NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

„Corabie cu pânze”…

Reporter: editura March - 15 - 2013 Comments Off on „Corabie cu pânze”…

carol romanDacă ar fi să configurăm situaţia noastră economică, acum, în primele luni ale anului 2013, va trebui să fim de acord cu un ziar franţuzesc care ne prezintă ţara ca pe o corabie viguroasă, dar cu pânze, înaintând pe un fluviu tot mai învolburat. Cu alte cuvinte, economia noastră se situează la stadiul „…pânzelor”, aflată în faţa unor furtuni. Numai că în acelaşi desen, în vâltoarea apei sunt cuprinse şi vase moderne, mai de soi, ce se balansează şi ele pe valuri uriaşe. Morala ce s-ar dori: toată lumea se află în criză.

Adevărul crud este că zona Europei, de care sunt legate speranţele noastre, rămâne în recesiune şi în anul 2013, ceea ce simţim din plin încă de pe acum. Previziunea a fost autentificată de vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Afaceri Economice şi Monetare, Olli Rehn. Clubul ţărilor care au adoptat moneda unică va înregistra şi anul acesta, în continuare, o scădere economică de 0,3 %. Ţări din zona euro precum Franţa, Spania şi Portugalia au de pe acum mari dificultăţi în a-şi reduce deficitele bugetare, în conformitate cu prognoza economică pe perioada de iarnă.

Neliniştitor este şi faptul că se anticipează creşterea ratei şomajului în toată zona euro, până la 12, 2 % anul acesta, faţă de 11,4 % anul trecut. Apar la lumină, însă, şi mari diferenţe în rândul statelor faţă de evoluţia crizei pe plan social: ne referim la rata şomajului, ce ar urma să ajungă la 27% în Grecia şi 26,9% în Spania, spre deosebire de 5,7 % în Germania şi 10,7 % în Franţa. Deci, o constatare poate fi consemnată: în aceeaşi zonă economică euro, unele ţări cu economie dezvoltată vor avea cu aproximativ un sfert mai puţin şomeri decât cele cu economie mai slabă. Cu alte cuvinte, efectele sociale ale fenomenelor crizei lovesc în primul rând ţări mai puţin dezvoltate şi, le ocrotesc, cât de cât, pe cele mai puternice. Iar atunci când în diferite ţări au loc mari frământări sociale şi printre protestatari se vântură ideea că toate statele, atunci când au intrat, cu mari speranţe, în Uniunea Europeană, au crezut că evoluţia zonei europene va fi dirijată spre atenuarea diferenţelor prin stimularea dezvoltării economice generale, acum nu mai cred în această ofertă.

În acest cadru, se poate constata că şi situaţia României nu este prea fericită. Să ne referim la un aspect. Am dorit să preluăm fonduri structurale din partea Uniunii Europene, pentru a ne remonta, însă, din diferite motive, când subiective, când obiective, nu am putut prelua şi utiliza aceste fonduri. Dacă ar fi să inventariem „erorile” săvârşite, vom aminti procedurile prea complicate, întârzierile în răspunsuri, iar pe de altă parte, deficienţe de fonduri proprii ori resurse administrative, ca şi capacitatea organizatorică slabă, care au împiedicat absorbţia de fonduri, după cum indică şi primul „Raport privind viitoarea politică de coeziune”. Ulterior, au apărut unele măsuri ce facilitează simplificarea procedurilor şi sprijinirea mai atentă şi mai binevoitoare a ţărilor doritoare de fonduri din partea Uniunii Europene.

Pănă una, alta, nu putem uita că economia românească este structurată şi depinde mult de relaţiile cu Uniunea Europeană şi că evoluţia noastră este strâns legată de dezvoltarea acestei zone. Din păcate, semnele redresării europene nu sunt prea încurajatoare.

Acum, ca un panaceu al revigorării economice europene, se încearcă experimentarea altor forme de organizare, care ar putea trece Europa într-o structură mai forte. Tot mai mult se dezvoltă ideea că Europa poate deveni o mare putere economică şi chiar o putere militară adoptând o organizare după principii federative, ceea ce ar însemna o nouă ordine europeană: taxa corporativă comună şi coordonarea bugetelor naţionale. Cu toată opoziţia aliatului britanic, care nu doreşte sub nici o formă să-şi subţieze suveranitatea naţională în favoarea unei suveranităţi a întregii Europe, lucrurile se aşează treptat spre realizarea unei structuri ecomico-sociale puternice, uniformă în acte, decizii şi acţiuni, pe plan intern şi extern, capabilă să facă faţă concurenţei prietenilor americani, chinezi şi a celorlaţi competitori ce se anunţă dintre ţările emergente.

În aceste împrejurări, „corabia cu pânze” încearcă să-şi menţină drumul şi încearcă, încă timid, să-şi dezvolte orizonturile.

Carol Roman