NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Performanţă economică certificată

Reporter: editura March - 27 - 2017 Comments Off on Performanţă economică certificată

De-a lungul a peste două decenii de activitate, „NIRO Investment Group” a devenit un factor important al economiei româneşti, fapt atestat de numeroase premii, diplome şi trofee meritorii, care i-au recompensat activitatea de înaltă calitate şi managementul de succes practicat atât pe piaţa română, cât şi pe cea internaţională. Acţionând sub deviza „Investind în oameni, investim în viitor”, impulsionat de preşedintele său, dl. Nicolae Dumitru, Grupul de firme, companie viabilă şi performantă, cu capital românesc, şi-a câştigat un renume pe deplin recunoscut. 

Premiul internaţional Excelenţă în managementul afacerilor – Europa 2006” i-a fost conferit firmei „S.C. Niro `95 IMPEX S.S.” şi înmânat preşedintelui Grupului „NIRO”, dl. Nicolae Dumitu, la festivitatea din Luxemburg, de către directorul general al revistei Actualidad, Luis Abello, pentru seriozitate în afaceri, tenacitate în gândire şi execuţie, dar mai ales pentru finalitatea investiţională care a atras admiraţia şi recunoaşterea specialiştilor în domeniu. O înaltă distincţie, „Premiul European al Calităţii, i-a fost conferită în anul 2008 firmei „NIRO Group”, preşedintelui acesteia, de către Summit-ul liderilor din Oxford, pentru eforturi continue de atingere a înaltei calităţi în concordanţă cu standardele europene. Este unul dintre cele mai prestigioase evenimente care au loc în Marea Britanie, ce atrage participanţi din peste 20 de ţări din toată lumea, reunind comunitatea oamenilor de afaceri şi reprezentanţi de vârf ai guvernelor din Uniunea Europeană, Rusia, CSI, ţări în curs de dzvoltare şi din Orientul Mijlociu. 

Anul 2011 consemna o altă importantă recunoaştere pentru „NIRO”: Trofeul din partea „Quality Summit New York” – „International Award for Excellence and Business prestige. Gold. Totodată, Grupului de firme „NIRO” i-a fost acordat „Certificatul de atestare a calităţii ISO 9001”, pentru calitatea serviciilor şi produselor. 

 

La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa

Reporter: editura February - 6 - 2016 Comments Off on La Radioul Public, cuvântul – cheie este performanţa

ne declară Ovidiu Miculescu, Preşedinte director general al Societăţii Române de Radiodifuziune

Societatea Română de Radiodifuziune, componentă fundamentală a istoriei României contemporane şi a societăţii româneşti, este alături de români din anul 1928. Astăzi, instituţia traversează o perioadă fastă, axată pe modernizare permanentă, pe viziune şi pe o serioasă proiecţie în ce priveşte viitorul. Preşedintele director general al Societăţii Române de Radiodifuziune, Ovidiu Miculescu, detaliază pentru revista noastră unele dintre reperele activităţii SRR.

 

director Radio

Ovidiu Miculescu

Cum se prezintă astăzi Societatea Română de Radiodifuziune, ca instituţie publică ce-şi desfăşoară activitatea pe o piaţă concurenţială acerbă?

Radio România este unul dintre cele mai stabile servicii publice din Europa. Credem că facem bine ceea ce facem, pentru că Radio România are un proiect, ştim încotro mergem. Din 2012, există un trend crescător pe toate palierele SRR. Credibilitatea este unul dintre argumentele noastre forte, pentru că încercăm să fim echidistanţi, echilibraţi, să nu intrăm în jocuri politice, să nu favorizăm. Avem grijă de minorităţi, de cultură, de teatru, de film, de carte, de muzică. Suntem printre puţinele posturi din Europa care are două canale destinate 24 de ore culturii, Radio România Cultural şi Radio România Muzical, singurul post de radio public ce organizează de 22 de ani un târg de carte de anvergură europeană, „Gaudeamus”. Performăm şi demonstrăm că un serviciu public de stat poate fi eficient. De altfel, pe anul financiar 2014, cel mai bun din 1994 şi până astăzi, Radioul Public a avut un profit de 7,7 milioane de lei.

 

Târg de carte „Gaudeamus”, organizat de Radio România

Târg de carte „Gaudeamus”, organizat de Radio România

Care este locul pe care îl ocupă SRR printre ceilalţi difuzori şi ce întreprindeţi pentru a menţine performanţele?

Urmare a eforturilor pe care le întreprindem, posturile noastre sunt pe locul întâi în preferinţele românilor, cu o cotă de piaţă de peste 30%. Aproape cinci milioane de ascultători aleg zilnic unul dintre cele 14 posturi ale Radio România – Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Antena Satelor, Radio România Internaţional, Radio 3Net „Florian Pittiş” şi Reţeaua Studiourilor Regionale, cărora li se adaugă Radio Chişinău, în Republica Moldova. În ultimii ani, SRR din păcate a pierdut foarte multe frecvenţe, în număr de aproximativ 60. Dar avem obligaţia de a acoperi teritoriul şi populaţia. Ca urmare, avem o „direcţie” importantă de încercare de acoperire în special a posturilor regionale, dacă nu chiar naţionale, pentru că sunt zone, precum Clisura Dunării şi partea de nord a Moldovei, descoperite în acest moment. De asemenea, nici un post al Radio România nu se aude la Alba-Iulia. Deci eforturile noastre vor continua.

 

În concert, Orchestra Naţională Radio

În concert, Orchestra Naţională Radio

Ce măsuri urmează să luaţi pentru modernizarea în continuare a Radioului Public?

Avem o strategie pentru următorii trei ani. Lucrăm, aşa cum am amintit, la creşterea acoperirii. De asemeni, avem un proiect de anvergură care vizează parte de online, pentru că ştim că viitorul acesta este, şi suntem decişi să continuăm procesul de modernizare. Societatea Naţională de Radiodifuziune a primit, în anul 2015, zece noi frecvenţe, pe care le va pune în funcţiune în 2016. Astfel, pentru Radio România Actualităţi a fost acordată o frecvenţă la Piteşti, pentru Antena Satelor au fost alocate trei noi frecvenţe, la Comăneşti, Zalău şi Sulina, pentru Radio Mureş – o frecvenţă la Târgu-Mureş, pentru Radio Cluj – o frecvenţă la Cluj-Napoca, pentru Radio Iaşi – o frecvenţă la Huşi, pentru Radio Constanţa – o frecvenţă la Tulcea, pentru Radio Oltenia Craiova – o frecvenţă la Râmnicu-Vâlcea, iar pentru Radio Timişoara – o frecvenţă la Petroşani. Dintre acestea, la Cluj, Radio România va emite un program pentru minorităţi. Se va folosi modelul testat cu succes la Târgu-Mureş, unde, după după separarea programului în limba română de programul dedicat minorităţilor, pe două frecvenţe distincte, audienţa a crescut cu 80%.

În ceea ce priveşte dezvoltarea online a SRR, vom construi o platformă pe care noi ne-o dorim puternică, uşor de accesat, complexă dar prietenoasă şi extrem de utilă consumatorului de media pe orice cale ar veni el, dar, în special pentru zona de online, social media ş.a.m.d., în vederea întineririi audienţei. Tot în 2016, vom continua proiectul de digitalizare a arhivei. Este vorba despre modernizarea în continuare a ceea ce se cheamă „Arhiva de Aur” a Radio România, pentru că deţinem un patrimoniu spectaculos care trebuie făcut accesibil şi pe care trebuie să-l întoarcem publicului.

 

Radio Romania CulturalCum vedeţi viitorul Societăţii Române de Radiodifuziune?

Radioul Public va continua să fie, ca şi până acum, vertical, serios, dedicat misiunii sale publice, credibil şi extrem de puternic în peisajul media. Radio România se va raporta şi în continuare exclusiv la români. În viaţa şi activitatea de zi cu zi a Radioului Public, cuvântul cheie este performanţa. Tocmai de aceea preconizăm abordarea transmisiei digitale a posturilor, date fiind avantajele acesteia. După cum se ştie, pe o frecvenţă analogică se duce un canal de radio, pe digital se pot duce şi până la 18 canale. În viitor, eficienţa, calitatea, trendul industriei vor merge în această direcţie. Pentru 2016 mai intenţionăm modernizarea organizatorică, atragerea tinerilor în instituţie şi reabilitarea sediului propriu.

Per ansamblu, vrem să demonstrăm că un serviciu public poate lupta în termeni de audienţă şi performanţă cu competitorii şi partenerii din zona privată, pe care îi dorim cât mai buni, pentru că şi noi vom ţine pasul.

Ovidiu Miculescu 

Femei în politica românească

Reporter: editura March - 12 - 2015 Comments Off on Femei în politica românească

Accesul femeilor din România la vârful politicii pare să arate semne mai bune decât în trecutul recent. Chiar dacă în prezent suntem departe de Franţa, de pildă, unde femeile reprezintǎ 26.9% dintre deputaţi, în timp ce la noi ele reprezintǎ doar 13.9%, în timp ce în Senat procentul este chiar mai mic, de numai 7,4%, ascensiunea acestora nu poate fi contestată.

Corina Creţu

Corina Creţu

Neîndoielnic, unul dintre punctele forte ale reprezentării femeilor din România în politica la vârf este prezenţa lor în Parlamentul European, unde ne aflăm puţin peste media Uniunii Europene. Aici par să se fi coagulat competenţele unor nume precum Corina Creţu, fost vicepreşedinte al Parlamentului European, în prezent comisar european pentru politica regională, Norica Nicolai, doctor în Drept penal, Renate Weber, jurist care a condus o misiune UE de observare a alegerilor în 2008, Monica Macovei, unul dintre cei mai activi europarlamentari români, Adina Vălean, vicepreşedinte al puternicului grup ALDE din PE, Ramona Mănescu, aflată la al treilea mandat sau Daciana Sârbu, europarlamentar din 2007.

În plan intern, în condiţiile în care mai sunt multe de făcut pentru a asigura echilibrul accesului la vârful politicii pe care îl promovează Uniunea Europeană, există totuşi câteva repere de profesionalism şi vocaţie politică. Amintim aici pe Sulfina Barbu, fost ministru al Mediului, Anca Boagiu, care a avut rezultate notabile în fruntea Ministerului Transporturilor, Raluca Turcan, vicepreşedinte al PDL, Alina Gorghiu, co-preşedinte al PNL cel mai puternic partid de opoziţie, consilierul de stat Andreea Paul, Olguţa Vasilescu, primar al oraşului Craiova, Ana Birchall, înalt reprezentant al primului ministru pentru Afaceri Europene şi Parteneriatul cu SUA, Rovana Plumb, în prezent ministrul Muncii.

Şi totuşi România se află pe ultimele locuri în lume în ce priveşte reprezentativitatea femeilor în „politica mare” – în Uniunea Europeanǎ devansǎm doar Cipru şi Ungaria în ceea ce priveşte ponderea femeilor în Parlament, iar în lume ne clasǎm pe locul 99 din 141, în urma unor state ca Turkmenistan, Azerbaidjan, Zimbabwe, Bangladesh, Irak sau Afghanistan. În aceste condiţii, cariera exemplară a femeilor politician prezentate anterior, contribuţia lor la îmbunătăţirea climatului politic şi a bunei guvernări pot fi un punct de pornire pentru schimbarea situaţiei actuale.

 


Ilustre înaintaşe

Femeile care fac politică la nivel înalt în România de astăzi calcă pe urmele unor ilustre înaintaşe. Astfel, Maria Rosetti (1819 – 1893) a participat, alături de soţul ei, C. A. Rosetti, la întrunirile secrete pregătitoare ale Revoluţiei paşoptiste, venind în ajutorul fruntaşilor Revoluţiei şi susţinând apoi mişcarea pentru unirea Principatelor Române şi cauza războiului de independenţă (1877 – 1878). Sofia Chrisoscoleu (1839-1861) a folosit puterea presei pentru a susţine unirea Principatelor Române, Constanţa Duncă-Schiau (1843-?) a scos la Bucureşti revista feministă „Amicul familiei” şi a elaborat un amplu proiect dedicat creării unui sistem educaţional modern pentru femeile române, unele din sugestiile sale fiind incluse în legea învăţământului din 1864. Alte promotoare ale drepturilor şi emancipării femeilor au fost de asemeni Maria Flechtenmacher (1883-1888), care a reflectat în presă dificultăţile create în mod artificial în calea promovării femeii în diferite profesiuni, Sofia Nădejde (1856 – 1946), care a luptat timp de aproape 50 de ani pentru drepturile femeii, Adela Xenopol (1861-1939), care a editat la Iaşi revista lunară „Dochia”, chemând femeile să susţină eforturile lui Ionel Brătianu de promovare a unei politici de reforme, Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 – 1838), care a trimis memorii Camerei Deputaţilor şi Senatului, prin care revendica participarea femeilor la alegerile consiliilor locale, Calypso Botez (1880 – ?), autoarea unor importante studii şi memorii trimise către Parlament pentru înlăturarea legislaţiei depăşite privind statutul juridic, economic şi politic al femeii sau Alexandrina Cantacuzino (1881 – ?), cea care a întemeiat Consiliul Naţional al Femeilor Române şi ale cărei proiecte au stat la baza propunerilor vizând îmbunătăţirea statutului femeii din noul Cod civil din 1925.