NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

O naștere grea

Reporter: editura February - 14 - 2020 Comments Off on O naștere grea
Din păcate, în ultima vreme au apărut tot felul de opinii potrivit cărora, împreună cu alți europeni, mulți dintre românii aflați în Marea Britanie vor trebui să părăsească teritoriul Regatului Unit. Lucrurile sunt pe cale de a fi clarificate, întrucât, urmare a acordului Brexit, românii din Marea Britanie au la dispoziție un set de reglementări noi, prin intermediul cărora își pot continua activitatea pe teritoriul britanic. 
 

Carol Roman

Migranții români au adus beneficii importante Marii Britanii și mulți dintre aceștia erau apreciați chiar și de premierul Boris Johnson, pe vremea când era primar al Londrei, de către Nick Klegg, fost vicepremier al țării sau de Robin Barnett, fost Ambasador al Marii Britanii la București, care, de altfel, declara recent că „sunt mulți municitori români în Marea Britanie și au o contribuție importantă la dezvoltarea țării”. Aceste aprecieri au fost publicate de Editura „Balcanii și Europa” în Suplimentul dedicat românilor din Marea Britanie și vor cântări în ecuația regimului oferit celor peste 400.000 de români care trăiesc și muncesc în Regatul Unit, dat fiind faptul că înalta lor calificare este una dintre primele reguli de selecție a celor care vor rămâne să lucreze în Marea Britanie.
 
Ieșirea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din constructul european este un moment notabil al istoriei contemporane, date fiind consecințele sale economice, politice, sociale și geostrategice, care vor schimba paradigma relațiilor internaționale și raportul de forțe în interiorul blocului occidental. În acest moment, ruptura nu pune în discuție solidaritatea britanicilor, chiar și din afara Uniunii Europene, cu NATO și aliații tradiționali, în fața marilor dușmani comuni ai democrației și ai Occidentului: terorismul, regimurile autocrate și dictatorii care urmăresc să obțină arma nucelară și sunt considerați exportatori de terorism. 
 
De asemenea, momentul are o certă încărcătură istorică, dat fiind faptul că însuși Winston Churchill era un adept al prezenței britanice în interiorul unei Europe unite. Să sperăm că noua formulă prin care poporul britanic a decis să rămână alături de blocul comunitar, printr-un acord avantajos pentru ambele părți, va fi de natură să marcheze o nouă eră în relațiile britanico-europene, pe fundalul intereselor internaționale comune.
După patru ani de tatonări, dezbateri și amânări, se pare că s-a ajuns la o înțelegere fundamentală. A fost nevoie de intense discuții diplomatice, de numeroase întâlniri și sesiuni de lucru, de netezire a asperităților, de depășire a blocajelor generate de Parlamentul britanic, precum și de o coagulare a celor mai bune intenții referitoare la viitorul statut dobândit al celor două entități. 
 
În orice caz, la mijloc sunt și multe probleme economico-financiare foarte serioase, care vor fi reglate prin negocieri, în lunile următoare. 
 
Carol Roman
 
 

Publiciștii deslușesc misterele Revoluției

Reporter: editura February - 14 - 2020 Comments Off on Publiciștii deslușesc misterele Revoluției

Trecerea a trei decenii de la Revoluția din Decembrie 89 a fost marcată de o serie de evenimente care au comemorat victimele, eroii acelor zile sau au evocat faptele ce au constituit ,,filmul” căderii regimului Ceaușescu. Nu au lipsit nici de această dată tensiunile dintre taberele de revoluționari, controversele în interpretarea schimbărilor istorice deschise de marea mișcare populară care a presat pe instituțiile statului comunist, dizolvate în câteva ore, în 22 decembrie 1989. Deși au trecut atâția ani de atunci, interesul publicului, fie al celor care au fost martori ai acelor timpuri, fie al generației tinere, crescute în democrație, pentru aflarea adevărului, alimentează ,,motorul” pentru adâncirea investigațiilor. Dosarele Revoluției, aflate pe rol la procurori și instanțe, încearcă să stabilească ordinea juridică în vâltoarea istoriei, într-o acțiune minată însă de suspiciunea partizanatelor politice. Mai valoroase, cu o credibilitate superioară, sunt aparițiile editoriale care tratează Revoluția Română. Revista noastră pune în vitrină spre cititori trei recente lucrări de publicistică, a căror consistență ajută mult la înțelegerea mai corectă a evenimentelor de atunci.

 

Misterele s-au adâncit, întrebările sunt mai apăsate

Traseul plin de vigoare pe care l-a traversat lucrarea ,,Mistere neelucidate ale Revoluției Române de la 1989” arată că ne aflăm în fața unei investigații de presă care are capacitatea de a reveni, prin ediții succesive, la marile întrebări puse cu acuitate și mare curaj de autori încă din 1990. Apărut înainte de prima aniversare a Revoluției, volumul a devenit rapid  o ,,bombă” pe piața editorială din România, pentru că aducea în fața cititorilor o altă viziune asupra  evenimentelor sângeroase care bulversaseră societatea. Autorii – Aurel Perva și Carol Roman – ziariști la ,,Tineretul Liber”, atunci cotidian de mare tiraj, de ordinul sutelor de mii de exemplare pe ediție, au reușit performanța de a scoate la lumină adevăruri nespuse, fapte acoperite sub secretul militar, ipoteze care infirmau sau puneau sub semnul întrebării versiunile oficiale asupra momentelor cheie ale prăbușirii regimului și preluării puterii de noile structuri ale statului. Erau supuse unei analize severe manipulările și dezinformările despre teroriști, războiul electronic, responsabilii pentru represiune, dar mai ales ce s-a întâmoplat cu cele peste 1.000 de victime care au căzut după fuga lui Ceaușescu din sediul Comitetului Central. După dispariția prematură și în condiții suspecte a lui Aurel Perva, redactorul șef al incomodului ,,Tineret liber”, cartea are ediții succesive la fiecare deceniu de la Revoluție, Carol Roman făcând adăugiri, extinderi ale analizei, cu informațiile noi la vastul subiect. Ultima ediție, 2019, care adaugă la ,,Misterele Revoluției” subtitlul ,,După trezeci de ani”, își păstrează prospețimea inițială și pune tușe mai apăsate întrebărilor din 1990 care nu și-au găsit nici acum răspunsuri. O carte memorabilă, cu final deschis, fără epilog, cum punctează Carol Roman, acum decanul de vârstă al presei românești, pe care o servește cu inegalabilă tinerețe de spirit.

 
Când imaginea spune totul…
În viteza secolului XXI, care impune  un ritm alert comunicării, au succes pentru publicul dornic de informație comprimată lucrările care pot sintetiza subiecte ample, aflate în plină dezbatere. ,,Pastilele de cunoaștere” au devenit o rețetă folosită de publicații de tiraj care completează sumarul și programul editorial. ,,Jurnalul”, cotidian național care păstrează ,,ștaiful” presei tipărite într-o perioadă de restrângeri drastice ale printului, oferă în acest cadru o lucrare de excepție, sub titlul ,,România, momente de istorie – 90 de imagini cât 30 de ani”. Spațiul condensat al lucrării, pentru a respecta formatul genului ales, a impus autorilor o selecție riguroasă a momentelor din cele trei decenii care au trecut de la ,,startul” democrației. Revoluția străbate ca un fir roșu demersul publicistic, imaginile pline de dramatism alese fiind însoțite de veritabile sclipiri de gazetărie, care nu sunt simple explicații la fotografii, ci trimit spre cititor răspunsuri la multele întebări pe care le ridică istoria noastră recentă. Nu scapă acestei cronici niciunul dintre momentele controversate sau care au avut urmări pentru mersul în meandre al României; sunt ,,prinși” în ipostaze semnificative principalii actori ai politicii, dar și vedetele sportului sau maeștrii culturii. Răsfoind filele lucrării, trecem prin povestea captivantă a vieții românilor, cu realitatea care nu lasă timp de odihnă sau de plictiseală. Autorii – Dan Constantin, un veteran al presei scrise, alături de mai tânărul său coleg Paul Bardașu – menționează cu modestie că ,,au oferit nu un compendiu de istorie, ci o traversare a deceniilor cu ajutorul fotoreporterilor aflați mereu acolo unde fierbe actualitatea ce va deveni istorie”. Adică, o lecție de jurnalism. 
 
 
Verticalitatea unui jurnalist autentic

Corneliu Vlad nu este doar o semnătură de prestigiu în presa românească. După mai bine de cinci decenii de presă scrisă, domnia sa este ,,o marcă” de ziarist pursânge. Nu și-a trădat cititorii, nu a abdicat de la principiile de bază ale meseriei și nu și-a schimbat domeniul tratat – politica internațională. Iată de ce  apariția volumului ,,Și totuși, Revoluția Română”, aflat acum la a doua ediție, cumulează toate calitățile unui eveniment editorial. Sunt cuprinse articolele publicate de Corneliu Vlad în ziarul ,,România Liberă” în perioada 16 decembrie 1989-21 noiembrie 1991, adică arcul de timp care unește declanșarea revoltei de la Timișoara și adoptarea noii Constituții, timp apreciat de autor ca desfășurător al Revoluției. Prezentarea în fața cititorilor cu articole de ziar, care se spune, rezistă doar zi, este un act de curaj pe care și-l asumă cu onestitate doar un profesionist sigur pe analizele lui, supuse examenului sever la proba timpului. Și după decenii de la acele evenimente, articolele publicate în cotidianul la care trudea zilnic sunt un spectacol de curaj și adâncime a analizei. Iată o mostră ,,marca Vlad”: ,,De fapt, mai nimeni din marile capitale ale lumii nu știa ce se întâmplă în România și încotro se vor îndrepta lucrurile. Iar dacă această dezorientare mondială era totuși cineva care să vadă mai clar, acest cineva nu putea fi decât centrul de putere de la Moscova, care a inițiat, declanșat și orientat – cât a putut – răsturnările, răscolirile și reașezările din statele Europei Răsăritene”. Ca o ironie a răsturnărior recente de judecată în deciziile puterii, cartea lui Corneliu Vlad a apărut sub egida Institutului Revoluției Române din Decembrie 1989, instituție desființată prin OUG imediat după marcarea a 30 de ani de la Revoluție! Q.e.d… 

Daniel Călărașu