NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

25 de ani de independență: rezultate preliminare

Reporter: editura July - 6 - 2017 Comments Off on 25 de ani de independență: rezultate preliminare

Pe data de 18 octombrie 1991 Consiliul Suprem al Republicii Azerbaidjan a adoptat Actul Constituțional privind Independența de Stat. Aceasta a marcat restaurarea statalității Azerbaidjanului, după 71 de ani de apartenență la URSS. La data de 29 decembrie 1991, a avut loc un referendum național pentru a determina atitudinea națiunii faţă de Actul Constituțional cu privire la Independență, iar 95 la suta din cetățenii eligibili au votat pentru. Oamenii din Azerbaidjan s-au pronunţat fără echivoc în favoarea statalității lor. În mai 1992, Milli Majlis (Adunarea Națională) a Azerbaidjanului a adoptat atributele statului independent – imnul, drapelul și stema.  

E.S Dl. Farid ABDINBAYOV

La scurt timp, țara s-a confruntat cu o amenințare reală de a pierde statalitatea sa încă fragilă: agresiunea militară în continuă expansiune a Armeniei a fost agravată de acţiuni distructive evidente şi ascunse ale statelor apropiate și mai îndepărtate, ce urmăreau propriile interese în regiune. Escapadele acestora au dus la conflicte politice interne și acțiuni separatiste. Dar întoarcerea experimentatului lider politic Heydar Aliyev la putere, a ajutat Azerbaidjanul să-și redreseze situația. Din nefericire, agresiunea armeană continua – aproape 20% din teritoriul Azerbaidjanului a fost ocupat, un milion de cetățeni azeri au devenit refugiați și persoane strămutate intern, și zeci de mii au fost ucise și rănite, capturate și torturate în război. Astăzi, restabilirea integrității teritoriale și a suveranității țării este cea mai importantă misiune a statului, care a fost subliniată în mod repetat de către Președintele Ilham Aliyev. 

În ciuda tuturor dificultăților, Republica Azerbaidjan a devenit una dintre principalele țări din regiune în privința unor anumite aspecte politice și economice. Timp de mai mulți ani, Azerbaidjanul a fost printre liderii mondiali datorită ritmului de creștere economică. Proiectele energetice regionale de proporții, cum ar fi conductele de petrol si gaze Baku-Tbilisi-Ceyhan și Baku-Tbilisi-Erzurum, dezvoltarea zacământului de gaze naturale Shah Deniz din Marea Caspică, precum și proiectele TAP și TANAP, au schimbat în mod semnificativ atât situația economică, cât și situația geopolitică din regiune. Proiecte precum calea ferată Baku-Tbilisi-Kars și coridorul de transport Nord-Sud vor consolida și mai mult rolul Azerbaidjanului ca punct central de tranzit internațional.  

Au fost luate măsuri importante pentru diversificarea economiei Azerbaidjanului și reducerea dependenței de energie. Lansarea pe orbită a primului satelit de telecomunicații din Azerbaidjan a fost una dintr-o serie de astfel de inițiative. De asemenea, în țară sunt implementate proiecte de infrastructură de mari dimensiuni.  

Azerbaidjanului i-a fost predestinat să câștige independența de două ori pe parcursul aceluiaşi secol. Prima Republică a durat mai puțin de 2 ani la începutul secolului trecut, dar, în ciuda unei astfel de perioade scurte de timp, experiența primului stat democratic din întregul Orient Musulman a fost de o importanță istorică primordială. Republica Azerbaidjan din prezent exista timp de un sfert de secol și joacă un rol tot mai activ pe arena internațională. Astăzi, misiunea primordială este de a restabili integritatea teritorială a țării și, astfel, de a asigura ireversibilitatea independenței sale de stat. 

Prietenia istorică dintre România și Azerbaidjan datează înca din secolul al XV-lea. În 1473, domnitorul român Ștefan cel Mare și conducătorul statului Azerbaijan Akkoyunlu, la acel moment Uzun Hasan, au semnat Tratatul Alianței. România a recunoscut independența Azerbaidjanului la 11 decembrie 1991. Relațiile diplomatice dintre Azerbaidjan și România au fost înființate la 19 iunie 1992. 

Relațiile dintre cele două țări au la bază rădăcinile istorice și spiritul de cooperare și parteneriat. Acordul de stabilire a parteneriatului strategic dintre Republica Azerbaidjan și România (28 septembrie 2009) și Planul comun de acțiune privind realizarea parteneriatului strategic dintre Republica Azerbaidjan și România (18 aprilie 2011) au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea ulterioară a parteneriatului și cooperarării dintre cele două țări. 

 
E.S Dl. Farid ABDINBAYOV,  

Ambasador al Republicii Azerbaidjan în România 

 

Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic

Reporter: editura September - 11 - 2015 Comments Off on Învăţând din istorie, vom îmbrăţişa un viitor paşnic

E.S. Xu Feihong, Ambasador al R.P. Chineze la Bucureşti

Anul acesta se împlinesc 70 de ani de la victoria războiului mondial împotriva fascismului şi de la victoria poporului chinez în urma războiului împotriva agresiunii japoneze. În toate statele din lume s-au organizat activităţi comemorative solemne. Organizaţia Naţiunilor Unite a organizat o reuniune specială pentru împlinirea a 70 de ani de la victoria împotriva fascismului, în timp ce Rusia, Franţa, Germania, Polonia şi mai multe ţări europene au organizat manifestări pentru aniversarea victoriei Europei în cel de-al doilea Război Mondial. În luna mai, am participat la recepţia oferită de preşedintele Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Europei şi a celebrării şfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial. Nu peste mult timp, şi în China se vor organiza o paradă militară, reprezentaţii artistice şi alte activităţi comemorative, pentru a reţine în memorie istoria, a aduce un omagiu martirilor care şi-au dedicat viaţa, a preţui pacea şi a deschide un viitor minunat.

E.S. Xu Feihong, Ambasador al R.P. Chineze la Bucureşti

E.S. Xu Feihong, Ambasador al R.P. Chineze la Bucureşti

Privind retrospectiv, cel de-al Doilea Război Mondial care a izbucnit cu peste 70 de ani în urmă poate fi considerat pe bună dreptate o catastrofă umană fără precedent. Din Europa şi până în Asia, flăcările războiului s-au extins în peste 80 de ţări şi regiuni, implicând peste două miliarde de oameni. Popoarele din Occident şi din Orient au luptat umăr la umăr, învingând forţa întunecată şi malefică, stabilind o ordine internaţională ce are ca nucleu Naţiunile Unite, câştigând o libertate luminoasă şi dezvoltare paşnică de lungă durată. Victoria asupra fascismului este meritul comun al întregii forţe drepte a lumii şi are o influenţă profundă, semnificativă atât asupra cursului istoriei, cât şi asupra progresului civilizaţiei omenirii.

Războiul de rezistenţă al poporului chinez împotriva agresiunii japoneze este o parte componentă importantă, de neignorat, a războiului antifascist din lume. În anul 1931, militarismul japonez a declanşat incidentul „18 septembrie”, bombardând municipiul Shenyang, China fiind prima ţară care a deschis focul împotriva fascismului în Orient. China a fost ţara care a început cel mai devreme războiul de rezistenţă şi care a purtat cel mai lung război în timp, a adus o jertfă umană de 35 milioane de morţi şi răniţi, pagubele economice directe s-au ridicat la peste 100 miliarde de dolari, iar pagubele economice indirecte au depăşit 500 miliarde de dolari. Poporul chinez, în urma unui război sângeros care s-a întins pe o perioadă de opt ani, a atras pe termen lung principalele forţe ale Japoniei militariste şi a amânat formarea alianţei militare a Puterilor Axei – Germania, Italia, Japonia – a acţionat în concordanţă cu acţiunile strategice ale Aliaţilor pe frontul de luptă din Europa şi din Oceanul Pacific şi a întărit hotărârea Aliaţilor de a lupta împotriva puterilor fasciste, declanşând formarea frontului de luptă al lumii împotriva fascismului, aducând o contribuţie de netăgăduit la victoria în lupta antifascistă din lume.

Reflectând asupra istoriei, ne-am dat seama foarte bine că pacea nu se obţine uşor, că lumea se ghidează după legea junglei: peştele cel mare înghite peştele cel mic, iar gândirea militaristă învechită aduce popoarelor lumii doar suferinţă şi război. Noi punem preţ pe istorie nu pentru a despica firul în patru, pentru a perpetua ura, ci pentru a-i aminti pe cei care au murit nevinovaţi în război, pentru a exprima cel mai adânc respect pentru înaintaşii eroi care şi-au jertfit viaţa, pentru a demonstra visul minunat ce animă statul chinez, care doreşte ca împreună cu toate naţiunile lumii să menţină pacea şi siguranţa mondială, să promoveze dezvoltarea comună, să deştepte dorinţa şi promisiunea tuturor statelor către pace.

Faţă în faţă cu viitorul, China doreşte in continuare să rămână o forţă progresistă în menţinerea păcii la nivel mondial şi să propulseze progresul dezvoltării sociale a omenirii, îşi doreşte să meargă în continuare pe drumul dezvoltării paşnice, să se implice şi mai activ în chestiunile internaţionale, să aducă o contribuţie tot mai mare la pacea, dezvoltarea şi progresul la nivel modial. Guvernul şi poporul chinez doresc, de asemeni, ca dintotdeauna, să dezvolte relaţiile sino-japoneze, ca, în baza celor patru documente politice semnate între China şi Japonia, să promoveze dezvoltarea de lungă durată, stabilă şi în bune condiţii, a relaţiilor dintre cele două ţări. În acelaşi timp, guvernul japonez trebuie să fie conştient că un fundament politic important al stabilirii şi dezvoltării relaţiilor dintre China şi Japonia şi al închiderii rănii războiului îl reprezintă tratarea şi reflectarea cu corectitudine asupra istoriei agresiunii militariste a Japoniei. Aşa cum a afirmat un fost preşedinte al Germaniei, Richard von Weizsacker, „Cine nu reflectă asupra istoriei, acela va fi orb în faţa realităţii, cine nu vrea să reflecte asupra violenţei, acela va merge pe acelaşi drum greşit”. Atitudinea corespunzătoare în faţa viitorului este înfruntarea istoriei cu curaj şi înţelepciune, doar învăţând din greşelile istoriei putem preveni repetarea unor drame şi putem întâmpina împreună un viitor tot mai luminos.

Privind spre viitor, anul acesta se împlinesc 70 de ani de la înfiinţarea Organizaţiei Naţiunilor Unite, este un moment important pentru consolidarea rolului acesteia de către toate statele. Ordinea internaţională întemeiată pe fondul victoriei războiului antifascist, ce are ca nucleu Organizaţia Naţiunilor Unite, reuşeşte să asigure de 70 de ani încoace pacea şi dezvoltarea mondială şi merită să fie menţinută de noi toţi. În prezent, structura politică şi economică mondială se află în curs de revizuire profundă, iar pacea la nivel mondial încă se mai confruntă cu provocarea realităţii complicate. Pacea este la fel ca aerul şi ca lumina soarelui, beneficiem inconştient de ele, însă este dificil să supravieţuim în lipsa lor. În contextul în care lumea devine pe zi ce trece o soartă comună, doar pacea, dezvoltarea şi câştigul comun pot fi direcţia strategică fundamentală în rezolvarea chestiunilor internaţionale. Este deosebit de important ca făcând parte din mediul geopolitic, să păstrăm în memorie istoria, să preţuim pacea, să refuzăm confruntarea şi să eliminăm dezastrele războiului.

 

„FERESTRELE CULTURALE” ALE SHANGHAIULUI

Reporter: editura September - 14 - 2012 Comments Off on „FERESTRELE CULTURALE” ALE SHANGHAIULUI

În anul 2002, Biblioteca din Shanghai a iniţiat, cu sprijin guvernamental, Programul „Window of Shanghai”, prin care înfiinţa centre de documentare în biblioteci, universităţi sau asociaţii de prietenie din lume. În cei 10 ani scurşi, au fost deschise 80 de „ferestre” în mai multe ţări (din care 14 în Europa). În România a fost iniţiată o asemenea „fereastră” în anul 2008, la Constanţa, la Universitatea „Andrei Şaguna”, unde funcţionează încă din anul 2000 o Asociaţie de Prietenie cu R. P. Chineză.

În perioada 17-19 iulie a.c., s-a desfăşurat la Shanghai aniversarea unui deceniu de la debutul programului „Window of Shanghai”, în paralel cu cea de-a 6-a ediţie a SILF (Shanghai International Library Forum), la care au fost prezenţi 73 de delegaţi ai „ferestrelor” din lume şi la care a participat şi Universitatea „Andrei Şaguna”, alături de cei peste 200 de colegi din China.

Subiectele discutate au avut legatură cu dezvoltarea remarcabilă a industriei informaţiei şi globalizarea dezvoltării bibliotecilor, care şi-au depăşit de mult funcţiile tradiţionale, integrându-se în viaţa şi ritmul oraşelor. „Smart cities-smart libraries” este un nou concept care a prins contur la această ediţie a SILF. Atât domnul Zhou Heping, Directorul Bilbiotecii Naţionale a Chinei, cu rang de vice-ministru, cât şi valoroşi cercetători în ştiinţele informaţiei şi formatori de opinie ca Ian Johnson (Anglia), Paula Kaufman, (USA), Anna-Maria Soininvaaraa (Finlanda), Aldor Pirola (Milano), John Fitzgerald (Irlanda), dr. Aurel Papari (România) au adus în dezbatere teme interesante, legate de noile sisteme integrate de biblioteci, managementul şi evaluarea performanţelor ş.a.

În acest context, implementarea propunerii Universităţii „Andrei Şaguna” de a se realiza o interconectare a „Window of Shanghai” în toată lumea şi asumarea de către fiecare „fereastră”, în fiecare an, a câte 1-2 evenimente transmise în direct, a fost primită cu deosebit interes.

A.P.