NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Anul 2020, bornă importantă pe traseul extinderii UE în Balcanii de Vest

Reporter: editura April - 17 - 2020 Comments Off on Anul 2020, bornă importantă pe traseul extinderii UE în Balcanii de Vest
Excentricul, dar experimentatul fost președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, vorbea mai anii trecuți de „oboseala extinderii UE”. El avea în vedere în principal tărăgănarea procesului de aderare la Uniune a statelor din Balcanii de Vest. Noua echipă din fruntea Comisiei Europene, începând cu președinta Ursula von der Leyen și comisarul pentru Extindere, dar și Croația, președintele în exercițiu al Uniunii Europene în acest semestru, își exprimă însă public voința de a relansa procesul extinderii în sud-estul Europei, pentru a infirma astfel constatarea ex-președintelui Juncker. 

Celebrare a deschiderii căii de aderare la UE a Macedoniei de Nord (2019)

Pe harta Europei, contururile uscatului continental nu coincid cu cele ale constructului instituțional numit Uniunea Europeană, iar zona extra muros cea mai compactă se află în Peninsula Balcanică. O parte a lumii cu o străveche și strălucită civilizație, dar care, remarca Churchill, ilustru literat, dar controversat om politic european, este împovărată de prea multă istorie, pe care nu o poate asimila. În zona Balcanilor s-au confruntat timp de secole trei mari imperii – Otoman, Habsburgic și Țarist – de aici a izbucnit scânteia Primului Război Mondial, aici s-au purtat, în Europa, și ultimul război (civil) în perioada postbelică (în Grecia), dar și primul război de după „războiul rece” (în Iugoslavia). Mozaicul de de etnii, limbi, religii, culturi și civilizații din Balcani exemplifică fenomenul ciocnirii civilizațiilor teoretizat de Huntington, care confirmă într-un fel constatarea amară, dar și discutabilă, a unui personaj din dramaturgia lui Bernard Shaw, că „atunci când pacea se va instaura în Europa, amatorii de războaie se vor putea lupta între ei în Balcani”.


Cu toate acestea, arealul balcanic nu este unul mai întunecat decât cel din alte regiuni ale globului și un argument de greutate în acest sens se materializează în procesul de integrare europeană. care, în ciuda complexității sale și a obstacolelor care îi stau în cale, se înscrie pe o curbă ascendentă (cu inerente fluctuații, datorate în mare măsură și imixtiunii sau penetrării politice și economice a unor importanți centri de putere dinafara zonei – Rusia, Statele Unite, China, Turcia, state arabe).

În partea de est a peninsulei, Grecia și Bulgaria (dar după unii, inclusă în zonă, și România) au devenit state membre ale Uniunii Europene. În schimb, în vestul Balcanilor, toate, dar absolut toate statele care îl populează, aspiră să intre instituțional în UE și se înscriu, fiecare pe propriul traseu, cu progrese, reculuri, sfidări și piedici, în procesul de integrare europeană. 

Astăzi, un număr de șase state balcanice sunt cuprinse în această tendință: Albania, Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Bosnia-Herțegovina și Kosovo (nerecunoscută unanim drept stat), cărora li se alătură în estul peninsulei Turcia. Cinci state sunt candidate oficial. Între ele, Turcia este cel mai vechi, din 1999, care a început negocierile de aderare în octombrie 2005, dar care sunt, în mod oficial, „într-un punct mort”, pe fondul incompatibilităților și divergențelor generate de actuala politică internă și externă a Ankarei. Totuși, în 2019, Comisia Europeană a asigurat că „Turcia rămâne un partener-cheie al UE”. Macedonia de Nord a devenit candidată în decembrie 2005, dar negocierile de aderare n-au început din cauza opoziției Franței și a altor câteva state vest-europene. Muntenegru, candidată din decembrie 2010, a deschis negocierile în ianuarie 2019. Serbia, candidată din 2012, a început negocierile în ianuarie 2019. În sfârșit, Albania, candidată din iunie 2014, n-a putut demara negocierile, căci în 15 octombrie 2010, patru state membre ale UE s-au opus.

Serbia continuă negocierile de aderare la Uniunea Europeană

În februarie 2020, comisarul european însărcinat cu Extinderea, Oliver Varhelyi, a anunțat decizia Comisiei Europene de a lărgi UE cu aceste şase ţări din Balcani. „Deplina extindere a UE în Balcanii Occidentali este o prioritate absolută a Comisiei”, a declarat Oliver Varhelyi, după prezentarea unei propuneri de reformare a procesului de aderare, confirmând astfel o informaţie dezvăluită de Reuters. Preşedinta CE, Ursula von der Leyen, a calificat această iniţiativă drept un „mesaj bun” pentru Macedonia de Nord şi Albania, dezamăgite în urma respingerii deschiderii negocierilor lor de aderare la sfârșitul anului trecut, relata The Associated Press. „Extinderea UE este reciproc avantajoasă”, a subliniat ea. Modificările avute în vedere oferă statelor membre posibilitatea de a întrerupe o procedură de aderare – şi chiar să oblige o ţară candidată să reia negocierile de la zero în anumite capitole politice – în cazul în care Uniunea constată lipsuri.


Comisia speră astfel să convingă Franţa – care se declară de acord în în principiu cu o extindere a UE în Balcani pe termen lung – să-şi ridice obiecţiile înaintea Summitului UE-Balcani, prevăzut în luna mai, la Zagreb. Președintele Franței, Emmanuel Macron, refuzase, în octombrie 2019, deschiderea negocierilor de aderare ale Albaniei şi Macedoniei de Nord, blocând astfel un proces care urma să fie deschis apoi Serbiei, Kosovo, Muntenegrului şi Bosniei. Preşedintele francez a cerut atunci ca UE să se reformeze înainte de a continua o extindere pe care o consideră „prea birocratică”. Fostul preşedinte al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi alte state membre – ca Italia – consideră însă că Franţa a comis o „greşeală istorică” şi că şi-a asumat astfel riscul de a determina ţările din Balcani să se îndepărteze de UE, în favoarea Chinei şi Rusiei. Iar noul comisar pentru Extindere Oliver Varhelyi crede că includerea acestor şase ţări este crucială pentru a permite UE să-şi consolideze influenţa la nivel mondial și a catalogat viitoarea lor aderare drept „geostrategică”. O decizie finală în privința extinderii în Uniunii Europene urmează a fi luată la apropiatul summit UE-Balcanii de Vest, de la Zagreb. 

Există, așadar, speranțe de progres, după cum există încă și semne de întrebare. Ziaristul Jean-Guy Giraud, de la postul de radio Bruxelles 2, aprecia că atmosfera politică din UE nu este cea mai prielnică, întrucât „în noile state membre, evoluția politică internă este haotică, imprevizibilă și preocupantă”, euroscepticismul este în creștere, iar această tendință nu ocolește nici state membre mai vechi din UE. Într-o asemenea situație, dezbaterile din Europa Unită asupra extinderii se polarizează pe două orientări: strategia toboganului (cu aderare în avalanșă) și strategia acordeonului (de aderare treptată). 

Oricum, anul 2020 se profilează ca un moment edificator în eforturile de extindere a Europei Unite. Viabilitatea și coerența UE, asaltată de multiple provocări, între care clivajele Nord-Sud și Vest-Est din blocul comunitar european, euroscepticismul, populismul, Brexit, birocratizarea instituțiilor comunitare de la Bruxelles etc., au nevoie de un suflu novator, de o nouă viziune asupra realităților complexe și labile de pe continent, de un impuls în acțiunile de extindere și consolidare a integrării, care să aibă un impact hotărâtor asupra potențării capacităților Uniunii Europene de a face față sfidărilor interne și externe care îi stau în față și pentru edificarea unei Europe Unite ca proiect benefic pentru toate statele continentului.

Corneliu Vlad