NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Paradoxuri ale popularității liderilor

Reporter: editura May - 28 - 2020 Comments Off on Paradoxuri ale popularității liderilor
În pofida unor măsuri care pot fi încadrate ca aducând atingere libertăților cetățenești pe care le-au luat în context de pandemie anumiți lideri considerați a avea pusee de exces de autoritate, sondajele de opinie arată o paradoxală creștere de popularitate. În unele cazuri, este vorba despre aceleași regimuri pe care înainte de criza sanitară opinia publică le acuza de abuz de putere…

Președintele Poloniei, Andrzej Duda

Liderii cu tendințe autoritare din centrul și estul Europei au câștigat, în contextul pandemiei generate de COVID-19, semnificative avantaje de popularitate, constatate de numeroasele sondaje derulate în opinia publică. Astfel, experții citează cazul Ungariei, țară în care, la sfârșitul lunii martie a.c., Parlamentul țării emitea un pachet de legi care îi dădeau premierului Viktor Orban puteri nemăsurate, pentru oricât timp ar fi dorit, printre care și posibilitatea de a întemnița jurnaliști incomozi. Comisia Europeană a condamnat imediat această atitudine, împreună cu opoziția ungară, dar rezultatele unor sondaje de opinie au arătat că sprijinul popular pentru premier și Cabinetul său era de până la 78%, în timp ce opoziția se afla în cădere liberă de încredere.

 

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic

O cercetare sociologică din Turcia a relevat faptul că popularitatea președintelui Recep Tayyip Erdogan se situa, cu câteva săptămâni în urmă, la 56%, o creștere cu 15 procente față de perioada dinaintea crizei medicale, când același șef de stat era foarte nepopular din pricina atitudinii față de conflictul din Siria și a adâncirii dificultăților economice din Turcia. Deși șeful statului turc a dat declarații care în timpuri obișnuite ar fi stârnit oprobriul – „Unele ziare și politicieni sunt mai periculoși decât virusul. (…) Dar vom scăpa curând de virușii politici și mediatici” – sprijinul pentru Erdogan a crescut spectaculos. 


În Polonia, Guvernul populist a introdus foarte rapid măsuri dure de carantină, îngrădind la maximum dreptul de circulație imediat ce a apărut primul caz de coronavirus, acțiuni considerate printre cele mai severe din Europa. Totuși, în vârful epidemiei, popularitatea președintelui în exercițiu Andrzej Duda se afla la cote care nu dau șanse contracandiatului său la alegerile prezidențiale, Wladimir Kosiniak-Kamysz. Diferența dintre cei doi politicieni înaintea scrutinului era relevantă pentru felul în care au perceput cetățenii polonezi măsurile Guvernului: 52% la 12.6%, notează „BalkanInsight”.

Premierul Ungariei, Viktor Orban, și președintele R. Moldova, Igor Dodon

Și Serbia a fost una dintre țările care au luat încă din luna martie măsuri draconice în fața răspândirii epidemiei de coronavirus. Dar, după o lungă perioadă în care președintele Aleksandar Vucic a fost acuzat de tendințe autoritare, s-a constatat faptul că în plină criză sanitară, șeful statului sârb era mai popular ca oricând. Potrivit datelor Institutului de Afaceri Europene, 61.2% dintre cetățeni l-ar fi votat din nou. Pe de altă parte, doar un sfert din populația Serbiei are încredere în politicienii țării…


Măsurile restrictive impuse de autoritățile de la Chișinău au mers până la interzicerea distribuirii unor publicații în interiorul țării, dar toate acțiunile antidemocratice de care au fost acuzați PSRM și președintele Igor Dodon au pălit brusc și rapid în condițiile temerilor legate de pandemie, iar sondajele de opinie au arătat cifre uimitoare pentru un guvern considerat departe de valorile democrațiilor occidentale: majoritatea cetățenilor moldoveni ar fi asigurat prin vot, la acel moment, o majoritate confortabilă partidului lui Igor Dodon, președintele însuși înregistrând un spor semnificaiv de popularitate, situat imediat după nivelul de încredere în medicii din țara vecină.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan

În Slovacia, chiar dacă izbucnirea pandemiei a coincis cu schimbarea de guvern și noul Executiv, condus de Igor Matovic, a impus măsuri controversate, care ar fi fost aspru criticate nu cu mult timp în urmă, cum ar fi urmărirea de către autorități a telefoanelor mobile, guvernanții se bucură de încrederea a 90% dintre cetățeni, chiar și măsurile restrictive fiind susținute de majoritatea slovacilor, arată datele unui sondaj al agenției „Focus”. „Oamenii au tendința de a se uni în jurul liderilor politici atunci când se tem”, sintetizează specialistul în politică Sezin Oney, din Istanbul.


Un alt paradox al popularității liderilor se înregistrează în dreptul lui Vladimir Putin, președintele Federației Ruse, șef de stat autoritar care a scăzut masiv în sondaje în ultimele săptămâni, după ce mult timp a fost lider nedisputat al încrederii rușilor.

 

Inventăm partide…

Reporter: editura March - 20 - 2012 Comments Off on Inventăm partide…

Cineva a întrebat la un post de radio englezesc: “Ce este acela un partid?” I s-a răspuns prompt, scurt: o familiuță extinsă. Căci mai întâi a fost familiuța, apoi tribul, care, condus fiind de câțiva “înțelepți” s-a constituit într-un clan, care, la rândul său, prin multiplicare, a devenit partid. Deci, un partid este o familiuță extinsă, i s-a explicat cu vestitul calm britanic.

Dar cel cu întrebarea, nu s-a arătat a fi mulțumit. A venit și cu cea de-a doua dilemă: “Musai ca partidul, în afară de favorizarea familiuței extinse, să mai aibă și un alt scop?” “Evident, a venit răspunsul: să vrea ceva – ce anume, nu e treaba noastră, e treaba ta.”

Neastâmpăratul cu întrebările a mers mai departe: “Puteți să-mi sugerați ceva?” “Cu plăcere. Bunăoară un partid al pisălogilor, ca în cazul de față.” Și emisiunea s-a întrerupt brusc.

Pornind de aici, nu va trebui să ne mirăm dacă vom întâlni partide ciudate și răsucite ca intenție distractivă, sperăm. Ce facem, însă cu partidele mari, cele cu iz serios, grav, important? Dar nici ele nu se abat de la “regula de aur” a partidelor. După cum cunoaștem, aproape toate glumesc, adăugându-și fie termenul de “Național”, “Popular” sau “Democrat”.

Dar, ne-am propus nu să ne amărâm ci să facem haz de necaz și să ne amuzăm, împreună cu acele partide încropite în alte țări ce ne aduc buna dispoziție și care depășesc cu mult imaginația săracă alor noștri (bunăoară, Partidul Liber – Schimbist, Partidul Automobiliștilor și, în viitorul apropiat se anunță discret un :”Partid al Filateliștilor” și unul al “Femeilor Maltratate”).

Să mergem spre alte zări. Ce întâlnim? Tot felul de partide, care de care mai nostime și caudate! Comedianul danez Jacob Haugaard a inventat “Uniunea Elementelor Leneșe cu Bună Știință”, cu care a câștigat sufragiile și a intrat în Parlament, pe baza unor promisiuni absurde de genul “dreptului la impotență” sau a “ameliorării vremii”. Un alt partid a fost întocmit de acrița Gracie Allen care, în 1940, își pusese în minte să candideze la președinția americană. Sloganul numitului “Partid al Surprizelor” glăsuia: “Jos cu bunul simț”. Un altul, pe semne un sceptic în privința rezultatelor alegerilor de oriunde, a întemeiat în Noua Zeelandă “Partidul Sobru Mc Gillicuddy” ce și-a propus să-i capteze pe cei care nu mai deslușesc orizontul, adică pe cei resemnați. “Dacă vrei să-ți irosești votul, votează pentru noi.”, glăsuia chemarea. Nici canadienii nu s-au lăsat mai prejos. Ei au înființat “Partidul Rinocerilor”, încă în urmă cu 30 de ani. Acest partid s-a angajat solemn, printr-o lozincă, “să nu-și țină nici una dintre promisiuni”. Printre candidați săi au apărut numeroși clovni, precum și persoane importante purtând același nume de familie. “Mișcarea raeliană” (totul s-ar datora extratereștrilor!) promite drept de vot pentru toți francezii începând de la 6 ani și legalizarea canibalismului. Iar “Partidul Plăcerii” al dansatoarei profesioniste Cindy Lee, candidează, a treia oară, pentru Elysée sub lozinca “huzuruială și sex pentru toți”. În Polonia, un “Partid al Băutorilor de Bere” a făcut ravagii în electorat, în anul 1991, reușind să obțină 16 locuri în Parlamentul de la Varșovia. Scopul afișat al partidului era unul cuviincios: combaterea alcolismului prin înlocuirea spirtoaselor… cu berea.

Deci, pentru noi, începători în această materie, câmpul e larg…

Carol Roman