NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Femei în politica românească

Reporter: editura March - 12 - 2015 Comments Off on Femei în politica românească

Accesul femeilor din România la vârful politicii pare să arate semne mai bune decât în trecutul recent. Chiar dacă în prezent suntem departe de Franţa, de pildă, unde femeile reprezintǎ 26.9% dintre deputaţi, în timp ce la noi ele reprezintǎ doar 13.9%, în timp ce în Senat procentul este chiar mai mic, de numai 7,4%, ascensiunea acestora nu poate fi contestată.

Corina Creţu

Corina Creţu

Neîndoielnic, unul dintre punctele forte ale reprezentării femeilor din România în politica la vârf este prezenţa lor în Parlamentul European, unde ne aflăm puţin peste media Uniunii Europene. Aici par să se fi coagulat competenţele unor nume precum Corina Creţu, fost vicepreşedinte al Parlamentului European, în prezent comisar european pentru politica regională, Norica Nicolai, doctor în Drept penal, Renate Weber, jurist care a condus o misiune UE de observare a alegerilor în 2008, Monica Macovei, unul dintre cei mai activi europarlamentari români, Adina Vălean, vicepreşedinte al puternicului grup ALDE din PE, Ramona Mănescu, aflată la al treilea mandat sau Daciana Sârbu, europarlamentar din 2007.

În plan intern, în condiţiile în care mai sunt multe de făcut pentru a asigura echilibrul accesului la vârful politicii pe care îl promovează Uniunea Europeană, există totuşi câteva repere de profesionalism şi vocaţie politică. Amintim aici pe Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, Anca Boagiu, care a avut rezultate notabile în fruntea Ministerului Transporturilor, Raluca Turcan, vicepreşedinte al PDL, Alina Gorghiu, co-preşedinte al PNL cel mai puternic partid de opoziţie, consilierul de stat Andreea Paul, Olguţa Vasilescu, primar al oraşului Craiova, Ana Birchall, înalt reprezentant al primului ministru pentru Afaceri Europene şi Parteneriatul cu SUA, Rovana Plumb, în prezent ministrul Muncii.

Şi totuşi România se află pe ultimele locuri în lume în ce priveşte reprezentativitatea femeilor în „politica mare” – în Uniunea Europeanǎ devansǎm doar Cipru şi Ungaria în ceea ce priveşte ponderea femeilor în Parlament, iar în lume ne clasǎm pe locul 99 din 141, în urma unor state ca Turkmenistan, Azerbaidjan, Zimbabwe, Bangladesh, Irak sau Afghanistan. În aceste condiţii, cariera exemplară a femeilor politician prezentate anterior, contribuţia lor la îmbunătăţirea climatului politic şi a bunei guvernări pot fi un punct de pornire pentru schimbarea situaţiei actuale.

 


Ilustre înaintaşe

Femeile care fac politică la nivel înalt în România de astăzi calcă pe urmele unor ilustre înaintaşe. Astfel, Maria Rosetti (1819 – 1893) a participat, alături de soţul ei, C. A. Rosetti, la întrunirile secrete pregătitoare ale Revoluţiei paşoptiste, venind în ajutorul fruntaşilor Revoluţiei şi susţinând apoi mişcarea pentru unirea Principatelor Române şi cauza războiului de independenţă (1877 – 1878). Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) a folosit puterea presei pentru a susţine unirea Principatelor Române, Constanţa Duncă-Schiau (1843-?) a scos la Bucureşti revista feministă „Amicul familiei” şi a elaborat un amplu proiect dedicat creării unui sistem educaţional modern pentru femeile române, unele din sugestiile sale fiind incluse în legea învăţământului din 1864. Alte promotoare ale drepturilor şi emancipării femeilor au fost de asemeni Maria Flechtenmacher (1883-1888), care a reflectat în presă dificultăţile create în mod artificial în calea promovării femeii în diferite profesiuni, Sofia Nădejde (1856 – 1946), care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, Adela Xenopol (1861-1939), care a editat la Iaşi revista lunară „Dochia”, chemând femeile să susţină eforturile lui Ionel Brătianu de promovare a unei politici de reforme, Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 – 1838), care a trimis memorii Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care revendica participarea femeilor la alegerile consiliilor locale, Calypso Botez (1880 – ?), autoarea unor importante studii şi memorii trimise către Parlament pentru înlăturarea legislaţiei depăşite privind statutul juridic, economic şi politic al femeii sau Alexandrina Cantacuzino (1881 – ?), cea care a întemeiat Consiliul Naţional al Femeilor Române şi ale cărei proiecte au stat la baza propunerilor vizând îmbunătăţirea statutului femeii din noul Cod civil din 1925.