NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

„România are planuri de apărare împotriva inundaţiilor”

Reporter: editura September - 26 - 2013 Comments Off on „România are planuri de apărare împotriva inundaţiilor”

declară d-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri

Doamnă ministru, aţi făcut, la nivel naţional, o radiografie, pentru a cunoaşte când s-au făcut ultima dată lucrări de îndiguire, de apărare împotriva inundaţiilor în zonele vulnerabile, despre care ştim că în fiecare an, cel puţin de două ori, se inundă?

D-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri

D-na Lucia Varga, ministru delegat pentru Ape şi Păduri

Sunt 300 de astfel de investiţii în Minister, unele dintre ele începute chiar de pe vremea comunismului. Eu am făcut o prioritizare: lucrările care sunt cu grad de realizare 80% trebuie finalizate, iar celelalte, care sunt cu grad de finalizare 50%, trebuie, şi ele, finanţate, astfel încât în doi, trei ani, să le putem finaliza. Mai avem, totodată, o listă cu investiţii care trebuie promovate pentru punctele critice. Dar am luat o decizie şi pe termen mediu, de schimbare radicală de politică, şi anume: nu mai facem lucrări doar punctual, acolo unde, într-adevăr, sunt situaţii din acestea critice în caz de ape mari, ci trebuie să facem amenajări strategice ale bazinelor hidrografice, începând de la împăduriri, începând de la combaterea torenţilor, acolo sus, la munte, acumulări, baraje, în care să ţinem apa în caz de ape mari şi, apoi, zone umede şi îndiguiri, astfel încât să-i apărăm pe cetăţeni.

Întâlnire de lucru cu primarii din judeţul Tulcea

Întâlnire de lucru cu primarii din judeţul Tulcea

Conform strategiei de management a riscului la inundaţii, pentru a asigura un grad de apărare pentru cetăţeni de 70%, până în 2020 ne-ar trebui 17 miliarde de euro pentru aceste lucrări, un necesar investiţional foarte mare. De aceea, pregătim proiectele pentru a lua o parte din bani în perioada 2014 – 2020, din fonduri europene, şi ceilalţi vor fi finanţări de la bugetul de stat şi din alte surse.

Din păcate, s-a acţionat numai la efect. Îndiguim cursuri de apă, decolmatăm, facem lucrările din acestea de consolidare ale cursurilor de apă, dar trebuie să umblăm la cauze. Şi cauza este aceea că s-a despădurit o bună parte din suprafaţa României, s-au făcut tăieri ilegale, s-au făcut defrişări necontrolate – 80 de milioane de metri cubi au fost tăiaţi ilegal în perioada 1990-2011, România pierzând 5 miliarde de euro pentru aceste tăieri ilegale. Principala cauză a inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a colmatării lacurilor şi cursurilor de apă sunt tăierile ilegale de păduri.

Un alt motiv, pe lângă tăierile acestea necontrolate, sunt construcţiile în zone inundabile şi România acum are planuri de apărare împotriva inundaţiilor şi în acele planuri de apărare sunt trecute extensiile de inundabilitate, dar sunt trecute oarecum ca urmare a unor situaţii trecute în care au avut loc inundaţii, nu după nişte calcule precise. Am demarat nişte studii în toată România pentru a face aceste zone inundabile. Studiile sunt finalizate şi pe baza lor trebuie făcute hărţile de risc. Apoi, noi, ca autorităţi, trebuie să punem pe fiecare casă o etichetă că este zonă inundabilă sau nu.

Verificând lucrările de regularizare a râului Coşuştea, Mehedinţi

Verificând lucrările de regularizare a râului Coşuştea, Mehedinţi

Va fi din ce în ce mai greu să stăpânim fenomenele acestea meteorologice extreme. Ce putem însă să facem este să intervenim rapid pentru limitarea efectelor acestora. Pentru lucrări de apărare împotriva inundaţiilor, investiţiile sunt majore. Ce putem să facem este, pe de o parte, să fim vigilenţi şi să acţionăm rapid, iar pe de altă parte, să delimităm foarte clar aceste zone supuse riscului, prin acele hărţi de inundabilitate şi hărţi de risc.

Autorizaţii de construcţii se dau cu toate că zonele, cum ziceţi dvs, sunt inundabile. Controale se fac la tăieri de lemne, cu toate acestea ne-aţi oferit o cifră de 80 de milioane de metri cubi…

Prin modificarea Codului Silvic, vom schimba radical modul de gestionare a pădurilor din România. Vom înăspri pedepsele, vom introduce reguli stricte, astfel încât să nu se mai permită jaf naţional asupra pădurilor. Principala modificare a Codului Silvic se referă la interzicerea vânzării lemnului «pe picior», cu alte cuvinte, se trece de la vânzarea lemnului estimat la vânzarea lemnului măsurat. Din păcate, am constatat în teritoriu că există situaţii în care angajaţii silvici la ocoale private sau de stat păzeau ziua pădurea, iar după cele opt ore de program aveau firme de exploatare de transport a lemnului şi, practic, tăiau pădurea. Eu îmi asum acest risc, dar sunt decisă să duc această bătălie pentru că avem copii şi trebuie să ne pese de viaţa lor, de condiţiile în care trăiesc şi, de asemenea, de bunurile oamenilor. De felul în care gestionăm pădurile depinde, până la urmă, calitatea vieţii noastre.

România, în prim-planul Strategiei Dunării

Reporter: editura March - 21 - 2011 Comments Off on România, în prim-planul Strategiei Dunării

Aducerea Dunării la cel mai mare potenţial posibil, transformarea ei într-o cale de transport ecologică şi modernă este una dintre priorităţile Uniunii Europene, iar faptul că Ungaria, ţară traversată de marele fluviu, se află la preşedinţia forului european a dat un nou impuls planurilor şi proiectelor din acest segment.

Strategia prin care Dunărea va deveni, în următorii ani, o zonă tot mai prosperă şi mai eficientă economic include patru axe principale: conectivitate, protecţia mediului, creşterea prosperităţii şi buna guvernare. Acestea includ toate domeniile vizate de viitoarea dezvoltare a fluviului. La nivelul UE s-a stabilit ca fiecare dintre statele riverane să aibă responsabilitatea coordonării unor domenii prioritare, României revenindu-i transportul (partea de navigabilitate – împreună cu Austria), promovarea culturii şi turismului (împreună cu Bulgaria), managementul riscurilor (împreună cu Ungaria). În calitate de coordonator, ţara noastră va dirija punerea în aplicare a Strategiei, stabilind un  program de lucru şi identificând sursele de finanţare, în colaborare cu celelalte state implicate şi cu alţi parteneri, inclusiv ONG-uri şi mediul privat.
În calitatea ei de mare axă fluvială a Europei, Dunărea este un obiectiv de maximă importanţă pentru Comisia Europeană. Potenţialul de dezvoltare al zonei este uriaş. Din bazinul fluviului fac parte Germania (Baden-Wurttemberg şi Bavaria), Austria, Slovacia, Cehia, Ungaria, Slovenia, România şi Bulgaria înăuntrul Uniunii, şi în afara ei Croaţia, Serbia, Bosnia Herţegovina, Muntenegru, Republica Moldova şi părţi ale Ucrainei. Toate acestea înglobează circa 200 de milioane de locuitori, dintre care 75 de milioane trăiesc în zonele riverane. În aceste condiţii, oportunităţile de dezvoltare oferite de Strategia Dunării se referă la transport, prin coridorul de transport transeuropean VII – TEN – T Dunărea reprezentând o axă prioritară în interiorul Uniunii Europene, la refacerea infrastructurii portuare şi a şenalului navigabil, la utilizarea noilor tehnologii şi a „sistemelor verzi”, inovare şi cercetare în beneficiul dezvoltării durabile, la sisteme şi tehnologii noi pentru societatea informaţională a viitorului, la investiţii în protecţia mediului, protejarea biodiversităţii, dezvoltare rurală şi protecţia împotriva riscului producerii de fenomene extreme.
Cadrul actual de cooperare regională în bazinul Dunării acoperă domenii precum navigaţia, prin intermediul Comisiei Dunării, protecţia mediului,  prin Comisia Internaţională pentru Protecţia Dunării, cooperarea între regiuni, prin ARGE Donaulander şi turismul, prin Comisia Turismului din Regiunea Dunării.

Eforturi concretizate
Strategia Dunării, în cadrul căreia România are un aport semnificativ şi un interes justificat, este rezultatul unor eforturi care datează de mai mulţi ani. Pe 10 martie 2009, în Parlamentul European era iniţiată o declaraţie scrisă privind „crearea unui grup de lucru pentru elaborarea şi implementarea Strategiei privind Dunărea”. Documentul prevedea ca principal obiectiv plasarea Deltei Dunării printre priorităţile Parlamentului European şi ale Comisiei Europene. La 19 iunie 2009, Consiliul European de vară de la Bruxelles solicita Comisiei Europene să pregătească Strategia privind Dunărea până la sfârşitul anului 2010, urmând ca în prima jumătate a anului 2011 documentul să fie semnat de liderii celor şase ţări riverane. „Viitoarea Strategie privind Dunărea se va concentra pe transporturi, mediu şi dezvoltare economică şi va fi elaborată până la sfârşitul anului 2010”, declara, la momentul respectiv, comisarul european pentru politică regională Danuta Hubner, care a prezentat priorităţile generale şi calendarul initiaţivei la care participă ţările membre UE riverane Dunării: Austria, Bulgaria, Germania, România, Slovacia şi Ungaria.
La rândul ei, în august 2009, România a anunţat constituirea unui grup de lucru interministerial pentru elaborarea şi implementarea Strategiei UE pentru regiunea Dunării, coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, la nivel politic şi de Ministerul Dezvoltării Regionale, la nivel tehnic. Obiectivul grupului de lucru era definirea contribuţiei României la elaborarea Strategiei europene privind Dunărea, precum şi asigurarea unei viziuni generale coerente şi corelate intersectorial privind programele şi proiectele ce vor fi realizate în baza acestei Strategii.
Implementarea efectivă a Strategiei Dunării va fi o foarte bună ocazie pentru România să-şi aducă aportul la dezvoltarea generală a Uniunii Europene, dar şi să pună temeliile naţionale ale unei dezvoltări durabile ce nu poate exclude fluviul Dunărea.

„România are o viziune clară în ceea ce priveşte Strategia Dunării: aceasta trebuie să fie o strategie durabilă, verde, bazată pe noi tehnologii, pe inovare şi care să ducă la creşterea calităţii vieţii cetăţenilor români” (Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe)