NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

Reporter: editura September - 17 - 2012 Comments Off on Irlanda a eliminat restricţiile de pe piaţa muncii pentru muncitorii români

ne declară E.S. dl Iulian Buga, ambasadorul României în Irlanda

La sfârşitul lunii iulie, ca rezultat al demersurilor susţinute şi constante ale Ambasadei României la Dublin, cât şi ale autorităţilor române pe lângă Guvernul irlandez, a fost adoptată o decizie deosebit de importantă pentru comunitatea românească din Irlanda şi pentru relaţia româno-irlandeză în general: ridicarea, cu aplicare imediată, a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români. Această măsură este cu atât mai importantă cu cât se petrece cu 18 luni mai devreme faţă de termenul convenit în Tratatul de Aderare a României la U.E., de 1 ianuarie 2014.

– Când aţi demarat acţiunea de ridicare a tuturor restricţiilor impuse pe piaţa muncii irlandeze pentru cetăţenii români?

– Acest obiectiv major s-a aflat pe agenda Ambasadei României de la Dublin încă din anul 2009, fiind continuat în anii 2010 şi 2011. Acest demers al Ambasadei României a fost unul în asociaţie cu omologul bulgar. La iniţiativa ambasadei noastre şi într-o logică evidentă de maximizare a şanselor demersurilor Ambasadei, a fost propusă şi pusă în aplicare o cooperare cu reprezentantul bulgar la Dublin. Astfel, o parte din acţiunile concepute de misunea noastră au beneficiat şi de angajamentul şi participarea colegului bulgar.

Insistenţa noastră s-a bazat şi a putut fi manifestată şi datorită deschiderii la dialog pe care cea mai mare parte din oficialii irlandezi au arătat-o, uneori dincolo de propriile lor opinii sau decizii. Mărturisesc că au existat momente în care opinia majoritară era în defavoarea continuării demersurilor. Din fericire, nu am dorit să renunţăm nici un moment. Decizia irlandeză nu a fost una simplă, uşor de luat, ci dimpotrivă. Pornind mai ales de la realităţile economice şi sociale proprii acestui spaţiu, dar şi în conexiune cu decizia altor state, care au extins aplicarea restricţiilor pe pieţele lor de muncă, este, cred, uşor de înţeles de ce întregul proces a fost unul destul de complicat şi dificil. Referitor la palierele politice abordate, acestea au cuprins atât reprezentanţii guvernamentali, cât şi parlamentari. Trebuie, însă, reţinut că decizia a aparţinut, potrivit procedurilor legale irlandeze, guvernului.

Credeţi că, odată ridicate restricţiile pe piaţa muncii, numărul românilor înregistraţi oficial în Irlanda, creşte peste 18.000, câţi sunt acum? E posibil ca în viitorul apropiat să sosească mai mulţi români ?

Aş face o menţiune: Ambasada apreciază ca numărul românilor prezentat în întrebarea dumneavoastră – rezultat în urma recensământului irlandez din 2011 – este, în mod real, mai mare. S-ar putea ca această cifră să fie crescută, dată fiind prezenţa unui număr de muncitori români care nu sunt înregistraţi oficial.

În ceea ce priveşte posibilitatea creşterii numerice a prezenţei românilor în Irlanda, nu se pot face predicţii. Chiar dacă într-o perioadă imediată un asemenea fenomen ar putea avea loc, condiţiile reale de piaţă a muncii – economie încă în proces de refacere, şomaj crescut etc – vor duce la o autoreglare a unui eventual asemenea proces. De altfel, am încercat şi voi continua să atrag atenţia tuturor românilor interesaţi de planuri de venire în Irlanda, pentru lucru, să se intereseze mai întâi asupra condiţiilor şi şanselor reale pentru materializarea unui asemenea proiect şi să insiste în legalizarea contractuală a relaţiilor de muncă cu angajatorii.

Mai poate aspira Irlanda la statutul de Celtic Tiger” al UE? Care e viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze în cadrul Uniunii?

Rezultatele eforturilor de redresare economică ale noului guvern au fost apreciate în mod pozitiv şi constant de delegaţiile FMI/UE/BCE, care vizitează regulat Dublinul, semnele înregistrate până în prezent fiind încurajatoare. Chiar dacă Irlanda nu va mai egala performanţele trecute, care au făcut-o să capete statutul menţionat, se înregistrează suficiente comentarii, inclusiv din partea instituţiilor financiare internaţionale, care indică evoluţia economiei irlandeze într-o direcţie de creştere credibilă şi care tind să contureze un exemplu irlandez pozitiv de ieşire din criză.

În ce priveşte viitorul relaţiilor bilaterale româno-irlandeze, semnalele sunt, de asemenea, solide şi pozitive. Chiar decizia recentă a guvernului irlandez referitoare la liberalizarea pieţei muncii pentru lucrătorii români dovedeşte intenţia ambelor state de a consolida parteneriatul dintre ele. De altfel, în ultimii trei ani au fost înregistraţi paşi importanţi ai dialogului bilateral şi proiectelor concrete, în toate domeniile – prima vizită a unui ministru de Externe irlandez în România în istoria post-decembristă, asistenţa pe absorbţia fondurilor europene, cooperări inter-instituţionale între ministere de linie, vizite reciproce parlamentare, creşterea schimburilor comerciale, concretizarea unor proiecte culturale excepţionale, completarea cadrului juridic bilateral etc. Planurile pentru viitorul apropiat şi mediu cuprind acţiuni importante care să completeze şi să consolideze această evoluţie ascendentă.

(a consemnat Marian Gârleanu)