NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Nu suntem singuri

Reporter: editura June - 24 - 2020 Comments Off on Nu suntem singuri
Pe neașteptate, întreg globul s-a trezit față în față cu o problemă de o gravitate de neconceput altădată: pandemia de coronavirus, urmată în galop de multe victime umane, mii și mii de oameni îmbolnăviți sau decedați; din păcate, măsurile luate de autorități sunt departe de nivelul la care ar fi trebuit să se intervină. 

Carol Roman

Țara noastră pătimește și ea, mai întâi din cauza perversității acestei boli, ivită ca peste noapte. Este momentul în care ne dăm seama că participarea noastră în cadrul Uniunii Europene, pe de o parte ne aduce posibilitatea de a depăși mai repede această situație gravă, iar pe de altă parte ne pune în situația de a deveni lucizi în legătură cu cât de departe ne aflăm de orice pregătire în fața unor evenimente dezastruoase, cum ar fi, de pildă, chiar cutremurele care ar putea interveni oricând. 


În acest context, ne referim la măsurile decise de Comisia Europeană, care a anunțat instrumentele pe care le va folosi pentru atenuarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19, parte a răspunsului coordonat la nivel european în fața acestei amenințări. Este vorba despre aprovizionarea sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice. Cu alte cuvinte, sprijinirea oamenilor, astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate major și să fie evitate, pe cât posibil, efectele permanente ale acestei crize. De menționat că printre măsurile stabilite se află și flexibilitatea schemelor de ajutor de stat, cum ar fi subvenții salariale, suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoare adăugată sau a contribuțiilor sociale. Va fi accelerată pregătirea propunerii legislative privind un „sistem european de reasigurare de șomaj”, de care vor beneficia milioane și milioane de oameni. Uniunea Europeană a propus, de asemenea, direcționarea sumei de 37 miliarde de euro în cadrul Politicii de Coeziune, pentru a lupta împotriva acestei crize. Suma va fi adăugată la cele 29 miliarde de euro fonduri structurale disponibile în întreaga Uniune Europeană. O noutate o reprezintă faptul că prin acest document se propune extinderea domeniului de aplicare a Fondului de Solidaritate a UE, incluzând și crizele de sănătate publică, iar pentru anul 2020 sunt disponibile până la 800 milioane de euro. A trebuit, oare, să apară o astfel de amenințare pandemică pentru ca sănătatea publică să fie introdusă în acest concept financiar denumit „solidaritate”? Pot fi amintite și măsurile la nivel de state și guverne împotriva propagării noului coronavirus – cele de izolare, de închidere a frontierelor, a școlilor, a instituțiilor de cultură și de interzicere a diferitelor reuniuni. 

Evenimentele ulterioare vor arăta dacă toate aceste dispoziții vor fi traduse în viață, efectele negative ale pandemiei vor fi atenuate, iar lumea va putea să-și continue existența ca și până acum.


Carol Roman

„Jocul” pandemiei cu averile bogaților

Reporter: editura May - 28 - 2020 Comments Off on „Jocul” pandemiei cu averile bogaților
Cei mai bogați 500 de oameni ai lumii au pierdut circa 1,3 trilioane de dolari în primele câteva săptămâni de pandemie, care a generat restricționare și de carantinare extinse, foarte mulți dintre aceștia văzându-și „evaporate” profiturile din ultimii ani. 

Bill Gates

Atunci când clasa de mijloc și pătura săracă nu muncesc și reduc drastic consumul, profiturile bogaților intră în picaj. După doar câteva săptămâni de izolare impusă prin stări de urgență, reguli de distanțare socială și închidere a unor întregi sectoare economice în majoritatea statelor lumii, numărul milionarilor a scăzut simțitor, la fel ca averile miliardarilor. De pildă, dacă la sfârșitul anului 2019 exista un record de 11 milioane de milionari numai în SUA, numărul acestora a scăzut cu 500.000 în primele luni ale anului 2020, arată datele unei cercetări realizate de organizația „Spectrem Group”. Totodată, cifrele Indexului Miliardarilor, întocmit de „Bloomberg”, notează că miliardarii au pierdut aproape 22% din averile lor cumulate. 


Una dintre cele mai spectaculoase „căderi” se înregistrează în dreptul magnatului Bernard Arnault, șeful conglomeratului francez LVMH, care în anul 2019 era al doilea cel mai bogat om al lumii, pentru ca în primele luni ale anului curent să piardă 30 miliarde de dolari – 20 de milioane de dolari pe oră – după cum arată datele organizației „Hurun Research”. La rândul său, cel mai avut locuitor al planetei, fondatorul „Amazon”, Jeff Bezos, a pierdut în plină pandemie 14.1 miliarde de dolari în doar o săptămână din luna aprilie, averea lui Warren Buffett s-a micșorat cu aproape 10 miliarde de dolari, iar pe Elon Musk, închiderea fabricilor din China l-a costat nouă miliarde de dolari, arată „Forbes”. Mark Zuckerberg, Bill Gates sau Amancio Ortega (fondatorul „Zara”), au pierdut, la rândul lor, între șase și nouă miliarde de dolari într-o perioadă foarte scurtă. Printre miliardarii de top senumără și fondatoarea celebrului lanț de magazine.
 

Deși mulți dintre acești „superbogați” au donat sume de bani pentru lupta împotriva pandemiei, sumele au fost foarte departe de averile personale – 14,5 milioane de dolari Jack Ma, cel mai bogat om din China, 100 milioane de dolari Bill Gates, al doilea cel mai avut om din lume, 13 milioane de dolari Li Ka-Shing, primul în clasamentul averilor din Hong Kong, 25 milioane de dolari fondatorul „Facebook”, amintitul Mark Zuckerberg (care are o avere estimată la 65 miliarde de dolari…), la fel și cea mai bogată femeie din lume, Alice Walton, deținătoarea celebrului lanț de retail „Walmart”, care deține 54,4 miliarde de dolari. 

Pe de altă parte, există și numeroși câștigători, din perspectiva profiturilor, ai crizei de sănătate mondială. Nouă miliardari chinezi și-au sporit averile. Pe acest segment se poate consemna creșterea înregistrată în dreptul profiturilor lui Eric Yuan Zheng, fondator al „Zoom Video”, pentru care trecerea lucrătorilor la munca de acasă și tehnologia pe care o deține – care a asigurat programele educaționale online și „explozia” teleconferințelor – a însemnat un spor al averii de cinci miliarde de dolari în două luni. Totodată, așa cum era de așteptat, cei care activează în domeniul sanitar au avut numai de câștigat de pe urma crizelor de material din acest domeniu. De pildă, acțiunile companiei cu sediul în New York „Regeneron Pharmaceuticals Inc.”, care dezvoltă soluții de tratament al infecțiilor cu COVID-19, au crescut cu zece procente în luna aprilie, sporind averea fondatorului George Yancopoulos cu 45 milioane de dolari. Un alt exemplu este cel al producătorului de mănuși chirurgicale din Malaezia Lim Wee Chai, a cărui avere a „sărit” la peste un miliard de dolari imediat ce pandemia cu noul coronavirus a început să se extindă. Demnă de menționat este și creșterea de cinci milioane de dolari, în doar câteva săptămâni, a averii lui Nathaniel A. Davis, CEO al „K12 Inc.”, conpanie din SUA care furnizează programe educaționale online pentru școlarii americani. 

Jocul” efectelor pandemiei de COVID-19 cu averile bogaților lumii demonstrează o dată în plus că cei 1% care dețin avuția mondială nu ar putea fi în această postură privilegiată dacă restul de 99% nu ar munci și nu ar produce.