NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„Meseria” de europarlamentar

Reporter: editura November - 16 - 2018 Comments Off on „Meseria” de europarlamentar
Un vechi proverb românesc predică: „Cine se scoală de dimineață departe ajunge”, menținut prin tradiție mai cu seamă în lumea satului. Odată cu sosirea acestei toamne, socotelile politicienilor de carieră se îndreaptă spre evenimente de care ar putea profita. Doar că la orizont se anunță alegerile europarlamentare din anul viitor. Și aflăm că unii dintre aceștia, care zeci de ani au încălzit băncile Parlamentului românesc ori ale conducerilor unor formațiuni politice, saturați de „național”, se îndreaptă voinicește spre Europa. Astăzi, asistăm la o adevărată întrecere între foști lideri de partide, care „încearcă marea cu degetul” și doresc, indiferent câtă carte știu ori câte limbi străine cunosc, să devină… europarlamentari. Nici mai mult, nici mai puțin! De ce?, s-ar putea întreba, pe bună dreptate, orice alegător. Pentru a extinde la nivel continental bogata experiență dobândită în slujba cauzei țării. Astfel, au apărut deodată politicieni doritori de a practica „meseria” de europarlamentar, ale căror nume le cunoaște corpul votanților de mai mulți ani, și de aceea nu ne obosim să le prezentăm și noi. Poate că ar fi fost mai bine să-i aflăm pe la biblioteci, prin amfiteatre universitare, storcând mierea înțelepciunii din ceea ce înseamnă apărarea intereselor comunitare și ale propriei patrii. 

S-or fi întrebat oare acești vajnici luptători europeni ce știu despre legislația comunitară și rostul pentru care sunt trimiși?! S-au aplecat aceștia asupra marilor probleme care frământă Europa și care ar putea influența dezvoltarea ulterioară a țării? Bine ar fi fost! De altfel, nu au rămas vorbe bune în urma europarlamentarilor noștri, care nu au excelat nici prin activitate, nici prin inițiative, fiind socotiți drept codașii participărilor la travaliul zilnic. Nu au reușit să fructifice cel de-al șaptelea potenţial de influenţă pe care România îl deţine în Parlamentul European.

Evident că lupta se dă cu înverșunare pentru obținerea „licenței” de participare la această mare acțiune națională, dar parcă prea sunt mulți amatori! Pentru că, la urma urmei, nu este vorba despre o slujbă oarecare, ci de una ce învârte multe mii de euro. Miză mare, coane Fănică: peste 6.000 de euro lunar în buzunar, decontări ritmice de circa 4.000 de euro, plus gârlă de euroi pentru cabinetul personal. Deci, cauza fiind majoră, este și normal să fie și candidați tot mai numeroși. 

Se știe că socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din
târg. Căci, la urma urmelor, și de astă dată, toate se stabilesc la… târguiala politică (!!!). Greșim noi cu ceva?

Carol Roman

Cu gândul la viitor, scrutând prezentul…

Reporter: editura September - 17 - 2018 Comments Off on Cu gândul la viitor, scrutând prezentul…
Și iată că în plină desfășurare a unor impresionante evenimente din viața politică europeană, inclusiv din țara noastră, a celor dedicate Centenarului românesc, apar unele luări de poziție care ne atenționează că în ultimii ani statul cam se duce de râpă. Și, trecând parcă cu vederea istoria ultimelor decenii, care aparține cam acelorași personaje începând cu 1990 și până azi, toate belelele pe care le trăim sunt aruncate în capul celor aflați vremelnic la cârma țării. Dar situația îngrijorătoare în care ne aflăm este cauzată de participarea efectivă a tuturor partidelor de pe scena politică românească. Relele pe care le resimțim în aceste zile, începând cu corupția desfășurată la toate nivelurile, lipsa de dezvoltare pe o temelie românească eficientă și multe altele ne-au adus o stagnare a societății românești, mai în toate palierele. Este vorba despre o involuție evidentă: s-a ajuns să dărâmăm aproape tot ceea ce în urmă cu multe zeci de ani s-a străduit să realizeze poporul român cu sârg, consecvență, asuprire și multe lipsuri.

Carol Roman

Constatăm zilnic incompetenți, ce fac legi și ordine, cățărați în poziții decizionale. Aparatul administrativ actual nu face față marilor provocări pe care le parcurgem, încercând să schimbe peste noapte structuri conturate și așezate destul de bine în rostul lor, cum ar fi, bunăoară, Justiția. Lipsa de vocație a celor aflați astăzi la putere – aduși mai cu seamă prin neprezentarea la vot la ultimele alegeri – continuă aceeași lipsă de pricepere a înaintașilor post-decembriști, care, unii după alții, au dat vina pe „greaua moștenire”. 


Evenimentele de la 10 august 2018 nu au fost, totuși, urmate de concluzii politice responsabile; din păcate, au reprezentat un moment în care profitorii din ambele taberele au încercat să dărâme fragile împliniri ale actualității, realizate cel mai adesea de ochii publicului. Și se uită că zdruncinările economice de la noi – repetăm – pornesc încă din urmă cu 10-20 de ani și nu s-a încercat responsabilizarea politicienilor de ieri și de azi care au contribuit, într-un fel sau altul, la faptul că milioane de conaționali de-ai noștri preferă să muncească printre străini. În schimb, se acordă timp reconfigurării de-a valma a legislației privind Justiția, Sănătatea, Educația, fără o concepție clară care să indice rostul lucrurilor. Nu s-a înțeles încă nici până acum marea eroare care ne domină în lipsa unui plan național de dezvoltare a țării. Rezultatul: instabilitate, amatorism la nivel înalt, nesiguranță economică și socială, lipsă de efort unitar. 

Degeaba preamărim meritele înaintașilor noștri făurari dacă acțiunile actualelor partide politice – care nu se înțeleg între ele și nu au teme comune, de concordanță și continuitate în privința stimulării progresului – șubrezesc baza statului român, realizat cu jertfe și mari suferințe. 

O privire cât de cât lucidă ne duce spre concluzia că nimeni nu se poate spăla pe mâini, nici cei aflați la putere, nici cei din opoziție, pentru neîmpliniri. Aniversarea Centenarului găsește societatea românească în înfruntări fratricide păguboase tocmai în aceste zile, în care tânjim după o Românie aflată între granițele sale naturale și care, prin bună guvernare, prin unitate națională, ar putea ajunge la locul care i se cuvine printre națiunile europene.

Carol Roman