NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Un proiect complex: Zona Marea Neagră-Marea Caspică

Reporter: editura October - 18 - 2011 Comments Off on Un proiect complex: Zona Marea Neagră-Marea Caspică

În această primăvară s-au împlinit doi ani de existenţă a Fundaţiei Internaţionale de Cooperare şi Parteneriat al Mării Negre şi Mării Caspice (BSCSIF). Secretarul General al Fundaţiei şi Vicepreşedinte, ES Eldar Hasanov, ambasadorul Republicii Azerbaidjan în România, solicitat de revista noastră, a făcut unele aprecieri referitoare la activitatea BSCSIF, la importanţa şi valoarea proiectelor şi demersurilor instituţiei, pe care încercăm să le prezentăm succint.

Perioada scursă de la crearea Fundaţiei a fost deosebit de eficientă din punctul de vedere al consolidării şi extinderii BSCSIF. Au fost obţinute succese în realizarea principalelor scopuri – consolidarea cooperării şi a parteneriatului, a dialogului şi a încrederii reciproce, dezvoltarea relaţiilor politice, economice, ştiinţifice şi culturale dintre ţările din aceste regiuni – România, Turcia, Ucraina, Moldova, Georgia, Kazahstan, Kîrgîzstan, Azerbaidjan şi Rusia – iniţierea relaţiilor de colaborare cu organizaţiile internaţionale, regionale şi organizaţiile neguvernamentale. A crescut constant numărul membrilor Fondului, au fost deschise filiale, periodic au fost iniţiate conferinţe, a fost creat site-ul web al organizaţiei. Printre altele, mai poate fi amintită semnarea memorandumului de înţelegere şi colaborare între Fundaţie şi Universitatea Tehnică din Virginia (SUA).

Convergenţa între aspectele istorice, geografice, politice, economice şi culturale, precum şi prezenţa printre fondatorii şi membrii Fundaţiei a unor reprezentanţi marcanţi ai intelectualităţii şi mediului academic au avut drept rezultat o activitate intensă şi susţinută a BSCSIF, dedicată dezideratelor păcii, dialogului şi bunăstării.

Printre cele mai recente şi mai relevante proiecte desfăşurate de Fundaţie, în acest an, poate fi menţionat „Toleranţă, Religie şi Diversitate Culturală”, un schimb internaţional de idei ale tinerilor, desfăşurat în localitatea Kobuleti, din Georgia, în luna aprilie. Principalele obiective ale manifestării au fost identificarea şi aprofundarea diferenţelor, dar şi a punctelor comune între numeroase culturi, înţelegerea importanţei diversităţii culturale şi acordarea respectului cuvenit vederilor religioase ale popoarelor. O altă manifestare reuşită din aceeaşi perioadă este „Conferinţa Internaţională „Politici ale extinderii spre est a Uniunii Europene”, proiect desfăşurat la Varna, în Bulgaria. Rapoartele prezentate în cadrul Conferinţei au evidenţiat aspecte de primă importanţă internaţională, precum abordarea de către Uniunea Europeană a problematicii minorităţilor, cooperarea cu NATO, securitatea energetică a Europei şi Asiei, relaţiile UE cu statele din Golf, rolul comunităţii europene în rezolvarea conflictelor îngheţate, precum şi alte teme, printre care stadiul gazoductului Nabucco, imigraţia ilegală, moştenirea culturală în zona Mării Negre. La Conferinţă au participat reprezentanţi ai celor mai prestigioase universităţi din Bulgaria.

La Moscova a avut loc cea de-a 7-a Ședință a Consiliului Director al Fondului Internațional de Cooperare și Parteneriat al Mării Negre și Mării Caspice, în cadrul căreia au fost discutate teme importante și actuale: cooperarea economică în țările regiunii Mării Negre și Mării Caspice, dialogul intercultural, rolul și consolidarea toleranței religioase, deschiderea filialei BSCSIF în Bulgaria, organizarea Conferințelor primarilor capitalelor și a marilor orașe, precum și a întreprinzătorilor regiunii. Au fost prezentate proiectele realizate și cele viitoare, precum și proiectele de cooperare. La unele manifestări au participat Ambasadorii țărilor regiunii, acreditați în Rusia, precum și reprezentenții organizațiilor internaționale – Consiliul Europei, OSCE, ONU și UE.

Lucrările au fost conduse de Viktor Khmarin – Președinte al FIMNMC, Federația Rusă. La dezbateri au mai luat cuvântul: Iulian Fota- România, Akkan Suver – Turcia, Eldar Hasanov – Azerbaidjan, Lidia Romanciuc – Republica Moldova, Tamaz Beradze – Georgia, Dossym Suleev – Kazahstan, Vadim Kolesnichenko – Ucraina, Dimităr Kostov – Bulgaria, Vicepreședinți ai FIMNMC ș.a.

La ședința Consiliului Director au participat, alături de reprezentanţi ai altor companii, și o delegație a unor mari firme din România, printre care SIVECO, NIRO INVESTMENT GROUP, UTI GRUP. Printre participanţii din partea mass-media s-au aflat importante publicații din perimetrul Mării Negre și Mării Caspice, între care și revista „Balcanii și Europa”. (C. R.)

Strategia Dunării

Reporter: editura September - 10 - 2011 Comments Off on Strategia Dunării

Perspective

Proiect gigant de cooperare teritorială europeană

Neîndoielnic, vara anului 2011 poate fi considerată punctul de pornire a marelui proiect intitulat „Strategia Dunării”. Odată cu adoptarea de către Consiliul European a Strategiei Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, în luna iunie, a început etapa decisivă, de punere în practică a tuturor ideilor, proiectelor şi iniţiativelor care au angajat, politic şi tehnic, ţările dunărene. Urmare a unui amplu proces de consultări politice şi dezbateri publice, „Strategia Dunării” inaugurează un proces de încadrare în reperele viitorului a bazinului marelui fluviu, cu urmări directe asupra prosperităţii cetăţenilor europeni. În cadrul acestui mare proiect, ţării noastre îi revine coordonarea domeniilor prioritare „Transport – navigabilitate” (împreună cu Austria), „Cultură, Turism şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre persoane” (împreună cu Bulgaria) şi „Protecţia faţă de riscurile de mediu” (împreună cu Ungaria).

 

Strategia Dunării”, iniţiativă româno-austriacă lansată în 2008, reprezintă un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional şi implementează noul concept de coeziune teritorială inclus în Tratatul de la Lisabona. Este menită a fi o strategie durabilă, verde, bazată pe noi tehnologii, pe inovare şi care să ducă la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor europeni.

Primii paşi concreţi în aplicarea Strategiei Dunării de către autorităţile române sunt lucrările de îmbunătăţire a condiţiilor de navigaţie şi de dezvoltare a porturilor cu potenţial turistic. Este o revitalizare care se poate dovedi crucială pentru multe din porturile româneşti, care din centre economice viguroase au ajuns simple puncte pe hartă. Sunt vizate modernizarea porturilor cu potenţial turistic (Giurgiu, Corabia, Olteniţa şi Calafat), dezvoltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă a Portului Constanţa, modernizarea sistemului de semnalizări de navigaţie pe Canalul Dunăre – Marea Neagră şi pe Canalul Poarta Albă – Midia – Năvodari, dar şi construcţia Canalului Dunăre-Bucureşti. Importante proiecte pe care le derulăm sunt şi modernizarea Canalului Dunăre-Marea Neagră, modernizarea Canalului Poarta Albă – Midia – Năvodari, îmbunătăţirea condiţiilor de navigaţie pe Dunăre pe sectorul Călăraşi-Brăila şi pe sectorul comun româno-bulgar al Dunării, introducerea Sistemelor Inteligente de Transport Naval RO-RIS, execuţia Podului rutier la km 0+540 al Canalului Dunăre – Marea Neagră şi lucrări aferente infrastructurii rutiere şi de acces în portul Constanţa sau de reabilitare şi modernizare a infrastructurii portuare în Portul Brăila. În prezent, se află în diverse stadii de execuţie proiecte precum podul rutier peste Canalul Dunăre – Marea Neagră (în valoare de 35 de milioane de euro), drenarea Canalului Dunăre – Marea Neagră (100 de milioane de euro) şi lucrările de îmbunătăţire a căilor navigabile de pe sectoarele comune cu Bulgaria (25 de milioane de euro).

Pe segmentul Mediu, Ministerul de resort a anunţat realizarea, până la sfârşitul anului 2013, a hărţilor de risc care să arate unde există pericol de inundaţii, ca şi un sistem de prognoză şi alarmare în zonele inundabile. Sunt, toate acestea, iniţiative prin care România îşi demonstrează determinarea de a implementa cu succes şi cu efecte benefice „Strategia Dunării”.

Cooperare în numele progresului

Strategia Dunării” devine o mare şansă de dezvoltare pentru toată Europa. Nu întâmplător Napoleon a numit Dunărea „regele fluviilor europene”, şi din cauza mărimii, dar şi pentru importanţa conexiunii vest-est. Chiar dacă ideea unui plan pentru toată Dunărea nu este nouă, eforturile de a crea o cooperare eficientă, afiliată unui ţel major, între atâtea state diverse, are o proiecţie concretă din vara acestui an. Prin intermediul Strategiei, 14 state trebuie să demonstreze capacitate de cooperare. Este vorba despre România, Germania, Austria, Ungaria, Republica Cehă, Republica Slovacă, Slovenia, Bulgaria (membre ale UE) şi Croaţia, Serbia, Bosnia, Muntenegru, Ucraina şi Republica Moldova din afara Uniunii. Strategia devine astfel, prin diversitatea teritoriilor pe care şi-a propus să le includă într-un proces comun, un exerciţiu de colaborare teritorială. Statele urmează să utilizeze resurse pe care le au în programe naţionale, în programe europene, dar mai ales în programe de cooperare transfrontalieră. „Dunărea Superioară, cu prosperitate, cu vinuri, dansuri, cu vals, cu Insbruck, cu Viena – e foarte diferită de Deltă, Teleorman sau Plevna”, argumentează Iuliu Bara, director general al Direcţiei Generale de Cooperare Teritorială Europeană din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului ideea de a apropia nivelul diferitelor regiuni pe care le străbate marele fluviu. Spre exemplu, coordonând împreună axa prioritară 3 a Strategiei, cultură, turism şi relaţii intercomunitare”, România şi Bulgaria conduc în aceste domenii toate statele implicate în Strategie. În acest context, se va ieşi din cadrul cooperării bilaterale şi se va trece la cea multilaterală, cu toţi „actorii” implicaţi. România împreună cu Austria coordonează navigabilitatea pe Dunăre, iar aceasta include ce se va transporta pe fluviu, în ce capacităţi şi în ce volum. Împreună cu Ungaria coordonăm riscurile de mediu, aspect de maxim interes pentru comunităţile dunărene, pentru viaţa şi siguranţa cetăţenilor din aceste zone. Astfel, prin faptul că asociază pentru un scop comun state membre ale UE, state candidate şi state din vecinătatea Uniunii care-şi propun obiective de importanţă transnaţională (conectivitatea, managementul mediului şi apelor, managementul riscurilor, dezvoltarea socio-economică şi îmbunătăţirea sistemelor de guvernare), „Strategia Dunării” se constituie într-un proiect gigant. Succesul Strategiei va însemna, sub aceste auspicii, un moment de cotitură pentru viitoarea prosperitate a europenilor în general şi a locuitorilor din bazinul marelui fluviu în special.


 

Vize pentru Balcanii de Vest

Reporter: editura November - 20 - 2010 Comments Off on Vize pentru Balcanii de Vest

Franţa a criticat Comisia Europeană, pentru faptul că, din “motive politice”, duce mai departe negocieri cu ţările din Balcanii de Vest în privinţa liberalizării regimului de vize, neglijând “riscurile” asociate unui asemenea gest. Parisul nu mai doreşte să fie de acord cu liberalizarea regimului vizelor pentru bosniaci şi albanezi, după experienţa negativă pe care autorităţile franceze au avut-o cu romii români şi bulgari, se arată într-un articol apărut în publicaţia franceză “Le Monde”, care preia declaraţia sub anonimat a unui diplomat francez cu rang înalt. “Comisia doreşte o măsură, dar ea nu va gestiona impacturile negative”, a arătat sursa, adăugând că, până la urmă, statele membre sunt acelea care vor trebui să se ocupe de problemele de imigraţie şi siguranţă ce rezultă în urma ridicării vizelor pentru cetăţenii din Balcanii de Vest.

Adresându-se Parlamentului francez, secretarul de stat francez pentru Imigraţie, Pierre Lellouche, a apreciat că politica vizelor este “o chestiune de securitate”: “Anul trecut, ţările din fosta Iugoslavie au văzut ridicată bariera vizelor. Cele care au mai rămas sunt Albania şi Bosnia-Herţegovina. De fiecare dată, acesta este un exerciţiu delicat. Poziţia mea, şi cred că şi cea a guvernului, este aceea că problema vizelor este o chestiune de securitate. Nu este doar un cadou diplomatic pe care-l oferim de-a lungul drumului”. Oficialul francez a subliniat că ţara sa va cere “garanţii de siguranţă” din partea Albaniei şi a Bosniei-Herţegovina, înainte de a aproba ridicarea vizelor pentru aceste ţări.

De partea cealaltă, comisia Parlamentului European pentru Afaceri interne, justiţie şi libertăţi civile a adoptat un proiect de rezoluţie privind ridicarea vizelor pentru albanezi şi bosniaci, cu 49 de voturi pentru şi două abţineri. Michele Cercone, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Afaceri interne Cecilia Malmstrom, a declarat că executivul european şi-a încheiat misiunea, atât prin a propune liberalizarea regimului vizelor, cât şi prin a verifica dacă toate criteriile necesare sunt îndeplinite. “În acest moment, toate criteriile sunt îndeplinite. Rămâne la latitudinea Parlamentului şi a Consiliului să adopte decizia finală”, a subliniat Cercone.