NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Față în față: Donald Trump și Joe Biden

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Față în față: Donald Trump și Joe Biden

– înfruntarea titanilor


La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea mai mare putere a lumii, Statele Unite ale Americii. Cei doi candidați care se înfruntă pentru funcția supremă,
republicanul Donald Trump, președintele în funcție, și Joe Biden, reprezentant al democraților, au concepții diferite în privința programelor de progres, prosperitate și pace. Concomitent, își livrează reciproc acuzații grave, unele nemaiîntâlnite pe parcursul campaniilor electorale pentru Președinție din ultima perioadă.

Se cunoaște faptul că Statele Unite ale Americii au o importanță covârșitoare pentru întreaga lume occidentală; nimic din ceea ce se întâmplă peste Ocean nu este lipsit de reverberații pe toată planeta. În aceste condiții, viitorul ocupant al fotoliului de la Casa Albă este nu doar „cel mai puternic om al planetei”, cum este deseori supranumit președintele SUA, ci și un reper spre care privește o lume întreagă. Dar ce se poate întâmpla, mai ales în perspectivă, când atacurile reciproce depășesc diferendele politice și devin unele „la persoană”? Cum va fi privit viitorul președinte al SUA în lume, în durele confruntări internaționale, dacă în timpul campaniei electorale au apărut acuze de genul „somnolent”, „prea bătrân” sau chiar „în declin mintal”? 

Privind la campaniile electorale din ultimii ani, se poate observa că rivalii politici s-au confruntat pe diverse teme de interes public. Atunci când Barack Obama a stat față înh față cu John McCain, s-a referit la programul de sănătate sau la poziția SUA în conflictele internaționale. De partea cealaltă, senatorul republican îi reproșa contracandidatului care apoi a devenit primul președinte de culoare al Statelor Unite că „ar prefera să piardă un război de dragul câștigării unei campanii politice”, nota la acel moment CNN. La rândul lor, George W. Bush și Al Gore s-au atacat reciproc pe motiv de programe fiscale, politică externă și strategii internaționale. Fostul președinte, în mod elegant, a avut tăria să-l numească pe contracandidatul său „un bun familist”, chiar dacă a adăugat apoi că „nu-i poate fi încredințată Președinția”. De data aceasta, însă, discursul fiecărui candidat la adresa celuilalt are alte repere. De pildă, actualul președinte, Donald Trump, a făcut aluzii la „abilitătățile cognitive” în declin ale lui Joe Biden, pe care îl vede ca pe un om foarte în vârstă (candidatul democrat, la 77 de ani, ar fi cel mai vârstnic președinte al țării). Doar că Trump este el însuși în prezent cel mai vârstnic lider de la Casa Albă. Totuși, a afirmat că Biden nu are acuitatea mintală necesară funcției prezidențiale și că „abia leagă două propoziții”. Miza enormă a acestui mesaj poate fi reflectată și de suma pe care echipa de campanie a lui Donald Trump a alocat-o unui spot electoral intitulat „Biden doarme” – 6,5 milioane de dolari. În replică, Biden afirmă că „Donald Trump nu este conștient, din perspectivă cognitivă, de nimic din ceea ce se întâmplă în jurul său și el este cel care are probleme cu controlul propriilor emoții”. De altfel, fiecare dintre cei doi se prezintă pe sine în stilul propriu. Astfel, Donald Trump afirmă că se simte „tânăr și vibrant”, iar Joe Biden „Priviți-mă”. Candidatul democraților a lăsat să se înțeleagă că ar putea candida pentru un al doilea mandat, în 2024. 


Pe de altă parte, se poate observa un alt element cu potențial de a stârni controverse, fiecare competitor afirmând că rivalul său a dus (sau ar duce) America în haos. 

Actualele alegeri americane denotă faptul că SUA se află la o răscruce de drumuri privind locul pe care îl ocupă în actuala situație internațională.
 

Echilibru fragil între Est și Vest

Reporter: editura April - 17 - 2020 Comments Off on Echilibru fragil între Est și Vest
Viața politică din Republica Moldova dă semne tot mai evidente că a intrat deja în febra precampaniei pentru alegerile prezidențiale din toamnă. 

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, în vizită la Chișinău

Socialiștii aflați la guvernare caută să profite de animozitățile din cadrul dreptei și continuă să-și anunțe planurile vizând inițierea unor ample măsuri cu caracter economic și social, menite să atragă simpatia populației sărace, majoritare în Republica Moldova. Igor Dodon, dornic să-și reînnoiască mandatul de președinte, mizează, ca și până acum, pe un sprijin cât mai consistent din partea Federației Ruse. Moscova nu se grăbește, însă, cu punerea în aplicare a înțelegerii de principiu privind acordarea unui împrumut de o jumătate de miliard de dolari, destinat refacerii infrastructurii și reparării drumurilor publice din republică. Deocamdată, este vorba doar de o promisiune, iar de la începutul anului până acum s-au derulat mai multe runde de negocieri privind condițiile pe care le va accepta Chișinăul și maniera de rambursare a împrumutului. Rusia înclină să furnizeze creditul în mai multe tranșe, prima dintre ele, cea mai mare, de circa 300 milioane de dolari, urmând să fie acordată în 2020, pe termen de zece ani și cu o rată a dobânzii cu circa 2%, mai mare decât cea pretinsă Republicii Moldova de UE și organismele financiare occidentale. Concretizarea înțelegerilor nu se va realiza însă înainte ca la Chișinău să sosească președinta Consiliului Federației Ruse, Valentina Matvienko (luna mai a.c.), urmată de vizita premierului rus Mihail Mișustin și poate chiar a președintelui Vladimir Putin. Scopul declarat al acestor vizite: semnarea unor înțelegeri privind legalizarea prezenței muncitorilor moldoveni în Rusia și reglementarea drepturilor de pensie ale acestora. Obiectivul neoficial: susținerea pe toate căile a candidatului prorus la câștigarea alegerilor prezidențiale din toamnă. Vizitele la Chișinău proiectate de înalții demnitari de la Moscova nu sunt străine și de apropiata „aniversare” (pentru o mare parte a populației este vorba de o „comemorare”) a 80 de ani de la „eliberarea/ ocuparea” Basarabiei de către URSS, la finele lunii iunie 1940! 


Concomitent cu virajul masiv și tot mai evident spre Federația Rusă, guvernanții socialiști mențin o retorică adeseori critică față de Uniunea Europeană. De fapt, Chișinăul ar dori să beneficieze în continuare de avantajele relațiilor cu UE (care a decis să majoreze cotele de export moldovenești pe spațiul comunitar), dar să dezvolte în același timp, fără niciun fel de restricții, relații privilegiate cu Rusia și cu Uniunea Economică Eurasiatică. În acest balans între Est și Vest, Chișinăul și-a găsit un partener însemnat în Ungaria, țară membră a UE care dezvoltă la rândul ei raporturi strânse cu Rusia lui Putin.

Alegerile prezidențiale în R. Moldova sunt programate pentru toamna anului 2020

Ilustrativă în acest sens este o vizită, trecută aproape neobservată în mediile politice românești, efectuată la 4 februarie a.c. la Chișinău de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, cu prilejul căreia au fost semnate două Memorandumuri, unul în domeniul cooperării diplomatice şi altul în cel al educaţiei. Pe această bază, Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei va delega doi diplomaţi la Chişinău, pentru a acorda asistenţă şi expertiză pe dimensiunea integrării europene a Republicii Moldova. De asemenea, studenţii din Republica Moldova vor putea beneficia de 40 de locuri cu bursă în universităţile din Ungaria. „Intenţia noastră nu este doar să dezvoltăm relaţiile bilaterale, ne-ar plăcea foarte mult ca relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană să devină şi mai strânse. UE are nevoie de poveşti de succes şi una poate deveni Parteneriatul Estic, în care Republica Moldova are un rol foarte important”, a declarat oficialul ungar.


Aparent, având în vedere și faptul că minoritatea maghiară din Republica Moldova este nesemnificativă, interesul Budapestei pentru relațiile cu Chișinăul este preponderent economic: grupul financiar OTP din Ungaria a cumpărat o bancă în Republica Moldova, în timp ce o companie farmaceutică ungară deţine o cotă de 10% pe piaţa Republicii Moldova, iar Banca Ungară de Export-Import a deschis un fond de 100 de milioane de dolari destinat oamenilor de afaceri. Există mai multe indicii care atestă în mod clar că la mijloc sunt și interese politice deloc neglijabile, unele cu semnificație geopolitică evidentă. Astfel, în convorbirile prilejuite de vizita ministrului de Externe Szijjarto s-a mai stabilit ca premierul Viktor Orban să efectueze o vizită la Chişinău, iar preşedintele moldovean Igor Dodon să se deplaseze, la rândul său, în Ungaria. De altfel, Guvernul conservator-naționalist al premierului Viktor Orban l-a mai primit pe Dodon în vizită la Budapesta, în mai 2017. Un an mai târziu, Dodon l-a felicitat „călduros” pe Orban pentru victoria detașată la alegerile parlamentare din Ungaria, subliniind că alegătorii unguri apreciază „apărarea și promovarea intereselor naționale ale statului”. Vizita premierului ungar în Republica Moldova s-a concretizat la 12 martie 2020, când memorandumurile convenite de miniștrii de Externe au fost incluse într-un Acord bilateral de parteneriat strategic, semnat de premierii celor două state.


 „Cochetăria” dintre guvernanții de la Budapesta și cei de la Chișinău nu este nouă. Încă de la începutul anilor 1990, oficiali unguri de rang înalt s-au deplasat sistematic în proaspăt independenta Republica Moldova, desprinsă din fostul imperiu sovietic, arătându-se de la început interesați de procesele separatiste și autonomiste declanșate în Transnistria și Găgăuzia, sub bagheta Moscovei. De fiecare dată, mesajul oficialilor unguri către omologii de la Chișinău a fost similar cu cel al Moscovei: Republica Moldova este un stat independent, fără legături comune cu România! Acest mesaj a găsit ecou întotdeauna în cercurile pro-ruse de la Chișinău, cu precădere în timpul mandatului de președinte exercitat de Vladimir Voronin, iar astăzi în cel al lui Igor Dodon. Fostul lider comunist Voronin a fost cel care a solicitat și a obținut de la Bruxelles acceptul ca acordarea vizelor pentru cetățenii moldoveni (înainte de liberalizarea acestora) să fie efectuată prin Ambasada Ungariei de la Chișinău, nicidecum prin Ambasada României. Prin urmare, asistența oferită de Ungaria și acceptată de Chișinău pentru integrarea europeană a Republicii Moldova nu mai constituie o surpriză.


În privința rolului asumat de Ungaria ca punte de legătură între UE și estul Europei, trebuie spus că acesta nu se limitează la Republica Moldova. Aflat în vizită la Minsk, la 3 martie 2020, ministrul de Externe Peter Szijjarto s-a pronunțat pentru reducerea sancțiunilor UE pentru Belarus și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Economică Eurasiatică, susținând că, în acest fel, Uniunea Europeană va deveni mai puternică. Rămâne de văzut în ce măsură oficialii de la Bruxelles agreează demersurile Ungariei spre Est ori, dimpotrivă, se consideră în vreun fel sau altul deranjați de asemenea inițiative. Despre aceste lucruri, ca și despre poziționarea României într-un context geopolitic regional în continuă evoluție, într-un număr viitor al revistei.


dr. Ioan C. Popa