NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Păguboasa zarvă

Reporter: editura July - 25 - 2012 Comments Off on Păguboasa zarvă

În această vară insuportabil de fierbinte, furați de zarva schimbărilor prezidențiale și guvernamentale, de Referendum, s-ar părea că națiunea română nu mai există la televiziune, radio și în publicații decât prin elita politică, aflată în febră și tensiuni. Evident că e important cine anume va conduce mai departe luntrea șubrezită a țării, ce vigoare vor căpăta economia, cultura și învățământul. Dar bătălia care se dă pe toate “fronturile” posibile și chiar imposibile determină constatarea că în țara noastră politicienii sunt dușmani înverșunați între ei și că nici o cale de a atenua gâlceava națională nu pare a fi posibilă. Interesul național este lepădat și este evocat chiar și cu lacrimi în ochi, mai cu seamă la mitinguri. Zăzania dintre cei mari, adică dintre politicieni ce au în spate câte o echipă financiară susținătoare ne-a făcut de râs și peste hotare unde a fost trasă cortina peste întreaga mizerie a scenei dâmbovițene, deși unii vor să transforme un viciu într-o virtute. Consecințele ce vor apărea pentru români nu au mai contat…

Nu ne propunem să judecăm sau să susținem pe cineva ci doar afirmăm că mai toți corespondenții noștri din jurul țării, români ce trăiesc în Serbia, în Republica Moldova, în Ucraina, Bulgaria, chiar și din Turcia ne scriu că sunt tulburați de lipsa de clarviziune a clasei noastre politice care nu găsește drumul înspre înțelegere și competiție morală, cinstită. Pentru mulți dintre aceștia tot ce se întâmplă pe scena noastră politică constituie o turbată alergare după funcții, după influențe. Numai că marele perdant al acestor zile este omul simplu, cel întâlnit pe toate meleagurile țării, la oraș sau la sat, primul dintre sacrificați, dacă nu cumva chiar numai el. Din păcate, titlurile imense din multe ziare, posturi de radio și televiziune se referă cu precădere nu la soarta tristă a salariaților bugetari ori a pensionarilor aflați în groapa fără de sfârșit a mizeriei și suferinței, amplificată de criza economic și financiară ce macină Uniunea Europeană ca și de ravagiile climei, ci la dificultățile și pierderile unor bănci europene devenite adevărate sperietori pentru populație, în loc ca imaginea acestora să fie una robustă, dătătoare de speranțe pentru noua ordine socială în care trăim.

Ce s-ar mai putea face pentru a se îmbunătăți, cât de cât, această situație? În multe țări europene soluția tăierilor de salarii și de pensii s-a dovedit a fi ineficientă, urmată de mișcări sociale destabilizatoare. De aceea U. E., la ora actuală se îndreaptă, prin întemeierea unor noi mecanisme financiare, înspre stimularea dezvoltării economice, a creării de locuri de muncă și de diminuare a șomajului. Bunăoară, guvernul francez a anunțat că intenționează să strângă 7,2 miliarde de euro în 2012 prin majorarea taxelor pentru companii și gospodăriile înstărite. Principala măsură inclusă o reprezintă o suprataxă “excepțională” de 2,3 miliarde de euro ce va fi plătită de gospodăriile ce câștigă mai mult de 1,3 milarde euro pe an și va fi introdusă o taxă specială pentru marile bănci și companii energetice care ar urma să aducă alte 1,1 miliarde de euro. Și un reputat Institut de studii economice din Germania propune introducerea unei taxe substanțiale asupra marilor averi deoarece “și cei avuți ar trebui să suporte efectele negative ale crizei”. Numai că nu toți gândesc la fel. O amintim în acest context pe E.S. doamna cancelar Merkel care propăvăduia, până mai ieri, în mod excesiv, ieșirea din criză prin indexarea salariilor și a pensiilor, prin tăieri masive din bugetele naționale, evident ca măsuri bune doar pentru alții… Și la noi a existat o încercare de a se introduce o taxă pentru averile mari, numai că această inițiativă a fost uitată pe drum. De ce oare, ne-am putea întreba? Bătălia deșănțată pentru putere nu poate aduce nimic bun pentru masa populației, sătulă de vorbe goale și de proiecte eșuate chiar din pornire. Zarva ce o însoțește este păguboasă, la urma urmei, pentru toți.

Oare va putea deveni Referendumul, indiferent de opțiuni, o bornă care să indice o viață mai bună pentru cei mulți?

Carol Roman