NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Un vecin dificil…

Reporter: editura September - 14 - 2010 Comments Off on Un vecin dificil…

Publicația noastră “Balcanii și Europa”, fidelă enunțului de pe frontispiciul său -revistă de consemnări și atitudini-, găsește de cuviință să constate cu regret că, mai cu seamă în ultima vreme, Ucraina și-a înăsprit atitudinea fată de România și chiar perturbă relațiile cu țara noastră. Este o afirmație pe care o facem cu neplăcere, deoarece politica externă românescă își propune, dintotdeauna, să aibă relații bune, statornice, cu vecinii.

Revenind la afirmația inițială, ne vom referi la faptul că lucrările comisiei mixte româno-ucrainiene, formate din negociatori ai celor două Ministere de Externe, au fost întrerupte pe timp nelimitat. Motivul principal l-a constituit neînțelegerea de către partea ucrainiană a situației în care se află etnicii români, aproximativ 500 de mii de persoane, care nu beneficiază de drepturile garantate prin acte de stat: nici până astăzi, învățământul și slujbele religioase nu se pot desfășura în limba română, în numeroase localități cu populație majoritar românească, în regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odessa, nu există școli în limba maternă, iar cele ce au supraviețuit au fost reduse și înglobate în școli mixte. Este oare firesc ca în regiunea Odessa, în care locuiesc mulți români, să existe doar o biserică aflată sub jurisdicția Patriarhiei române? Și ar mai fi un necaz: autoritățile ucrainiene încearcă în mod ostentativ să împartă populația românească în “români” și “moldoveni”, divizând astfel unitatea și lupta acestei populații pentru păstrarea identității sale culturale, evident, ca cetățeni ai Ucrainei.

Și din nou apare și se menține virulent tema canalului Bâstroe, pe care Ucraina îl construiește în Delta Dunării, cu care, din numeroase motive economice, ecologice și morale, România nu poate fi de acord. În ciuda luărilor de poziție ale unor înalte oficialități europene, partea ucrainiană se face că nu aude și ignoră protestele vehemente atât ale României, cât și ale altor foruri internaționale.

O expresie a ignorării de către Kiev a României este modul în care gândește actualul ministru ucrainian de externe despre proiectele europene din cadrul Strategiei Dunării. În concepția acestuia, ar trebui să facă parte Ucraina-Ungaria-Austria, cât despre vreo cooperare cu România, țară mult mai dunăreană decât Ucraina (1.404 km la români, doar 79,6 km, mal stâng, la ucrainieni) nefiind rostit nici-un cuvințel. Ucraina merge mai departe însă, și insistă ca Bâstroe să facă parte din cadrul proiectelor europene privind Strategia Dunării. Există și opoziții lucide, onorabile. Astfel, întrebat de un ziarist dacă această insistență ar putea afecta implementarea Strategiei Dunării, comisarul UE Johanes Hahn a declarat că proiectul Bâstroe propus de Ucraina nu va fi, probabil, inclus în Strategia Dunării și nu va putea întârzia implementarea strategiei.

Orcine se poate întreba de ce s-a înăsprit atitudinea Ucrainei față de România, mai cu seamă în ultimul timp? Unii comentatori fac legătura cu relațiile dificile, actuale, existente între Rusia și România și care, zic aceștia ar putea influența, la rândul lor, atitudinea Ucrainei față de țara noastră. Se mai amintește şi faptul că fostul comandant al flotei ruse din Marea Neagră, amiralul Komoedov, s-a referit la crearea de noi baze militare rusești, care ar putea fi instalate în localitățile Nikolaev și Odessa și “probabil, Delta Dunării, unde Ucraina și România au dispute teritoriale…

Poate că așa se explică înăsprirea relațiilor Ucrainei faţă de România, țară intrată tot mai mult sub influența Rusiei.

Carol Roman