NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Fațetele neutralității

Reporter: editura October - 11 - 2020 Comments Off on Fațetele neutralității
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și XX. Aflate de multe ori în „ochiul furtunii” unor războaie devastatoare ale trecutului, statele neutre au putut păstra avantaje consistente ori au avut de plătit un preț important.

Ambasadorul Americii la Paris, Benjamin Franklin, intermediind ajutorul Curții Regale a Franței pentru câștigarea independenței

Regulile neutralității prevăd ca statul care a decis să rămână în afara conflictelor să nu participe la ostilități, să nu ofere asistență beligeranților sau să recruteze trupe pentru cei implicați în război, să nu furnizeze sprijin logistic sau de spionaj militar. Pe de altă parte, un stat neutru păstrează dreptul de a face comerț cu toate părțile aflate în conflict, iar cetățenii săi pot exporta celor ce se află în stare de război arme și muniție. Fără această regulă, ajutorul dat de Franța neutră Războiului de Independență a SUA (1775-1783) nu ar fi avut rezultatul cunoscut – spre insurecția americanilor față de Imperiul Britanic au plecat importante transporturi de arme, bani, materiale, prin intermediul unor firme care treceau prin alte zone neutre, aparținătoare de Coroana… olandeză. În timp ce americanii au câștigat, pentru monarhia franceză acest efort a însemnat o gaură în buget de peste un miliard de livre (mai mult de 200 miliarde de dolari la valoarea actuală). Mare parte a istoricilor pun declinul financiar ulterior la baza izbucnirii Revoluției care l-a decapitat pe marele susținător… neutru al americanilor, Regele Ludovic al XVI-lea. 

Suedia a depozitat aur primit de la Banca Reichului

Pe segmentul circulației banilor prin statele neutre, este de notorietate descoperirea – soldată cu o anchetă – a faptului că în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, când și al treilea Reich, și aliații făceau presiuni asupra Elveției să nu deruleze niciun fel de comerț cu partea adversă, Banca Națională a țării făcea tranzacții… în aur cu majoritatea celor implicați în conflagrație, de la Germania, Italia, Japonia sau Ungaria până la Franța, SUA și Marea Britanie. Raportul final al comisiei internaționale independente care a pornit ancheta asupra acestor mișcări financiare ale statului elvețian, dat publicității după 12 ani de cercetări, menționează, printre altele, faptul că aurul rechiziționat de la evreii din Olanda era topit și transportat la Banca Centrală elvețiană, precum și că „Elveția a fost un punct major de vânzare și transfer al obiectelor de artă rechiziționate cu forța de naziști din teritoriile ocupate”. Pe de altă parte, rezultatul acestei politici de neutralitate este reflectat de cifre care nu lasă loc de multe speculații: în anul 1945, în Germania erau la pământ peste cinci milioane de locuințe, 12 milioane de oameni erau refugiați, iar producția agricolă era la nici două treimi din cea dinainte de război. Practic, Germania vestică a avut nevoie de hrana trimisă de SUA. Nici învingătorii nu stăteau mai bine: Franța, unde fuseseră distruse orașe întregi și peste 1,2 milioane de locuințe, nu apucase să plătească nici datorii mai vechi, dinainte de război, astfel încât aceiași americani i-au „iertat” pe francezii ruinați de aproape trei miliarde de dolari și au împrumutat Parisul cu alte 650 milioane de dolari, pentru reconstrucție. Elveția, în schimb, cu infrastructura aproape intactă și băncile prospere, a început să crească economic chiar și cu 5% pe an. Nu doar Elveția a făcut afaceri cu al treilea Reich, ci și neutra Suedia. Un Raport dat publicității de BBC în anul 1997 nota faptul că aproape 60 de tone de aur a căror proveninență a rămas necunoscută au intrat în Banca Centrală de la Stockholm. După război, Suedia a înapoiat Belgiei și Olandei anumite cantități de aur. 

Papa Pius al XII-lea a condamnat Holocaustul prin intermediul Radio Vatican

O altă regulă statuată de convențiile internaționale în dreptul țărilor care aleg neutralitatea este cea care spune că forțele aflate în război se pot folosi de rețelele de comunicații de pe teritoriul statului neutru, chiar dacă acestea sunt publice sau private. Unul dintre exemplele răsunătoare este cel al postului de radio al Vaticanului, insulă de neutralitate înconjurată de o Italie cu regim fascist. La un momnt dat, postul a încetat să furnizeze știri despre prizonierii de război și chiar despre starea vremii, întrucât liderii de la Roma considerau că astfel de informații ar putea da detalii despre amplasamentul flotei. De partea cealaltă, Aliații se foloseau de diverși intermediari din interiorul Vaticanului, cardinali care transmiteau mesaje de îmbărbătare polonezilor, de pildă, chiar cu riscul de a-și atrage furia regimului aflat la putere în Italia. De altfel, Papa Pius al XII-lea însuși a adresat, prin același Radio Vatican, un mesaj de Crăciun, în 1942, prin care condamna fățiș „uciderea a sute de mii de oameni doar pe motiv de rasă sau naționalitate”, aluzie directă la Holocaust, intervenție publică a unei entități neutre pe care „The New York Times” a numit-o „o voce singulară strigând din mijlocul tăcerii unui continent”.

România, inițial neutră, a fost nevoită să intre în Primul Război Mondial

În general, statele mai mici sau cu mai puțină putere își declară și păstrează neutralitatea, în încercarea de a prezerva suveranitatea națională și mai ales dacă se află la răscrucea intereselor celor puternici. De exemplu, în perioada interbelică, Finlandei nu i-a folosit la nimic să-și dorească neutralitatea, vecinătatea Rusiei bolșevice, mereu „îngrijorată” pentru securitatea proprie împingând statul nordic în cel de-Al Doilea Război Mondial. În 1948, când țara semna un document internațional prin care afirma că dorește să rămână „în afara oricăror conflicte”, pe teritoriul finlandez încă exista o bază militară sovietică ce nu avea să se închidă decât în anul 1955. La rândul său, România a plătit un preț uriaș în Primul Război Mondial pentru că a fost silită de evoluții exterioare grave să abandoneze neutralitatea inițială. Conflictul dintre Austro-Ungaria şi Serbia se transformase într-unul european şi trebuia făcută o alegere între Germania şi Rusia, cu toate implicaţiile istorice. La finalul Consiliului Coroanei condus de Regele Carol I, toţi membrii Consiliului, în afară de monarh, erau de acord ca România să rămână neutră și să-și întărească armata. Pe fondul unei situaţii complicate în teatrele de război şi a unei puternice diplomaţii a ţărilor Antantei, în august 1916, Ion Brătianu, șeful Guvernului român, încheia cu reprezentanţii Rusiei, Franţei, Angliei şi Italiei tratatele prin care România se obliga ca, cel mai târziu la 15/28 august 1916, să declare război şi să atace Austro-Ungaria. La finalul conflagrației, în documentul prezentat de delegaţia română a Comisiei de reparaţii din luna februarie a anului 1921 era precizat că pierderile Armatei române au fost de aproximativ 300.000 de militari căzuţi la datorie şi circa 80.000 de răniţi grav. Din categoria civililor au decedat peste 700.000 de oameni, din cauza mizeriei şi a numeroaselor suferinţe cauzate de armatele străine, un preț uriaș plătit de națiune pentru reîntregire și înfăptuirea României mari.


Lumea contemporană înregistrează ca state neutre, alături de amintitele Finlanda, Elveția, Suedia și Vatican, Republica Moldova, Malta, Irlanda, Serbia, Japonia, Liechenstein, Singapore, Costa Rica, Mexic, Mongolia, Turkmenistan, Uzbekistan, Panama, Rwanda.

 

Votul de la distanță – avantaje și provocări

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Votul de la distanță – avantaje și provocări
Perioada de pandemie pe care o traversează întreaga lume pune în fața ciclurilor electorale provocări nemaiîntâlnite. În condițiile în care este poosibil ca pericolul de sănătate publică să mai dureze un an, chiar doi, potrivit multor specialiști, în spațiul public se vorbește tot mai insistent despre elaborarea unor măsuri care să permită votul în siguranță de la distanță.


Votul de la distanță implică exercitarea acestui drept într-un spațiu fără comisie electorală, fără supravegherea procesului și fără asigurarea din exterior a secretului votului. Printre avantajele menționate în dreptul acestui tip de votare se numără o mai mare acoperire a populației care votează, deci o apropiere de idealul conținut de sintagma sufragiu universal, adaptarea la mobilitatea cetățenilor și în general prioritizarea votului în fața problemelor tehnice pe care sistemul de la distanță le-ar putea genera.

La capitolul dezavantaje, chiar riscuri, de departe este semnalat pericolul de fraudare. În cazul votului la distanță devine mult mai simplu ca o altă persoană să voteze în locul celui îndreptățit, se pune problema chiar a posibilității vânzării/ cumpărării voturilor nesupravegheate de entități independente sau a exercitării de presiuni pentru direcționarea opțiunii electorale a unei persoane și chiar a unor familii întregi.

Chiar și în aceste condiții, mai multe state folosesc votul de la distanță, în special prin intermediul poștei, luându-și măsuri specifice pentru a asigura cât mai bine dreptul, egalitatea, libertatea și secretul exprimării acestui drept. Astfel, pentru a stimula responsabilitatea votantului, în Austria i se solicită acestuia o declarație sub jurământ că va vota „singur, personal, neobservat și neinfluențat”. De asemenea, în Germania este practicat același tip de declarație sub jurământ a votantului care se angajează să-și exprime opțiunea în „mediu secret”. În acest fel, în luna martie, în plină pandemie, landul Bavaria a optat pentru votul prin poștă în integralitate pentru cea de-a doua rundă de alegeri municipale. Pe de altă parte, în Polonia, țară cu o foarte puternică societate civilă, încercarea autorităților de a face rapid și brusc trecerea la sistemul de vot prin poștă pe motiv de pandemie a stârnit polemici aprinse, presiunea opiniei publice fiind suficient de puternică încât alegerile prezidențiale programate inițial pentru luna mai a.c. să fie amânate pentru perioada următoare. 

În ce privește România, dezbaterile pe marginea votului de la distanță sunt amânate de mulți ani, abia la alegerile prezidențiale din anul 2019 românii din Diaspora având posibilitatea de a se înscrie pentru a-și exercita dreptul de vot și altfel decât prin prezența la secțiile special amenajate. În noile condiții fortuite generate de pandemie și de pericolul pentru sănătatea publică pe care îl reprezintă circulația noului coronavirus, mai multe organizații au transmis o scrisoare deschisă către Guvern, Ministerul Afacerilor Interne și Autoritatea Electorală Permanentă, prin care solicită respectarea principiilor privind transparența și consultarea publică în contextul amânării pentru toamna acestui an a alegerilor locale. Se transmite autorităților să ia în considerare posibilitatea ca pandemia de coronavirus să împiedice organizarea alegerilor și, astfel, este necesar să să analizeze și metode alternative de vot. Organizațiile semnatare au trasat și câteva repere necesare pentru considerarea de către autorități a variantelor de vot alternativ: realizarea de către AEP a unor scurte studii privind potențialul unor metode de vot alternative, care să includă – printre altele – votul prin corespondență extins pentru toți cetățenii și votul anticipat, în persoană; nevoia de a elimina anumite vulnerabilități legate de votul prin corespondență, identificate în cel mai recent raport de monitorizare a alegerilor prezidențiale publicat de Coaliția FiecareVot; realizarea unor analize, de către INSP, privind riscurile epidemiologice ale diverselor metode de vot (inclusiv votul în persoană la secția de votare); organizarea unei dezbateri publice interactive pentru a alege cele mai potrivite metode de vot, care să țină cont de limitările impuse de timpul scurt și de situația de criză.