NUMARUL
207-208
Din nefericire, din nou suntem martori ai modului incalificabil în care autoritățile ucrainene tratează minoritățile ...
Reputatul jurnalist și analist de politică externă Corneliu Vlad prezintă publicului un volum de rezonanță ...
Binecunoscutul critic literar și scriitor Eugen Uricaru, fost președinte al Uniunii Scriitorilor din România, este ...
Desigur, acțiunile sale, scrieri ori cuvântări, scrisori etc. i-au atras nemulțumirea administrațiilor, fiindu-i interzisă intrarea ...
Potenţialul ştiinţific al ţării noastre este construit de eminenţi oameni de ştiinţă din diferite domenii ...
profesionalism, reputație, patriotism Societatea românească de astăzi privește spre perioada dintre cele două Războaie Mondiale ca ...
Principiile statutului de neutralitate al unei țări au fost stabilite în secolele al XIX-lea și ...
Marea Neagră etalează încă una din fațetele ei de interes strategic cu mize regionale importante, ...
Susținător al unor proiecte de anvergură, solidar cu nevoile reale ale comunității în perioade dificile, ...
Cea mai importantă organizație internațională din lume, ONU, este direct implicată în eforturile de a ...
Destinul geopolitic al Mării Negre este unul paradoxal. Dacă în istoria modernă, timp de aproape ...
- înfruntarea titanilor La 3 noiembrie 2020, o lume întreagă va urmări alegerile prezidențiale din cea ...
În democrațiile avansate, politicienii reprezintă o elită a societății și se comportă ca atare. Astfel ...
  Ȋn sfârșit, după două „ture” de înaltă tensiune, am ales și noul nostru președinte, în ...
NIRO Investment Group a început lucrările de construcție pentru cel mai înalt hotel din România, ...
Niro Investment Group” – 20 de ani de implicare activă în societatea românească

Moment de adevăr și luciditate

Reporter: editura December - 18 - 2018 Comments Off on Moment de adevăr și luciditate

Nu peste mult timp, România va prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene; de asemenea, societatea românească va avea de răspuns la un examen de maturitate pe care îl reprezintă alegerile interne, precum și cele europarlamentare. Și de această dată, cotidianele noastre supraviețuitoare, altădată „repere obiective ale opiniei publice”, mimând aşa-numita echidistanţă, prin poziția partizană pe care se plasează în mod evident devin organe semi-oficiale ale unor competitori politici.

Carol Roman

Din păcate, din nou, viața politică nu ține seama de ideologii sau de buna cuviinţă, nici de normele democratice sau de funcționarea normală a unui stat, făcându-și apariția, îndeosebi, amenințările, șantajul, invectivele, manifestările troglodite care vădesc o lipsă de pregătire, precum și de anvergură politică a combatanților. Dar mai există o circumstanță agravantă. Şi aici vom apela la un un cititor al revistei, care constata, într-o scrisoare trimisă redacţiei, frecvenţa tot mai mare a termenului „duşman”, cu derivatul „duşmănos”, în discuţiile dintre partide şi dintre oamenii politici. Am deschis străvechiul „Dicţionar Universal al Limbii Române”, de Lazăr Şăineanu, şi am găsit următoarea definiţie a termenului: „cel cu care ne aflăm în război şi trebuie distrus”. Deci, cum s-ar zice, atunci când aflăm că reprezentanţii unei coaliţii de partide au spus, la unison, că duşmanul lor este un anume partid, ar însemna că aceste onorabile partide şi-au propus o bătălie pe viaţă şi pe moarte, iar prin extensie figurativă, „ciuruirea” milioanelor de oameni care i-au dat votul formațiunii vizate.

În mod firesc – dacă ar fi să ținem seama de rigorile Uniunii Europene – n-ar trebui să fie folosită terminologia de „dușman” între formațiunile politice și mai curând ar fi indicat limbajul de „rivali”, „competitori” etc.

Ca urmare, spectacolul pe care îl prezintă viața politică românească este nepotrivit și nu ține seama de standardele la care ar trebui să se prezinte un stat membru al blocului comunitar, în care există mai multe opțiuni și diverse soluții în problemele curente și de perspectivă ale țării. În ultimă instanță, este pusă în discuție alternanța la putere, ce ar trebui să fie acceptată de către „dușmanul” din dreapta sau din stânga eșicherului politic. În această atmosferă de rivalitate exacerbată și păguboasă pentru țară, ar putea fi, oare, imaginat partidul câștigător al alegerilor viitoare pornind mai departe fără să demoleze propagandistic ceea ce au încercat să construiască predecesorii la guvernare? Nu putem trece cu vederea faptul că în mai multe ţări europene construcţia şi concilierea merg mână în mână, într-un sens pozitiv, aducător de progres, folositor pentru societate și pentru întregul construct european. În mod nefiresc, la noi, uneori se depășește anatemizarea rivalilor din alte partide, acești „dușmani” găsindu-se chiar în interiorul propiilor alcătuiri atunci când apar puncte de vedere sau opțiuni diferite de cele socotite a fi „oficiale”. Drept urmare, asistăm și la excluderi din principalele formațiuni politice.

Să ne mai întrebăm dacă este normal ca președintele unei țări să clameze în public, la un moment dat, supărat fiind, că formațiunea aflată la putere nu ar avea capacitatea de a se pregăti să răspundă înaltelor exigențe pe care le solicită Președinția UE, chiar dacă șeful statului ar avea numeroase argumente? Remarcăm faptul că, din motive de obiectivitate, președintele a revenit și și-a arătat speranța că vom putea să ne prezentăm pregătiți la acest mare examen. Pentru România, este un moment de afirmare a maturității societății românești, în care întreaga națiune este chemată să-și demonstreze capacitatea de a gestiona marile probleme ale Europei, aflată în fața unor provocări majore.

Carol Roman