NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Agitatul an 2019

Reporter: editura December - 3 - 2019 Comments Off on Agitatul an 2019
Anul 2019 a fost pentru România, ca de altfel pentru întreaga Uniune Europeană, o perioadă de timp destul de tensionată în mai multe privințe. Fie că vorbim despre evoluția economică, fie că vorbim despre scena politică asistăm în acest an, pe sfârșite, la profunde mișcări subterane ce prevestesc mari schimbări vizibile. Astfel, în Uniunea Europeană schimbarea de leadership petrecută în urma alegerilor europarlamentare a scos în evidență o serie de probleme ce păreau a fi fost atenuate. Este vorba de mișcările naționalist-extremiste și chiar de cele secesioniste. Spania este victima evidentă a secesionismului catalan, iar ultimele evoluții par să arate zorii unei confruntări ce nu se va limita la retorica politică, parlamentară sau nu, ci, odată cu condamnarea liderilor secesioniști catalani la mulți ani de închisoare, se vor extinde la demonstrații violente, la ciocniri dure între forțele de ordine ale Regatului Spaniol și militanții bine organizați ai unei Catalunii care deja și-a găsit un motiv serios de secesiune – Republica.

Proteste ale susținătorilor independenței Cataloniei, în Spania

Fără a avea același parcurs, vocile independiste din Scoția se fac auzite din ce în ce mai des și mai puternic, favorizate de șovăielile Guvernului Marii Britanii în privința Brexitului, el însuși fiind o secesiune care provoacă neliniște și pierderi economice în Uniunea Europeană.


 Italia este o altă țară membră a UE în care secesionismul economic și cultural, promovat de un partid regional la origini, Lega Nord, amenință să devină un secesionism politic și administrativ. Criza de guvern provocată de Matteo Salvini, liderul Lega Nord, cu intenția de a acapara toată guvernarea, până în acel moment împărțită cu M5S, o mișcare populistă, a eșuat, Guvernul italian fiind preluat de populiști și de partidul de centru-stânga PD. Acest eșec a dus la o neașteptată revigorare a forțelor secesioniste, ultima ispravă fiind anunțarea schimbării denumirii regiunii Alto-Adige, o zonă din nordul Italiei, aflată o vreme sub control austriac.

 Austria a traversat o zonă de turbulențe care s-a încheiat cu noile alegeri anticipate prin care Guvernul a fost întărit prin opțiunea alegătorilor de dreapta, poate chiar mai la dreapta decât se obișnuiește.

Franța a fost zguduită în anul 2019 de manifestațiile violente ale „Vestelor galbene”, soldate cu pagube materiale importante, cu avarierea unor monumente ce țin de patrimoniul cultural. Incendiul izbucnit la Catedrala Notre-Dame a venit să împovăreze imaginea unei mari țări cuprinsă de neliniște – atentate de marcă islamiste, ciocniri stradale, scandaluri de corupție.

Mișcările „vestelor galbene” au tulburat viața socială și politică din Franța

Lista europeană a crizelor din ultima perioadă este cu mult mai lungă. Pe ea se află și România. Corect este să începem cu punctele bune acumulate de țara noastră. Preluarea Președinției Consiliului Uniunii Europene la începutul anului a fost un prilej de atacuri și aprecieri răutăcioase la adresa României, ajungându-se până la momentul în care Finlanda a propus ca ea să preia Președinția în locul României, o țară care n-ar fi fost capabilă să facă față cerințelor acestei misiuni.


S-a dovedit, după șase luni, că România a condus cu succes, a încheiat un număr mare de dosare, a reușit să gestioneze probleme dificile, cum au fost alegerile europene și chiar Brexitul. A fost o mare și plăcută surpriză prestația României, în ciuda faptului că încă înainte de preluarea misiunii, însuși Președintele României a declarat incapacitatea de expertiză și acțiune a Guvernului în această problemă. Succesul Președinției românești a permis desfășurarea sub bune auspicii a Summitului de la Sibiu, un eveniment onorant pentru țara noastră.

Performanța economică a ultimilor trei ani, locul 2 sau 3 în clasamentul țărilor UE la creștere economică, ar putea oferi o bază serioasă pentru regândirea poziției pe care o ocupă România în Uniunea Europeană.

NATO are un nou secretar general adjunct, în persoana unui român, domnul Mircea Geoană. Procurorul-șef al Uniunii Europene este un cetățean român, L.C. Kӧvesi. Pe alt plan, de asemenea reliefant, o amintim pe Simona Halep, care a câștigat Wimbledon-ul. Dar…

Situația politică internă din țara noastră creează noi și noi temeri. Guvernul PSD-ALDE a reușit câteva performanțe cu totul notabile – a mărit substanțial salariile și pensiile, a scăzut unele taxe, s-a străduit să implementeze programe de dezvoltare în mediul rural, în sănătate, în învățământ. S-a aplecat și asupra construcției de autostrăzi, dar nu a rezolvat această problemă. Și totuși, PSD nu a câștigat alegerile europarlamentare, președintele formațiunii a fost condamnat, aliatul la guvernare a părăsit majoritatea parlamentară, moțiunea de cenzură depusă de opoziție a trecut, iar Guvernul a devenit demisionar, după ce aproape trei luni a funcționat în regim de avarie, Președintele nesemnând numirea ori demiterea unor miniștri. În acest tablou general, campania electorală pentru alegerile prezidențiale a fost ocultată de noi și noi scandaluri. 

Susținătorii independenței Scoției, tot mai vocali în contextul Brexit

Privită de la o oarecare distanță și cu o oarecare nepărtinire, România pare a fi un stat în care semnale contradictorii vin din zona în care lucrurile păreau să stea bine. Resursele uriașe de hidrocarburi nu împiedică importuri enorme de gaz din Federația Rusă și nici scumpirea acestuia; mare producător de energie electrică, România importă energie electrică; construcția de autostrăzi, de noi reactoare atomo-electrice, până și linia ferată Gara de Nord-Otopeni se împotmolesc în hârtii fără finalitate. Iar ca neputința instituțională să fie desăvârșită, în anul 2019 au abundat atacurile interne și externe la statutul de stat național unitar al României: aniversarea a 100 de ani de la Unire nu s-a ridicat la înălțimea evenimentului, iar sărbătorirea va continua în 2019; a avut loc un incident grav de natură interetnică la Cimitirul Militar Internațional de la Valea Uzului; achiziționarea unor mari suprafețe de teren din Transilvania cu fonduri guvernamentale de la Budapesta; zeci de declarații politice provocatoare la adresa statului român. Pesemne că anul 2020 va va continua această ofensivă revizionistă. Ceea ce intrigă este lipsa promptă de reacție a autorităților române. O reacție care să aibă drept obiectiv afirmarea suveranității României nu doar în vorbe, ci în fapte, măsuri, decizii pentru a apăra Constituția și ordinea de drept.


 Anul 2019, pentru România, a fost un an paradoxal, o apreciabilă situație economică și socială în contradictoriu cu opțiunile electoratului. Același lucru s-a întâmplat în 2004, când, pe fondul creșterii economice și a realizărilor importante privind intrarea în NATO și UE, PSD a pierdut alegerile. Un fenomen care ne arată că nu toate forțele care concură la mecanismul democratic al alegerilor sunt cunoscute, la vedere. 
 
 
Eugen URICARU

Anotimp cu probleme

Reporter: editura August - 23 - 2017 Comments Off on Anotimp cu probleme

 

Parcurgem o vară imprevizibilă, cu temperaturi răsucite – când prea cald, când prea rece – cu furtuni iscate de te miri de unde, cu ploi şi avalanşe ce au ajuns să disloce case, maşini, autobuze şi chiar destine omeneşti. Autorităţile parcă se mobilizează mai mult să facă socoteala pagubelor decât să se înregimenteze pentru a readuce viaţa la normalitate ce ar solicita eforturi depline, nu de paradă. A venit şi vremea Asiguratorilor care ar trebui să îşi facă datoria eficient şi cu responsabilitate şi de asemeni să fie evidente implicaţiile statului nostru de tip social faţă de populaţie. Să sperăm că şi de astă dată vor exista forţe capabile să pornească pieptiş la îndreptarea marilor pricini aduse de imprevizibila vară pe care o parcurgem.  

Carol Roman

Se resimte că anumite verigi nu funcţionaeză deplin ceea ce se vede în desfăşurarea cotidiană a vieţii politice de la noi. Prea grabnic se schimbă guvernele, deşi aceleaşi personaje rămân în continuare şi tot mai greu se descifrează o perspectivă a viitorului nostru, bine calculat de câtre guvernanţi. 

Depăşind cotidianul suntem chemaţi la ordine şi de pregătirile ce ar trebui să aibe loc pentru aniversarea unei sărbători naţionale cum este Centenarul 1918, şi care prin amploare să ne reamintească vechi tradiţii patriotice. S-ar cuveni ca oficierea acestui eveniment să depăşească tradiţionala paradă militară şi cele câteva onorante slujbe religioase. Un program bine conceput ar trebui să ia act de acest moment istoric ce ne reaminteşte că unirea românilor într-un singur stat a reprezentat un ideal măreţ, din nefericire contestat arbitrar de unii vecini. Pregătirile pentru acestă sărbătoare emblematică ce va avea loc în anul viitor va da o expresie mai puternică unităţii poporului român în condiţiile în care factorul naţional este adus tot mai mult la ordinea zilei în întreaga Europă. Şi avem un exemplu concludent în modul în care îşi cinstesc tradiţiile bunii noştri prieteni, francezii, care în acelaşi an aniversează centenarul Primului Război Mondial (1914-1918). Cu acest prilej au înfiinţat Misiunea Centenară, în anul 2012, cu doi ani înainte de marcarea unui secol de la începutul Războiului Mondial. Din această Misiune fac parte şase ministere, MAE, Apărare, Interne, Economie, Educaţie, Cultură, precum şi instituţii publice şi asociaţii cum ar fi Asociaţia foştilor Combatanţi, Biblioteca Naţională, precum şi Asociaţia Primarilor din localităţi semnificative pentru centenar. Un eveniment naţional când este înţeles în profunzime determină o acţiune de mare amploare.  

Mai amintim de încă un moment ce ar putea relansa puternic ţara noastră prin evidenţierea unor eforturi deosebite în participarea la destinul nostru colectiv european. În agenda primului semestru al anului 2019 este înscrisă preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România. Din nefericire venim la cârmă într-un context politic european destul de conflictual. Sunt aşteptate din partea ţării noastre eforturi de inteligenţă şi de organizare care vor trebui să ţină seama de încheierea negocierilor cu Marea Britanie şi, în acelaşi timp, menţinerea structurii fundamentale a Uniunii Europene. Nu ne propunem să amănunţim calendarul marilor probleme ce urmează să fie realizate în etapa pregătitoare – experţi români, docţi, cunoscători îndeaproape a tuturor componentelor mari şi mici a Uniunii Europene, organizarea unor evenimente de promovare, cu mari costuri şi pregătiri serioase. Şi ca să reluăm o mai veche doleanţă a noastră, ca România anului 2019 să nu mai fie o ţară monitorizată din punct de vedere al justiţiei şi neinclusă în Spaţiul Schengen. De câţiva ani buni România este pregătită în mod exemplar pentru acest eveniment cu cheltuieli imense în dotarea tehnică şi militară a graniţelor sale, ale întregii Europe.Şi totuşi aşteptăm să se repare „defecţiunea”… 

 
Carol Roman