NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Serbia apreciază susținerea continuă a integrării europene din partea României”

Reporter: editura December - 18 - 2018 Comments Off on „Serbia apreciază susținerea continuă a integrării europene din partea României”

ne declară E.S. dl. Branko Branković,
Ambasador al Republicii Serbia la București

– Cum apreciaţi stadiul actual al relaţiilor economice dintre ţările noastre?
– România, în calitate de cel mai mare stat vecin, este un partener comercial semnificativ al Republicii Serbia. Comerțul bilateral se derulează în conformitate cu Acordul referitor la comerț și relațiile comerciale dintre Comunitatea Europeană, pe de o parte și Republica Serbia, de cealaltă parte.

E.S. dl. Branko Branković

– Care sunt, în opinia dvs., realizările, dar şi neîmplinirile în relaţiile economice dintre cele două ţări?
– Potrivit celor mai recente date obținute de la Biroul de Statistică al Republicii Serbia, în anul 2017, valoarea totală al comerțului cu România s-a ridicat la 1,3 miliarde de euro. În același an, exporturile noastre au atins cifra de 726 milioane de euro. Pe lista statelor în care ajung produsele de export ale Serbiei, România figurează pe locul al cincilea (4,8% din totalul exporturilor). Tot în 2017, importurile din România au totalizat 570 milioane de euro, România fiind pe locul al nouălea în totalul importurilor realizate de către Republica Serbia (2,9% din totalul importurilor). Anul trecut, s-a înregistrat un surplus în comerțul exterior cu România, în valoare de 156 milioane de euro, acoperirea importurilor prin exporturi fiind de 127%.

În conformitate cu datele Biroului de Statistică din Republica Serbia, în primele șase luni ale anului 2018, comerțul cu România s-a ridicat la 724,3 milioane de euro. Exporturile au înregistrat, în acest răstimp valoarea de 424,2 milioane de euro, în creștere cu 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. România rămâne pe locul cinci în totalul exporturilor Serbiei, cu 5,3%. Importurile, în primele șase luni ale acestui an, au însumat 300 de milioane euro, înregistrând o creștere cu 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017. România este pe locul nouă în totalul importurilor Serbiei. Balanța comercială a atins 141,4%.

Vizită la biserica din Clejani

Principalele produse pe care Serbia le-a exportat în România în primele șase luni ale anului 2018 sunt: porumb (altul decât semințe); conductori de până în 80 V, seturi de conductori de aprindere (cu alte destinații decât pentru vehicule); grâu (cu altă destinație decât pentru însămânțare); bitum din ulei; metanol; rezistențe electrice de încălzire; combustibil pentru motoare cu reacție (kerosen).

Principalele produse care au fost importate de Serbia din România în primele șase luni ale anului 2018 sunt: conductori de până la 80 V; părți de instalații; combustibili; fire și cabluri; papetărie; conductori pentru aprindere, seturi pentru vehicule; componente tv; produse din rapiță; componente de mașini.

– Luând în considerare faptul că cele două ţări au legături strânse de colaborare, cum vedeţi viitorul raporturilor dintre ele?
– Serbia și România vor sărbători anul viitor 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice. De atunci, cele două țări au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a îmbunătăți aceste raporturi.

Relațiile politice dintre Republica Serbia și România sunt foarte diversificate. Cele două state vecine, pe lângă prietenia lor istorică, nu au fost niciodată implicate în vreun conflict, una cu cealaltă, sau angrenate în vreun episod de ostilitate reciprocă. Acest fapt este relevat de numeroasele vizite oficiale la nivel înalt – șefi de stat, prim-miniștri, miniștri ai Afacerilor Externe și alți înalți reprezentanți ai celor două țări.

Participare la Conferinţa „Actul Final de la Helsinki – de 40 de ani fundamentul securității europene”

Relațiile bilaterale între statele noastre, ca țări vecine, au la bază trei elemente principale: sprijinul acordat de România procesului de integrare al Republicii Serbia în Uniunea Europeană, poziția României în chestiunea „Kosovo” și promovarea cooperării economice.
Serbia apreciază în mod deosebit susținerea continuă pe care o primește din partea României în procesul de integrare europeană.

Experiența României din propriul parcurs de integrare, pe drumul accederii în UE este una foarte extinsă. Pe această direcție, România oferă Serbiei sprijin deplin, prin vizite de studiu, ateliere de lucru, programe de pregătire etc.
Respectând principiile de bază ale legislației internaționale și ale Cartei ONU, România nu a recunoscut declararea unilaterală a independenței provinciei autonome Kosovo și Metohia. Referitor la acest aspect, România a susținut în mod substanțial dialogul dintre Belgrad și Priștina, de la Bruxelles.

Cooperarea politică și economică dintre cele 2 țări reprezintă două părți ale parteneriatului stabilit la nivel bilateral și multilateral. Acestea nu sunt doar complementare, ci se și bazează una pe cealaltă. În condițiile în care relațiile politice dintre România și Serbia sunt la cel mai înalt nivel, este și firesc să ne așteptăm la o continuă îmbunătățire a cooperării economice dintre cele două țări.

„Relaţiile dintre Turcia şi România au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani”

Reporter: editura March - 15 - 2013 Comments Off on „Relaţiile dintre Turcia şi România au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani”

-ne declară ES domnul Ömür ŞÖLENDIL, Ambasadorul Republicii Turcia la Bucureşti-

– Acum, intraţi în cel de-al 90-lea an de la dobândirea independenţei de către Turcia, am dori să faceţi o apreciere asupra nivelului relaţiilor politice dintre ţara dvs. şi România, la ora actuală. Se cunoaşte că România colaborează cu Turcia în cadrul NATO şi sprijină efectiv, ori de câte ori se iveşte prilejul, accesul Turciei în UE.

1.

ES Ömür Șölendil

-Turcia şi România au, în mod tradiţional, relaţii bilaterale cu adânci rădăcini, bazate pe prietenie şi cooperare. Aceste relaţii au evoluat într-un ritm constant de-a lungul ultimilor ani, deschizând calea pentru extinderea cooperării în orice domeniu posibil, incluzând comerţul, energia, transporturile şi, de asemeni, cultura. Începând din anul 2011, Turcia şi România au ridicat relațiile tradiţionale la nivel de Parteneriat Strategic. Am finalizat Planul de acţiune care va stabili priorităţile şi modalitățile de desfăşurare ale parteneriatului nostru strategic. Preconizăm semnarea acestui Plan de acțiune în curând. Odată cu semnarea Planului de acţiune, vom avea un mecanism pe deplin competent pentru a putea utiliza vastul potenţial de dezvoltare a relaţiilor noastre, în continuare prin proiecte comune, concrete, într-o gamă largă de domenii.

În plus, odată cu relaţiile noastre excelente la nivel bilateral, dezvoltăm şi o cooperare foarte strânsă în cadrul forurilor internaţionale, cum ar fi ONU, NATO, OSCE şi OCEMN. După cum este bine cunoscut, Turcia a susţinut cu tărie aderarea României la NATO, în anul 2004. La rândul nostru apreciem în mod deosebit sprijinul prietenilor noştri români pentru aderarea Turciei la UE. Ţările noastre vor continua să coopereze în mod strâns, atât la nivel bilateral, cât și multilateral.

– Am solicita ca în contextul evoluţiei pozitive a economiei Turciei, să vă referiţi la stadiul cooperării economice între ţările noastre.

– În pofida contextului de încetinire a creşterilor financiare și economice pe plan mondial, Turcia a fost una dintre puținele țări care a reușit să păstreze un ritm de creştere tot mai mare al economiei. În decursul anilor 2010 și 2011, rata de creștere economică a ajuns astfel la 8,9% și respectiv 8,5%. În prezent, economia turcă este a 17-a mare economie din lume şi a 6-a din Europa. Până în anul 2023, care va marca aniversarea centenarului fondării Republicii, Turcia are drept obiectiv să se numere printre primele 10 mari economii ale lumii.

2

La conferinţa „Cooperare Economică la Marea Neagră” organizată la Ministerul Afacerilor Externe al României.

Comerţul şi economia sunt domenii importante de cooperare bilaterală între România şi Turcia. În prezent, cele două ţări sunt cei mai mari parteneri comerciali din regiunea lor, cu un volum al comerțului bilateral ajungând la aproape 7 miliarde de dolari SUA în 2011 și de aproximativ 5,5 miliarde de dolari SUA până la sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut. Obiectivul nostru comun este de a ajunge în viitorul apropiat la un volum al schimburilor comerciale bilaterale anuale de 10 miliarde de dolari SUA.

Investiţiile turceşti în România se dezvoltă în continuare, tot mai mult, cu aproape 7000 de firme turcești care operează activ în România, într-o gamă largă de sectoare, cum ar fi bancar, construcții, materiale de construcții, textile, prelucrare a produselor alimentare și industrie. În prezent, valoarea totală a investițiilor turcești în România, împreună cu investiții via terţe țări a ajuns la 5 miliarde de dolari SUA. Turcia a devenit astfel cel de-al treilea mare investitor străin în România. Economia dinamică a Turciei, piaţa internă lărgită, industria competitivă și forţa de muncă calificată, precum şi legislaţia prietenoasă în domeniul investiţiilor oferă numeroase oportunități pentru investitorii străini. Şi invităm pe oamenii de afaceri români să beneficieze de acest mediu favorabil în domeniul investiţiilor în Turcia.

-. Pe bună dreptate acordaţi o atenţie deosebită minorităţii turco-tătare din țara noastră, pe linia respectării tradiţiilor acesteia, şi, în același timp, a legislației ţării. Consideraţi că minoritatea turco-tătară din România se bucură de drepturi depline, în conformitate cu exigenţele UE?

3

La Tulcea, în vizită la comunitatea turco-tătară

– Noi considerăm minoritatea turcă şi tătara din România drept o punte culturală și socială între naţiunile noastre. Prezența lor întăreşte legăturile noastre și îmbogăţeşte relaţiile noastre bilaterale. Ei trăiesc de secole într-o atmosferă paşnică în România, datorită atitudinii de exemplară bunăvoinţă a autorităților române. Suntem astfel bucuroşi să vedem că eforturile lor pentru păstrarea identității lor culturale sunt sprijinite de către statul român prin politici prietenoase faţă de minorități.

Amintesc că minoritatea turcă și tătară este reprezentată în diferite medii de viață în România. Participarea lor la viața politică românească este asigurată cu câte un mandat rezervat pentru turci şi pentru tătari, în Parlament. Membrii minorității, în calitate de cetățeni români de succes, şi-au adus de asemenea contribuții importante în cadrul statului român și societăţii româneşti. Vom continua să încurajăm membrii minorităţii în eforturile lor viitoare în acest sens.

– Nu demult, ministrul de Externe turc, Ahmet Davutoglu, cu prilejul reuniunii ambasadorilor Turciei din străinătate, a subliniat necesitatea unei activităţi mai dinamice a corpului diplomatic din străinătate şi implicarea sa mai semnificativă în problemele regionale și internaționale. Ce ne puteţi spune în acest sens?

DSC_0037

Întrevedere între ES Ömür Șölendil şi Ministrul Afacerilor Externe, ES Titus Corlăţean

– Turcia este situată în epicentrul regiunii afro-eurasiatice, acolo unde oportunitățile și riscurile create de epoca globalizării interacționează intens. Prin urmare, există o necesitate clară ca Turcia să desfăşoare o diplomație proactivă pentru a ajuta la asigurarea şi consolidarea prosperității, stabilităţii și securităţii în această vecinătate care se întinde de la Balcani până la Caucaz şi bazinul Mării Caspice, de la Marea Neagră la Mediterana de Est, de la Zona Golfului până la Africa de Nord. Turcia, bucurându-se de multiple identități regionale, are responsabilitatea să desfășoare o politică externă multidimensională. De aceea, Turcia contribuie activ la rezolvarea conflictelor precum şi la pacea şi securitatea la nivel global.

În ultimii ani, vizibilitatea Turciei în cadrul organizaţiilor internaţionale şi regionale a crescut, de asemenea, considerabil. În consecinţă, am lansat importante iniţiative de mediere şi facilitare. Deţinem co-preşedinţia celei mai extinse iniţiative ONU existente vreodată („Alianţa Civilizaţiilor”) în scopul promovării dialogului cultural, armoniei şi a respectului reciproc. În plus, Turcia a iniţiat mai multe proiecte de cooperare regională, cum ar fi „Cooperarea Economică a Mării Negre”, „Iniţiativa de Cooperare din Europa de Sud-Est”. În ultimii ani, Turcia s-a afirmat de asemenea ca o importantă țară donatoare. În acest sens, alocăm peste un miliard de dolari pe an pentru asistență de dezvoltare pentru a oferi sprijin unor națiuni care au nevoie de astfel de asistenţă, prin Agenţia turcă de cooperare şi dezvoltare (TIKA).

Desfăşurarea unei astfel de politici externe necesită o diplomație foarte viguroasă și activă. Prin urmare, ne-am îmbunătățit relațiile noastre cu majoritatea vecinilor noştri, prin creșterea interdependenței noastre economice, dialogului politic şi înțelegerii culturale. Am întărit de asemenea relaţiile strategice cu partenerii noştri occidentali și am consolidat parteneriatele noastre cu puterile emergente din Africa, Asia-Pacific şi America Latină. Am înfiinţat multe noi misiuni diplomatice și consulare pe aceste continente. Astăzi, nici o regiune din lume nu mai este departe de Turcia. Suntem reprezentaţi atât politic, cât și economic aproape în toate părţile lumii.

Urmăresc cu interes articolele publicate în revista „Balcanii şi Europa” şi sunt convins că pozitiva contribuţie a acestora la relaţiile diplomatice din regiune şi din Europa va continua.

Carol Roman


ES Ambasadorul Ömür Şölendil şi-a început activitatea la Ministerul de Externe turc în anul 1977. În decursul unei cariere de peste 35 de ani, ambasadorul Şölendil a avut importante posturi, în cadrul MAE turc, atât în Ankara cât şi în străinătate. A fost ambasador al Turciei în Libia (2008-2009) şi Mongolia (2006-2008). Din luna mai 2011 este Ambasadorul Turciei în România.

Ambasadorul Șölendil a mai fost director general pentru afaceri politice bilaterale, responsabil pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Asia de Sud, la MAE turc. Din 2002 până în 2006, a lucrat în diferite funcţii în cadrul Direcţiei Generale pentru Europa de Est, din MAE turc. A lucrat de asemenea la Cabinetul Ministrului şi a detinut diferite funcţii în cadrul mai multor departamente politice ale Ministerului.