NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Prezenţa aromânilor în Peninsula Balcanică

Reporter: editura September - 26 - 2013 Comments Off on Prezenţa aromânilor în Peninsula Balcanică

interviu cu profesorul Tănase Bujduveanu, cercetător şi realizator al unor importante studii în acest domeniu

1Publicistul, istoricul şi profesorul Tănase Bujduveanu şi-a dedicat numeroşi ani studiului civilizaţiei şi culturii aromânilor. Pe linia unor preocupări constante se înscriu lucrările sale, pentru cei interesaţi de problema extrem de serioasă şi pasionantă a prezenţei aromânilor în Peninsula Balcanică, din cele mai vechi timpuri până în prezent. Demersul acestuia este lăudabil nu doar pentru consecvenţa cu care îşi caută identitatea între volutele nebuloase ale istoriei neamurilor din preistoria Peninsulei Balcanice, ci şi pentru invitaţia pe care o face fiecare carte a sa la aprofundarea unei dimensiuni a spiritualităţii noastre arhaice, puţin cunoscute şi cel mai adesea neglijate.

– Ce aţi creat în ultima vreme?

– În perioada anilor 2012-2013 am realizat şi publicat patru studii referitoare la Peninsula Balcanică. „Tradiţii alimentare la aromâni şi meglenoromâni” dezvoltă o temă din activitatea pastorală a aromânilor şi meglenoromânilor. Cartea prezintă mărturii referitoare la tradiţii alimentare din perioada veche şi până în zilele noastre, cu referire la tradiţia creşterii animalelor, cultivării pământului, alimentaţiei. Facem precizarea că vocabularul din acest domeniu este majoritar latin, având în vedere originea acestor populaţii în romanitatea orientală la fel cu a românilor din nordul Dunării.

2.ibrahim-themoAl doilea studiu se intitulează „Ibrahim Themo, personalitate a lumii balcanice” şi este conceput pentru a oferi date despre viaţa şi activitatea unui politician revoluţionar şi om de cultură. Tematica lucrării atinge diferite planuri, având ca scop cunoaşterea evoluţiei acestui patriot balcanic, influenţa exercitată în plan spiritual, politic, social, posibilităţile de adaptare la noile conjuncturi şi dorinţa aplicării unor schimbări majore.

Un simbol al credinţei creştine – Crucea în frunte” este cel de-al treilea studiu. În straie cusute cu fireturi din aur şi argint, cu părul strâns în frizuri înalte sau cu cosiţe împletite, mers vioi, legănat, femeile aromânce au un semn distinct, anume semnul crucii, realizat între sprâncene ca o insignă de foc.

De la sfârşitul secolului al XIX-lea până după primul război mondial – când Imperiul Otoman se retrage din Balcani – obiceiul tatuării crucii în frunte scade în intensitate. Fetele aflate în zonele rurale îl fac ca semn de podoabă, iar astăzi este întâlnit mai rar, la femeile în vârstă. După cel de-al doilea război mondial, datorită noilor condiţii sociale, obiceiul tatuări crucii în frunte nu se mai practică.

Romanitatea Balcanică şi Civilizaţia Aromânilor” prezintă aromânii din Peninsula Balcanică, formarea şi evoluţia lor istorică în acestă zonă sud-europeană. Aromânii, ca parte integrantă a spaţiului românesc carpato-danubiano-pontico-balcanic, urmaşi ai tracilor romanizaţi, au supravieţuit vicisitudinilor istoriei (războaie, năvăliri barbare, formarea şi prăbuşirea unor imperii), deseori sprijiniţi de românii din stânga Dunării.

Aceste studii beneficiază de versiuni în limbile franceză şi engleză, iar cartea referitoare la Ibrahim Themo are versiuni şi în albaneză şi turcă.

– Ce aveţi pe masa de lucru?

– Lucrez la două studii referitoare la legăturile României cu lumea scandinavă, despre prezenţa suedezilor şi a finlandezilor în zona spaţiului carpato-danubiano-pontic şi chiar în Balcani, dar şi despre prezenţa românilor în aceste ţări. Legăturile complexeromâno-scandinave – economice, politice şi culturale – reprezintă un argument al relaţiilor permanente existente între popoare care au luptat pentru valori umane eterne – libertatea, independenţa, democraţia – şi între care au existat şi există multiple conexiuni.

3Prezentăm vechi şi profunde legături între naţiuni atât de îndepărtate geografic, dar atât de apropiate prin valorile culturale şi de civilizaţie pe care le promovează. Reprezentanţii lor au conferit, de-a lungul timpului, entităţilor cărora le aparţin acea dimensiune europeană mai mult decât oricând şi care înseamnă un spaţiu şi un sistem comun de valori.

Lucrările în limba română au versiuni în limbile franceză şi engleză, accesibile cercetătorilor străini specializaţi în cultura, civilizaţia scandinavă şi a legăturilor cu Europa de sud-est.

– Proiecte?

– Am primit invitaţia de la Departamentul de limbi şi literaturi romanice de la Facultatea de Filologie „Blaze Koneski”, din Skopje, Macedonia, de a participa la realizarea unui volum aniversar dedicat unui mare lingvist balcanic şi european, meglenoromân, cu numele Petar Atanasov, de altfel prieten al poporului român. Voi onora acest volum cu o temă adecvată, balcanică.