NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Râsete în palat

Reporter: editura June - 16 - 2011 Comments Off on Râsete în palat

Discursul simpaticului domn Teodor Paleologu, plin de glumițe, voioșii și ziceri cu tâlc, de la adunarea familială de alegere a continuatorilor flamurii PDL, pe care domnia sa a înscris litera L, a reliefat un personaj special, pitoresc, cult și oarecum straniu pentru „încuiaţii” în propriile neputinţe, avizi de discursuri sobre, supăraţi că „blazonatul” fost ministru al Culturii „a încercat să iasă în prim-plan prin mijloace nepolitice”. Prin prestația sa ne-a reamintit de un cu adevărat valoros înaintaș în materie de discursuri şi înfăţişări picante în Parlament, ce ieşeau din tipic, și anume de dl. prof. univ. Ștefan Cazimir, deputat din partea Partidului Liber-Schimbist, în alte vremuri, deși… tot ale noastre. Pe atunci exponentul proaspeților eliberați de dictatură, nu era bântuit de prejudecăți doctrinaire și clama că se ghidează doar după perceptele lui Caragiale. Câteva mostre ale harului amintitului profesor sunt concludente, date fiind certificatele de actualitate pe care ni le oferă spusele domniei sale. Ce propunea, printre altele? Un refren din imnul acelui partid ne servește de indicator tematic pentru toate partidele zise de dreapta sau de stânga:„Luptând ca tot românul să prospere,/ Partidul nostru-i un partid de soi/ Și dacă interesul lui o cere,/ Trădare fie, dar s-o știm și noi!/ Își schimbă lupul la soroace părul,/ Iar omul schimbă slujbe sau idei./ Schimbarea oțelește caracterul/ La tineri, la bărbați și la femei”.

Spirit exuberant, deputatul acelor vremuri va cânta la microfonul camerei o strofă a romanței „Smaranda”, anunțându-și în acest mod decizia de a nu adera la nici un grup parlamentar. Altădată va fredona, într-un context special, șlagărul Corinei Chiriac „O clipă de sinceritate”. Pe un ministru de Interne îl acuză în plenul Camerelor reunite de lipsă de virilitate și cere fără zăbavă înlocuirea lui cu un bărbat. Enervat de „traseiștii” care se plimbă între partide, propune instituirea unei decorații „Ordinul Cangurului”, cu plăci de rubin marcând corespunzător numărul de salturi efectuate. Greu deosebești granița dintre glumiță, „joc” și împunsătură, deoarece va declama tot timpul că militează pentru „reducerea actualității lui Caragiale”. Ar mai fi de reamintit măcar două „soluții” propuse de deputatul liber-schimbist pentru îndreptarea unor stări de lucruri: „În discursul rostit sub această cupolă la 19 aprilie, președintele Mitterrand a spus: Vrem să construim o Europă a securității. Un cinic ar fi putut replica: În cazul României, treaba e deja făcută”. Sau, spirit vizionar: “…. angoasele sfârșitului de secol și de mileniu: la Est Cernobâlul, la Sud Kozloduiul, iar la Vest, Fondul Monetar Internațional” (!) Fără îndoială că avem de-a face cu un maestru al vorbelor cu tâlc plasate în context, trebuincioase național.

Întorcându-ne la distinsul domn Paleologu, acesta ne-a amintit de înaintașul celebru posedând un oarecare har și chiar ironie, însă cam îndepărtat de înaintaş, pe fond. Uneori am avut senzaţia că urmărim la televiziune discursul spumos de la festivitatea lejeră şi non-conformistă de decernare a Premiilor Oscar, în care celebri artişti ai ecranului vor să fie excentrici şi simpatici cu tot dinadinsul. Şi, la urma urmei, ce este rău în asta?

Poate că prestația sa viitoare va fi mai eficientă, deoarece atunci când s-au numărat bobocii, în amintita sală, doar 24 de votanți l-au onorat. Glumele sale, care au trezit sala și au adus o anumită boare de luciditate, poate că ar fi meritat ceva mai mult…

 

Carol Roman