NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Trai pe vătrai, neneacă…

Reporter: editura September - 14 - 2010 Comments Off on Trai pe vătrai, neneacă…

Într-o clădire publică de la marginea Bucureștiului. Mai mulți tineri, bine dispuși, înfloritori ca aspect s-au așezat la rând, alături de alții, poate ceva mai în vârstă, și ei, prosperi. Primul, cel din față, cere pe un ton semi-agresiv: ”Azi vreau să-mi dați friptură de pui, auzi bă, bine rumenită, că așa stă scris la lege…Ahaa… e bună!”

Cel din urma sa, pe un ton amenințător: “Mai demult am avut noi un întăritor, un medicament, ceva…Ahaa, văz că mi l-ați pregătit. Bine… mai vorbim noi.”

Unul mai mititel, deasemeni bine dispus: ”Unde e aparatul medical de extensie pentru mine, văd că nu vă mișcați. Ce naiba! Ahaa, ăsta e…Vă rog să mi-l montați de urgență că altfel schimb placa…”

Unul cu barbă, prospăt pomădat a insistat: “Corzile astea pentru vioară nu fac doi bani, sunt nașpa. Vreau Pirastro, d-alea bune.”

La Neamț, Suceava, Botoşani dialoguri într-un registru umil. O femeie cu un copil în brațe, udă leoarcă: “Măcar apă să ne fi adus. Ce să facem noi cu pantofii cu toc, Doamne ferește!”

Un bătrânel negru la față de supărare: “În afară de o pungă de zahăr și puțină făină nu aveți nimic pentru noi, că murim de foame…”

O bătrânică, după ce a trecut prin noroaiele din propria curte: “Văd că nu ne dați scândurile promise ca să ne mai dregem și noi nenorocirea.”

Un copil plâns smiorcâindu-se: “Nene, eu vreau înapoi bicicleta mea pe care mi-au luat-o apele… și pe Miți, pisicuța.”

Două rânduri de dialoguri din două zone și medii diferite. În primul caz, penitenciarul Jilava, statul are obligații și… se achită de ele. Beneficiarii trebuiesc satisfăcuți: 28.192 de deținuții pentru întreținerea cărora statul, în bugetul său de criză, trebuie să cheltuiască lunar aproximativ 16,5 milioane de euro. Printre aceștia: 6.166 de persoane acuzate de omor, 1.790 sunt violatori și altă lume de aceiași specie: tâlhari, hoți, jefuitori, drogați, proxeneți. Pentru fiecare dintre aceștia statul român cheltuiește câte 2.486 de lei lunar. Un calcul arată că numai pentru cei 8.280 de criminali și violatori din pușcării se suportă o cheltuială anuală de 58,8 milioane de euro. Și cum pofta vine mâncând a mai apărut o revendicare: plata plicurilor și timbrelor pentru corespondența tâlharilor săraci cărora ar trebui să li se dea și haine, conform unei legi în pregăire guvernamentale.

Cât despre cel de-al doilea rând de dialoguri din Moldova urgisită de ape, lucrurile sunt jalnice. Ajutoarele de la stat, atâtea câte ajung, sunt insuficiente, iar donațiile publice, de asemeni atâtea câte sunt, cine știe unde mai ajung.

Ce ar fi să ne gândim mai atent la construcția de canale, de șosele, de autostrăzi, de mari construcții. Toți pușcăriașii să fie obligați, nu rugați, să muncească și încă din greu. Să-și câștige existența! Modelul american din timpul crizei din anii 1930 constituie o experiență și un precedent valoros. În acest cadru și-ar avea locul și formația “Jilava Band” compusă dint-un condamnat pentru tâlharie, unul pentru furt, unul pentru înșelăciune, unul pentru trafic de droguri și unul pentru omor interpretează cu success cântecele din folclorul autohton și se simt bine alături de ai lor. Ei se simt bine ocrotiți de legislația internațională. În acest caz ar trebui poate de adăugat la repertoriu și stravechiul cântec patriotic :”Noi suntem mândria țării.”

Să ne mai mirăm că unii sinistrați jinduiesc la viața celor de la Jilava?!

Carol Roman