NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne

Reporter: editura August - 12 - 2016 Comments Off on O reparaţie morală aşteptată – Românul Zappa, pionier al renaşterii Olimpiadei moderne

„BALCANII” nr 28-29/noiembrie 2002

Unul dintre cunoscătorii Greciei antice, polonezul Vojtech Zamarovsky, în cartea „Renaşterea Olympiei” scria: „În anul 1859, la aproape cinsprezece secole de la ultimele Jocuri Olimpice antice, sportivii greci s-au reunit în spaţiul dintre resturile fostului stadion al Panatheneelor de odinioară, pentru a sărbători inaugurarea primelor jocuri Olimpice din perioada modemă. Şi nu numai sportivi şi personalităţi oficiale din regatul de atunci, ci şi personalităţi ale Macedoniei, Thesaliei, Cretei, Rhodosului etc. – care, pentru a putea călători, aveau nevoie de paşaport turcesc – delegaţi din Insulele ionice sub protectorat britanic, de la Constantinopol, Smirna, Alexandria şi din alte oraşe unde trăiau greci. Meritul principal al organizării acestor jocuri revine lui Evanghelie Zappa (s.n.), erou din timpul luptei de eliberare naţională, care le-a închinat toate forţele şi întreaga sa avere, deloc neglijabilă. Ele au reprezentat o mare manifestare a renaşterii elenismului şi au impulsionat simţitor dezvoltarea sportului grec”.

olimpiadele-lui-zappa_1_fullsizeCine a fost, totuşi Evanghelie Zappa, căruia autorul „Renaşterii Olympiei” îi recunoaşte rolul de pionier în relansarea Jocurilor Olimpice?

S-a născut în localitatea Bovu, din Epir, azi orăşel în Albania, în anul 1800. A participat la luptele pentru eliberarea Greciei, a făcut parte din „Eteria”. În 1830 se stabileşte la Brăila, ca om cu avere de invidiat. Cu banii din chimire, Zappa cumpără mari suprafeţe de teren în Ţara Românească şi intră în comerţul cu cereale, de pe urma căruia strânge o avere uriaşă. Banii îi investeşte în diverse mici corporaţii (mori, poverne etc.), în construcţia de imobile luxoase, cum a fost şi cel din Broşteni (judeţul Ialomiţa), dar şi în susţinerea unor opere filantropice de anvergură.

După 14 ani de demersuri, în 1844, Evanghelie Zappa este declarat cetăţean al Ţării Româneşti, cu domiciliul în sătucul Broşteni, inclus azi în comuna Ion Roată. În conacul de acolo îl găzduieşte, o noapte din anul 1860, pe domnitorul Alexandru loan Cuza, în drumul său spre Istanbul. Dimitrie Bolintineanu scrie în termeni elogioşi despre calităţile de gazdă ale lui Zappa. În final aminteşte şi de impresionanta operă de susţinere a tinerei culturi româneşti: „Călătorii îşi vor aduce aminte de ofertele graţioase ce făcu d. Vangheli: cinci mii galbeni a depus pentru facerea unui dicţionar român, unei istorii şi unei gramatici. Îşi vor aduce aminte de suma ce mai oferi pentru armata ţării. Sumă mai mare decât toate acelea ce oferiră cei mai mari proprietari români.”„Dicţionarul limbii române”, elaborat de August Treboniu Laurian şi Ioan C. Massim, a apărut în 1871, după moartea sponsorului

În anul 1858, cetăţeanul Ţării Româneşti Zappa adresează regelui Greciei un memoriu prin care cere „restaurarea“ Jocurilor Olimpice – „această serbare patruanuală a Olimpiilor, după obiceiurile strămoşeşti”. În acest scop, el a donat 600.000 de franci. Din aceşti bani a fost creată, la Atena, „Fundaţia Olympicelor” şi s-au construit mai multe clădiri, cea mai importantă fiind Zappeionui. Aici s-a desfăşurat concursul de scrimă la prima ediţie, în 1896, a Jocurilor Olimpice moderne. Dar ideea reluării Olimpiadelor (până la scrisoarea către regele Greciei) a fost lansată de Zappa încă din anul 1856, la Bucureşti, cu şapte ani înainte de naşterea baronului Pierre de Coubertin.

Din păcate, meritul de a fi creat ampla mişcare în favoarea Jocurilor Olimpice moderne îi aparţine doar lui Coubertin. Este regretabil că nici o lucrare de anvergură privind istoria Olimpiadelor nu-l menţionează şi pe greco-românul Evanghelie Zappa. Coubertin a beneficiat de vremuri mai puţin tulburi. Apoi, el era cetăţeanul unei mari puteri, Franţa, în timp ce Zappa trăia într-o zonă frământată de luptele de eliberare a micilor popoare balcanice. El a fost grec prin origine etnică, albanez prin naştere, român prin cetăţenie.

 

Pavel PERFIL*

* Talentat ziarist coleg cu Horia Alexandrescu şi Carol Roman la „Scînteia Tineretului”.

rememberŞi iată că după 14 ani de la articolul nostru această carte de anvergură a apărut: „Olimpiadele lui Zappa” a jurnalistului Horia Alexandrescu.

„Horia Alexandrescu, reputat jurnalist şi om de televiziune, agită de mai multă vreme – în intervenţiile sale publice – numele lui Evanghelie Zappa, născut la Labova (Epir) în 1800 şi dispărut, în 1865, în România (la Broşteni – Ialomiţa, acolo unde făcuse avere şi se naturalizase). Un nume puţin cunoscut de marele public, azi, ca să nu spun total uitat, dar cunoscut şi venerat în mediul academic român şi elen, pentru că – în ceea ce priveşte pe români – numitul Zappa a fost cel dintâi şi cel mai important donator al Societăţii Literare Române (1866), întâia denumire cu care a apărut Academia Română. De numele lui Evanghelie Zappa se mai leagă o prioritate în lumea europeană, şi anume resuscitarea, după 1500 de ani, a Jocurilor Olimpice. Acest fapt a intrigat şi intrigă, observ, pe Horia Alexandrescu, contemporanul nostru, om priceput în profesiunea lui (gazetăria) şi spirit constructiv şi justiţiar: el vrea să dovedească, între altele, că Evanghelie Zappa este cel care a organizat şi finanţat, în 1859, prima Olimpiadă – după o întrerupere de un mileniu şi jumătate – nu ilustrul Pierre de Coubertin, în 1896, cum ştie lumea sportivă internaţională. Şi trebuie să mărturisesc că reuşeşte să convingă…”. (Academician Eugen Simion)

Aprecieri şi susţineri 2006-2010

Reporter: editura September - 13 - 2014 Comments Off on Aprecieri şi susţineri 2006-2010

Îmi face o deosebită plăcere să urez «La mulţi ani» revistei «Balcanii şi Europa» la împlinirea a 7 ani de la prima apariţie.

Începând cu 1 ianuarie 2007, România va deveni stat membru al Uniunii Europene şi sper ca şi revista dumneavostră, prin subiectele abordate şi prin dialogul permanent cu cititorii săi, să contribuie la conturarea proiectului politic al României în Uniunea Europeană. Acesta va trebui să răspundă în mod direct la nevoile şi aşteptările poporului român legate atât de viitorul României, cât şi de cel al procesului de integrare europeană. Cu atât mai mult cu cât România este în zona Balcanilor un factor de stabilitate şi un potenţial model de succes.

Doresc atât cititorilor dumneavoastră, cât şi întregului popor român ca integrarea să le împlinească dorinţele legitime legate de pace şi propseritate şi sunt convins că după aderare şi ei vor aduce o valoare adaugată reală în construcţia europeană, prin inteligenţa, creativitatea şi deschiderea lor”.

Jonathan Scheele,
Şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România

Cu ocazia împlinirii a zece ani de activitate a revistei pe care o conduceţi, «Balcanii şi Europa», binecunoscută prin atitudinile sale şi analiza politică, în principal pentru ţările din Europa de Sud-Est şi perspectiva lor euro-atlantică, permiteţi-mi să vă transmit cele mai bune felicitări şi să vă urez mult succes în activitatea dumneavoastră nobilă. Îmi amintesc cu plăcere de vizita mea la Bucureşti, în anul 2002, cu prilejul acordării premiului special oferit de revista dvs., precum şi de întâlnirile cu personalităţile politice din mass-media românească. Găsesc de cuviinţă ca, la această aniversare, să vă exprim încă o dată mult succes în misiunea asumată de revista dumneavoastră”.

Ilir Meta,
Ministru al Afacerilor Externe,
viceprim-ministru al Albaniei

Doresc să adresez salutul meu întregului colectiv redacţional al prestigioasei reviste «Balcanii şi Europa». Consider că nivelul înalt al materialelor prezentate în paginile revistei lună de lună o diferenţiază de alte publicaţii de pe piaţă. Colectivul condus de distinsul domn Carol Roman reuşeşte, de fiecare dată, prin modul de redactare sau abilitatea de a dezvolta un interviu, să atingă cu succes o dimensiune erudită a subiectelor abordate, păstrându-le în acelaşi timp într-un registru accesibil şi cititorului neiniţiat în studiul politicii sau al diplomaţiei”.

Roberta Anastase,
Preşedintele Camerei Deputaţilor:

Felicit revista «Balcanii şi Europa» cu ocazia primului jubileu – 10 ani de la apariţia primului număr al revistei. Zece ani este o perioadă destul de mare pentru o revistă de publicistică, mai ales într-o ţară cu o activitate de politică internă şi externă tradiţional foarte activă. În decursul acestor ani s-a format un nucleu redacţional, un grup activ de jurnalişti, o anumită audienţă în rândurile cititorilor şi, mai ales, un renume stabil. Cu siguranţă putem afirma că revista s-a afirmat în deplina măsură”.

Aleksandr Churilin,
Ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti

Sunt încântat că revista «Balcanii şi Europa» a rezistat 10 ani pe piaţa media, s-a dezvoltat şi, putem spune, a ajuns la o maturitate jurnalistică deplină. Apreciez în mod deosebit revista «Balcanii şi Europa» pentru seriozitatea şi interesul constant acordat subiectelor de prim interes ale politicii externe româneşti. Cu ocazia acestui număr aniversar, urez revistei, precum şi realizatorilor săi să continue această activitate mulţi ani de acum încolo”.

Bogdan Aurescu,
Secretar de stat pentru Afaceri Strategice

Urmăresc revista «Balcanii şi Europa», aflată, dacă nu mă înşel, în al şaptelea an al apariţiei sale. Merită toată atenţia, nu numai pentru că mi-a acordat un premiu în anul 2005, recunoscându-mi întreaga activitate de creaţie cinematografică, ci pentru scopurile ei şi rezultatele obţinute în promovarea cu obiectivitate a valorilor culturale româneşti în zonele continentale de difuzare, a cunoştinţelor despre actul şi procesul istoric al integrării ţării în întregul context european. Mult noroc în viitor!”

Sergiu Nicolaescu,
Cineast

Aprecieri şi susţineri

Reporter: editura July - 19 - 2014 Comments Off on Aprecieri şi susţineri

2001-2005

România este unul dintre membri-cheie al Organizaţiei Cooperării Economice a Mării Negre. Am fost foarte fericit să colaborez cu Ministerul român de Externe, cu diplomaţii, cu guvernul României şi, de asemeni, am apreciat revista «Balcanii» în care este evident procesul renaşterii regiunii balcanice”. (Nr.17/2001)

Valeri Chechelashvili,

Secretar general al Oganizaţiei Cooperării Economice

a Mării Negre

Îmi face plăcere să aflu despre aniversarea Revistei «Balcanii». Ca Ministru al Culturii şi Cultelor, interest de cooperarea spiritual din acest spaţiu, ca Secretar General al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud Est Europene fondată la Bucureşti acum exact patruzeci de ani, ca Şef al Catedrei UNESCO de Studii Sud Est Europene de la Universitatea de Arte din Bucureşti am raţiuni importante de a vă fi un prieten apropiat. Făcând distincţia necesară, riguroasă şi academică între «balcanic» şi «românesc» – noţiuni complementare, dar greu confundabile -, vă promit a fi şi în viitor un cititor statornic al dumneavoastră.” (Nr. 31/2003)

Acad. Răzvan Theodorescu,

Ministrul Culturii şi Cultelor

Împlinirea a celor trei ani de apariţie a revistei de consemnări şi atitudini «BALCANII» reprezintă un moment semnificativ pentru viaţa editorială a presei române în general, dar îndeosebi pentru viaţa politică şi diplomatică din România şi din regiune. Ca Ambasador al Republicii Albania la Bucureşti am ocazia fericită de a adresa un foarte călduros salut întregului corp pe care se bazează apariţia acestei prestigioase reviste, redacţiei membrilor fondatori, tuturor colaboratorilor şi personalităţilor, care prin munca lor pasionantă susţin pilonii unui pod solid de simpatie, cooperare şi bună înţelegere între ţările zonei noastre. Profit de ocazie să salut apariţia viitoare a acestei reviste şi în limba engleză, permiţând astfel largirea spectrului de circulaţie şi dechidere a revistei către un public numeros, ca un mijloc inteligent ce va contribui sensibil la apropierea ulterioară dintre popoarele şi ţările regiunii. (Nr. 31/2003)

Leonidha Mertiri,

Ambasador al Albaniei în România

Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la apariţia revistei «Balcanii şi Europa», doresc, în numele Ambasadei Serbiei şi Muntenegrului la Bucureşti, ca şi în nume personal, să vă felicit şi să vă urez mult succes în activitatea Dvs. viitoare. Urmărind revista dumneavoastră, de la sosirea în Bucureşti, pot afirma că aţi acoperit cu mare succes problematica regiunii, cu o referire deosebită la temele din domeniul aderării şi legăturile cu UE şi la evenimentele din regiune. În mod aparte, apreciez interviurile cu unele personalităţi renumite şi cu reprezentanţi ai altor state, fapt care evidenţiază imaginea relaţiilor României cu ţările din Europa şi din regiune. Dumneavoastră, domnule director, şi colaboratorilor dumneavoastră, felicitări, cu ocazia acestei aniversări şi vă doresc multă prosperitate în viitor.” (Nr.51/2005)

Dusan Francuski,

Ambasador al Serbiei-Muntenegru în România

Prin Procesul de Asociere şi Stabilitate, Uniunea Europeană a dezvoltat un instrument politic ce deschide perspectiva obţinerii calităţii de membru al Uniunii Europene: acesta promovează reformele necesare atingerii standardelor europene şi contribuie în mod decisiv la stabilitatea din regiune. În acest sens, revista «Balcanii şi Europa» are o sarcină politică şi culturală specială. Ea serveşte nu numai informării permanente despre procesul de integrare din Balcani, ci prezintă şi aspectele culturale, atât de importante din punct de vedere istoric, ale acestei regiuni. în acest mod, valoarea revistei «Balcanii şi Europa» nu poate fi îndeajuns de mult apreciată. Ambasada Austriei îi urează, în continuare, mult succes.” (Nr.51/2005)

Christian Zeileissen,

Ambasador al Austriei în România


Copertile revistei

Aprecieri şi susţineri- anul 2000

Reporter: editura June - 15 - 2014 Comments Off on Aprecieri şi susţineri- anul 2000

IMG_1Revista «Balcanii» ne-o dorim a fi partener de drum în demersul de reafirmare a statutului României, în contextul reconstrucţiei sud-est europene. România este angajată să contribuie la împlinirea aşteptărilor de stabilitate şi prosperitate cu care Europa, noi înşine, credităm viitorul european al acestei regiuni greu încercate de istorie.

Urăm colectivului redacţional ca, în noul mileniu, „Balcanii” să-şi afirme menirea generoasă pe care şi-o asumă” (Nr.1/2000)

Petre Roman – Ministru de Stat – Ministrul Afacerilor Externe


Odată cu semnarea la Bucureşti a Cartei Relaţiilor de Bună Vecinătate, Stabilitate, Securitate şi Cooperare în Europa de Sud-Est, această regiune a păşit într-o nouă etapă: aceea de a-şi căuta soluţii la problemele sale, pornind de la propriile iniţiative. Acesta este un eveniment deosebit de important. Pentru că, în general, de-a lungul timpului, între ţările balcanice au avut loc, din păcate, mai multe conflicte şi contradicţii decât colaborare.

Lucrurile s-au schimbat mult. Acum, ţările balcanice şi o parte importantă a Europei de Sus-Est au intrat într-o etapă în care primează solidaritatea întru rezolvarea propriilor lor probleme. În acest context, apariţia revistei «Balcanii» capătă o însemnătate importantă, deoarece devine un vehicul al acestor înfăptuiri”(Nr.2/2000)

Bülent Ecevit – Prim-ministru al Turciei


Aici, în capitala României, a fost realizat un pas foarte important, deoarece, dacă la început eforturile de cooperare interbalcanică erau privite cu neîncredere aici, ceea ce părea doar un efort de bunăvoinţă a devenit realitate. Reuniunea a demonstrat că Grecia poate juca rolul de catalizator, dar ea este dipsusă să ofere mai mult. Aceasta în virtutea numeroaselor ei experienţe şi relaţii în planul cooperării internaţionale. În acest sens, revista «Balcanii», a cărei apariţie recentă este binevenită, o salutăm cu susţinere” (Nr.2/2000)

Costas Simitis – Prim-ministru al Greciei


«Balcanii» este o revistă ce a apărut la momentul oportun. România, ca ţara cea mai mare a regiunii, a jucat şi va juca un rol important în transformarea sa în această – pentru moment – atât de neliniştită parte a Europei. Pornind de la această poziţie, folosesc acest prilej, acum, când îşi începe viaţa o nouă revistă consacrată chestiunilor balcanice, să-i doresc o dezvoltare cu succes şi o cooperare fructuoasă” (Nr. 2/2000)

Blagoj Zasov – Ambasadorul Republicii Macedonia în România

BALCANII din primul număr al revistei noastre (nr 1./2000)

Reporter: editura September - 17 - 2012 Comments Off on BALCANII din primul număr al revistei noastre (nr 1./2000)

Consiliul balcanic

La 12 februarie 2000, au avut loc la Bucureşti lucrările celei de-a treia reuniuni a şefilor de stat şi de guvern din ţările Europei de Sud-Est. Primii miniştri de la Ankara, Atena, Skopje, Sofia şi Tirana, împreună cu preşedintele României şi cu primul nostru ministru, acompaniaţi de miniştrii afacerilor externe ai ţărilor lor, au abordat problemele de fond ale perspectivelor stabilităţii, securităţii şi democraţiei în Europa de Sud-Est în cursul anului 2000, precum şi căile şi mijloacele intensificării cooperării regionale şi impactul posibil al Pactului de Stabilitate asupra evoluţiilor economice şi sociale din zonă. Au participat şi reprezentanţi ai guvernelor de la Sarajevo şi Zagreb, ca observatori, precum şi coordonatorul special al Pactului de Stabilitate, germanul Bodo Hombach, ca invitat special. Reuniunea s-a desfăşurat în cadrul procesului de cooperare din Europa de Sud-Est (South-East European Process of Co-operation – SEECP) al cărei preşedinţie a deţinut-o România în intervalul 1 martie 1999 – 29 februarie 2000. A fost ultimul „Summit” al SEECP în acest secol şi mileniu şi primul de acest gen organizat vreodată în România.

Cine a fost Jovanka Broz – Tito

Reporter: editura April - 16 - 2012 Comments Off on Cine a fost Jovanka Broz – Tito

Pe 4 decembrie 1943, în timp ce mare parte din ţară era încă sub ocupaţie, Tito a proclamat un guvern iugoslav provizoriu democratic. În acea perioadă, germanii s-au apropiat de prinderea sau uciderea lui Tito în cel puţin trei ocazii: în timpul bătăliei de le Neretva, după bătălia de la Stujeska, în care a fost rănit, şi pe 25 mai 1944, după raidul de la Drvar, din Bosnia.

Cu acest prilej, Tito o întâlneşte pentru prima dată pe Jovanka Budisavljević, cea care îi va deveni mai apoi soţie. La doar 17 ani, Jovanka se alăturase Brigadei feminine de partizani; în vara lui 1944, ea a fost foarte activă în operaţia de evacuare a răniţilor de pe urma Operaţiei Rösselsprung, în cursul căreia şi Tito fusese rănit. Ulterior, ea a fost selecţionată pentru corpul de secretare ale Mareşalului de către Aleksandar Ranković, atunci ministru de Interne.

O altă variantă pretinde că selecţia ar fi făcut-o Ivan „Stevo” Krajačić, responsabilul NKVD pentru Iugoslavia. În acei ani, Tito trăia o poveste de mare iubire pentru Davorjanka Paunović, care moare însă în 1946, fiind înmormântată nici mai mult, nici mai puţin decât în spaţiul reşedinţei regale de la Dedinje. Până în 1952, Jovanka s-a numărat printre secretarele cu un rol prea puţin definit din proximitatea lui Tito, care se consola, între altele, cu cântăreaţa de operă Zinka Kunc. În 1951 sau 1952, el se căsătoreşte în mare secret însă cu Jovanka, şi aceasta apare pentru prima dată în postura de Primă Doamnă în septembrie 1952, cu prilejul vizitei oficiale a ministrului britanic de Externe, Anthony Eden.

În 1974, o nouă Constituţie a transformat Iugoslavia într-o cvasi-confederaţie, ale cărei oligarhii locale, opt la număr, au rezistat oricărei tentative de reunificare, împingând la dezmembrarea de după 1990.

În tot acest timp, una din preocupările obsesive ale conducerii PCI a devenit Jovanka Broz: conform unui raport adresat în 1988 preşedinţiei federale, Comitetul Central iugoslav discutase exclusiv, între 1974 and 1988, în nu mai puţin de 59 şedinţe, „cazul tovarăşei Jovanka”. La 21ianuarie 1974, Tito însuşi cerea constituirea unei comisii de partid în acest sens, pentru a răspunde unei lungi liste de acuzaţii care par să provină dintr-un roman al lui Le Carré: spioană sovietică, ce a trădat cele mai importante secrete de stat, provocatoare a subversiei în armată, în favoarea sârbilor – Jovanka provenea dintr-o familie de sârbi din Croaţia – cea care ar fi conspirat împotriva ministrului de Interne Ranković, ar fi pus la cale o lovitură de stat împreună cu generalul Djoko Jovanić, etc. Jovanka susţinea, la rându-i, că dorea doar să-şi protejeze soţul împotriva trădătorilor, denunţând şapte din cei 11 secretari ai PCI drept agenţi ai unor puteri străine.

Fapt e că, din 1975, ea nu mai participă la vizitele oficiale, Tito părăseşte reşedinţa comună şi abia după moartea acestuia e din nou menţionată public cu titlul de văduvă a preşedintelui. Imediat după moartea lui Tito, toate bunurile din casă îi sunt confiscate şi Jovanka ajunge într-un soi de arest la domiciliu, care a continuat, sub diferite forme, până aproape de noi.

Mulţi memorialişti consideră că rolul şi nocivitatea Jovankăi au fost mult exagerate, dar folclorul generat de lupta feroce pentru putere din cadrul elitelor comuniste nu mai poate fi corectat.

Prof. Dr. Zoe Petre.

  • Mai mulţi cititori ai revistei noastre, printre care Vasile Mailat, din Chişinău, I. Kavacevici, din Bolşăvăţ etc, după ce au citit articolul nostru despre I. B. Tito, (nr. 122), ne-au solicitat s-o aducem în pagină şi pe soţia liderului sârb.

 

„Ziua patrioţilor” în SUA

Reporter: editura September - 10 - 2011 Comments Off on „Ziua patrioţilor” în SUA
La 11 septembrie 2001, peste 3.000 de americani îşi pierdeau viaţa în urma atacurilor teroriste din SUA. Aceste acte criminale, de o amploare fără precedent, de la New York şi Washington, au distrus turnurile gemene din complexul comercial World Trade Center din New York şi o parte din clădirea Pentagonului, au cutremurat întreaga lume şi au reprezentat un punct extrem al terorismului internaţional. Lumea a fost chemată la vigilenţă şi acţiune.
Se împlinesc 10 ani de atunci… Din acel moment, SUA luptă pe toate fronturile împotriva terorismului internaţional, alături de aliaţii săi, printre care se află şi România, care, la rândul ei, a plătit tribut de sânge în războiul antiterorist.
Peste ocean, ziua de 11 septembrie a fost declarată „Ziua patrioţilor” şi este comemorată în întreaga lume.