Bruxelles, care, alături de neîndemânarea noastră, nu au putut îndrepta spre România, numeroşi ani, importante fonduri ce ni s-ar fi cuvenit… şi altele.

Totuşi, ne încredem în redresarea economică şi politică a Uniunii Europene, care ne-a adus pe un drum al dezvoltării, al dobândirii unei vieţi civilizate şi a unor perspective tot mai palpabile pentru bunăstarea românilor.

Nu putem uita că 633 de europarlamentari din cei 751, o imensă majoritate, provin din rândurile partidelor tradiţionale europene, care au depus toată energia pentru această construcţie europeană, care, încă, nu şi-a arătat pe deplin marile sale potenţe de dezvoltare şi care pentru noi, ca şi pentru celelalte ţări, reprezintă viitorul şi speranţa într-o lume mai bună. Ne încredem în faptul că perfecţionarea construcţiei europene, care va retuşa marile neajunsuri scoase la iveală cu prilejul ultimelor alegeri europarlamentare, va ţine seama mai mult decât până acum de solicitările şi intervenţiile eurodeputaţilor români sosiţi la Bruxelles, de întărire a deciziilor salutare pentru toţi şi care pot să solicite – chiar să impună atunci când va fi cazul – acele soluţii ce sunt benefice şi pot sprijini evoluţia viitoare a României.

Carol Roman