NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Serbiei 

Reporter: editura July - 15 - 2019 Comments Off on Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Bisericii Ortodoxe a Serbiei 
Serbia este un spațiu creștin încă din secolul al IX-lea d.Hr. Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, se află în fruntea unei comunități religioase impresionante: 84% dintre sârbi se declară creștini ortodocși. 

Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei

Preafericitul Părinte Irineu, Patriarhul Serbiei, s-a născut în data de 28 august 1930, în localitatea Vidova, din Serbia, cu numele Miroslav Gavrilović. După terminarea școlii elementare și a liceului din Cacak, cel care avea să devină Patriarhul Serbiei și-a continuat studiile la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Belgrad și apoi a efectuat stagiul militar. La scurt timp, în 1959, a devenit monah la Mănăstirea Rakovica și a primit numele de Irineu. A fost profesor la Seminarul Teologic Prizren, dezvoltându-și în continuare pregătirea ecleziastică și prin studii avansate la Atena. În 1974, Irineu a fost numit Episcop Vicar Patriarhal de Moravica. Un an mai târziu devenea Episcop de Niş. Demn de menționat este faptul că, în această calitate, în anul 1999, când Serbia a stat sub semnul tulburărilor interne și Seminarul din Prizren a fost evacuat, înaltul prelat a inițiat construirea unei alte clădiri în care activitatea așezământului religios să poată continua. În 22 ianuarie 2010, la mai bine de 35 de ani de activitate episcopală, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Sârbe l-a ales pe Irineu Arhiepiscop de Peć, Mitropolit de Belgrad-Karlovci şi Patriarh al Serbiei.


Înaltul prelat este considerat, atât în țară cât și peste hotare, un reprezentant al ortodoxiei deschis dialogului interreligios. De la începutul activității sale în fruntea Bisericii Ortodoxe Sârbe, Patriarhul Irineu a fost un susținător al păcii și stabilității în întreaga zonă frământată a Balcanilor. Pentru a contribui la acest deziderat, a susținut legături strânse cu bisericile ortodoxe surori. Astfel, în ultimii ani, Preafericitul Părinte a vizitat Muntele Athos, Patriarhatul Alexandriei și al întregii Africi, a participat la sfințirea Catedralei din Tirana, Albania, unde a avut convorbiri cu ÎPS Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și a găzduit evenimentul de celebrare a 1.700 de ani de la semnarea Edictului de la Milano. Totodată, Patriarhul Irineu menține o relație strânsă și cu Biserica Catolică, susținând că „o vizită a Papei în Serbia ar putea fi mai mult decât o întâlnire, ar putea fi și o ocazie de dialog”.

Pe relația directă dintre Biserica Ortodoxă Sârbă și Biserica Ortodoxă Română se poate consemna, în tabloul general al strânselor legături la toate nivelurile, vizita Preafericitului Părinte Irineu la Parohia „Sfinţii Chiril şi Metodie”, din Nürnberg, în anul 2014, unde a fost întâmpinat de Înaltpreasfinţitul Părinte Serafim, Mitropolitul ortodox român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord, şi de către credincioşii români. Cu acest prilej, a fost reafirmată îndelungata colaborare a ierarhilor, preoţilor şi credincioşilor români şi sârbi din Diaspora, legătură care reprezintă o mărturie vie a Ortodoxiei din Europa. De asemenea, Patriarhul Irineu a evocat trecutul istoric care leagă cele două popoare şi cele două Biserici Ortodoxe surori, amintind de imaginea Reginei Maria Karageorgevici, fiica Reginei Maria a României, „de care toţi sârbii îşi aduc aminte cu venerare”. În cadrul aceluiași eveniment, Patriarhul Irineu și-a exprimat recunoștința față de implicarea Bisericii Ortodoxe Române în ajutorarea cetățenilor sârbi loviți de inundațiile din acel an: „Adevăraţii prieteni se cunosc în vreme de necazuri şi Domnul ne adună pe toţi împreună”.
 
 
 
De-a lungul anilor, Preafericitul Părinte Irineu s-a dovedit un susținător al cauzei Serbiei, având mai multe luări de poziție referitoare la problemele stringente cu care se confruntă țara sa, precum și la situația dintre Serbia și Kosovo sau la relațiile cu Bosnia-Herțegovina. „Râul Drina, dintre țările noastre, nu este un hotar, ci o punte care ne unește”, consideră Patriarhul Serbiei. În legătură cu procesul de accedere a țării sale în Uniunea Europeană, ÎPF Irineu arată că „suntem o parte istorică a Europei și dorim să intrăm în această comunitate de națiuni. Pe parcursul procesului de accedere vom accepta toate condițiile care nu vin în contradicție cu identitatea noastră culturală și istorică”

 •„Împreună, suntem cu toții în Biserica lui Hristos. Suntem creștini și ne rugăm, muncim, ne educăm ca parte a Bisericii nu doar în așezămintele de cult, dar și acolo unde lucrăm, pe stradă, la școală și chiar în cafenele. Întotdeauna trebuie să acționăm ca adevărați creștini, copii ai Bisericii lui Hristos” 

 

Revista noastră continuă rubrica-serial dedicată celor mai înalți prelați ai Ortodoxiei balcanice, marcante personalități ale creștinismului

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Reporter: editura April - 10 - 2019 Comments Off on Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române stă în fruntea celei mai mari comunități de creștini ortodocși din Europa: peste 85% din populația României. 

Întronizarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (2007)

Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a fost înscăunat în această demnitate pe 30 septembrie 2007. A adus acestei înalte și influente poziții un suflu nou, mai adaptat vremurilor, provenit deopotrivă din marea sa experiență bisericească și din faptul că, așa cum mărturisește, este „un ortodox realist”.


Dan Ilie Ciobotea s-a născut la data de 22 iulie 1951, în satul Dobrești, județul Timiș. După absolvirea Institutului Teologic Universitar din Sibiu, unde obține Diploma de licență în teologie, frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din București, sub îndrumarea preotului prof. dr. Dumitru Stăniloae. Își continuă studiile în străinătate, la Strasbourg și la Freiburg im Breisgau, iar la data de 15 iunie 1979 își susține teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg. Despre proaspătul Doctor în teologie ortodoxă, Dumitru Stăniloae spunea: „Spiritualitatea adevărată a preotului aceasta este: să trăiască în așa fel încât să poată răspunde și întrebărilor omului de azi, dar să rămână și preot adevărat”.

Alături de reprezentanții Conferinței Bisericilor Europene (2018)

În anii `80, preotul Ciobotea a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey, Elveția, fiind și profesor asociat la Geneva și Fribourg. La 6 august 1987 intra în viața monahală, la Mănăstirea Sihăstria, cu numele Daniel. Demn de menționat este faptul că întreaga activitate a preotului Ciobotea a fost strâns legată de ideea de a aduce Biserica Ortodoxă Română cât mai aproape de contemporaneitate. Unul dintre cele mai relevante exemple este faptul că actualul Patriarh a fost, în 1990, președintele Grupului de Reflecție pentru Înnoirea Bisericii, din care făceau parte Arhimandritul Bartolomeu Anania, pr. prof. dr. Constantin Galeriu, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, ieromonahul Iustin Marchiș, ca și personalități ca Horia Bernea sau Teodor Baconsky. Acest grup a reintrodus religia în școli


La 1 martie 1990, dr. Daniel Ciobotea era ales în rangul de episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, continuând să participe la întâlniri internaționale ecumenice în care a menținut legătura cu creștinătatea internațională, din Europa și din SUA. Personalitatea sa i-a adus calitatea de membru al Prezidiului și Comitetului Central al Conferinței Bisericilor Europene, apoi de vicepreședinte al celei de-a II-a Adunări Generale a Conferinței Bisericilor Europene. „Cred că cea dintâi şi cea mai mare provocare pentru Biserică în aceste vremuri este secularizarea, o societate care se construieşte din ce în ce mai mult fără referinţă la valorile religioase. De pildă, Franţa secularizată se confruntă acum cu o prezenţă a religiosului într-un mod neaşteptat şi chiar greu de gestionat”, atrage atenția ÎPF Daniel. 

Slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului (2018)

Ca Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, ÎPS Daniel a fost fondatorul unor instituții de anvergură și certă importanță pentru viața bisericească și socială, precum Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”, din Iași, Academia Laică „Sf. Ioan de la Neamț”, Institutul Ecumenic „Sf. Nicolae”, Centrul de Conservare și Restaurare a Patrimoniului Religios „Resurrectio”, Centrul de educație și informare medicală Providența II. De asemenea, a inițiat programul „Niciun sat fără biserică”, proiect care prevedea construirea în fiecare sat și cartier unde nu există biserică a unui lăcaș de cult, chiar și în cele în care ortodocșii sunt minoritari. „Dacă nu avem biserică și nu avem preot, riscăm să ne pierdem sufletul”, consideră Patriarhul Daniel. Această credință i-a legat definitiv numele conducătorului Bisericii Ortodoxe Române de Catedrala Mântuirii Neamului, una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume, a cărei piatră de temelie a fost pusă în anul 2011 și care a fost inaugurată după șapte ani, cu prilejul Centenarului Marii Uniri.


Înaltul prelat a contribuit activ și la viața socială. Astfel, în prelungirea programului pus în practică în vremea când era mitropolit al Moldovei, s-a implicat în organizarea de programe filantropice, de asistență socială și religioasă. Asociațiile, fundațiile, așezămintele aflate în administrarea Sectorului social-filantropic al Patriarhiei Române și-au continuat și diversificat considerabil activitățile, lucrând atât singure, cât și în parteneriat cu instituții ale statului român sau cu diferite asociații și organizații naționale și internaționale o serie de acțiuni filantropice sau de asistență socială, cum ar fi programe de îngrijire și integrare socială a persoanelor cu dizabilități, a persoanelor infectate cu virusul HIV, proiecte de protejare și asistare a victimelor violenței în familie, de ajutorare a persoanelor dependente de droguri, centre sociale pentru persoanele vârstnice, copii, persoane fără adăpost. În același timp, sub directa îndrumare a înaltului prelat au apărut publicații religioase care au devenit repere în viața spirituală românească. Plin de râvna pe care i-o bănuise încă de la început profesorul Stăniloae, Patriarhul Daniel a organizat, de asemenea, numeroase simpozioane, colocvii, congrese naționale și internaționale, programe culturale, educative și filantropice. Din inițiativa sa a fost înființat postul de radio „Trinitas”, al Mitropoliei Moldovei, care a devenit cel mai apreciat post de radio ortodox din țară, precum și ziarul „Lumina”, dedicat integral creștinismului.

De-a lungul unei cariere ecumenice prodigioase, Patriarhul Daniel a publicat peste 500 de studii, articole, cuvântări și prefețe în limba română. Este deținător al Ordinului Național „Steaua României” în grad de Mare Cruce și membru de onoare al Academiei Române. Dar mai presus de toate, ÎPF Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, este un om implicat în viața cetății. Unele dintre cele mai relevante exemple sunt semnarea, în anul 2007, a Protocolului de cooperare a Bisericii Ortodoxe Române cu Guvernul României în domeniul incluziunii sociale, în special pentru ajutorarea persoanelor defavorizate, implicarea în proiectul socio-educațional „Alege școala!”, cu scopul prevenirii și combaterii abandonului școlar, în colaborare cu organizația internațională „World Vision”, în proiectul „Întreprinderi sociale pentru integrarea socială a foștilor deținuți”, în colaborare cu Administrația Națională a Penitenciarelor, sau în programul „Integrare pe piața muncii pentru persoanele traficate”



 „Într-o lume pluralistă din punct de vedere confesional, religios, nu putem să promovăm Ortodoxia prin izolare, ci prin dialog, prin cooperare. Avem milioane de români ortodocși în afara graniţelor ţării, în state majoritar catolice sau protestante”