America și China, între confruntare și competiție…

Lupta pentru supremație

Toate aceste aprecieri au în vedere vastul și temerarul proiect chinez „O centură, un drum”, care vizează o interdependență și o conlucrare amplă între Europa și Asia, dar implică și alte continente – Africa, chiar America Latină – nu însă și Statele Unite. Un proiect evaluat la aproximativ un trilion de dolari și care urmează să antreneze peste 64 de state. Washingtonul vede în acest proiect o sfidare la adresa hegemoniei mondiale a SUA și de aceea, spunea vicepreședintele Mike Pence, trebuie „să resetăm relațiile economice și strategice ale Americii cu China”. Așadar, competiție de anvergură globală. Dar și confruntare, inclusiv militară? Nu, spune fostul premier australian Kevin Rudd, care neagă că suntem la începutul unui nou „război rece”, însă un conflict strategic care se anunță a fi profund și durabil.
Analistul Mark Leonard, de la Consiliul European pentru Politică Externă, respinge eventualitatea unui nou „război rece” între Washington și Beijing, enunțând patru argumente: un război ar fi considerabil mai riscant decât în trecut, căci mai complicat datorită interconexiunilor, războaielor comerciale, ciberatacurilor, sancțiunilor, interferențelor în actul electoral etc; posibilele două tabere în confruntare n-ar mai fi monolitice, ca în cazul războiului rece sovieto-american, ci cu state având politici și interese proprii bine stabilite și urmate; liderii statelor protagoniste sunt autoritari și au sprijin și solidaritate națională; politicile externe devin tot mai orientate pe propriile probleme interne. Și SUA, și China au propriile probleme economice, sociale etc. de rezolvat, iar confruntarea le-ar dăuna. Iar în ce privește rezolvarea marilor probleme și crize ale vieții internaționale, America și China ar putea acționa mai eficient prin conlucrare, atrăgând eventual în aceste eforturi Rusia și Germania, așa cum sugerează Ngaire Woods, universitar la Oxford.
Războiul vamal dintre cei doi este parte a competiției lor pentru supremație mondială, în formula clasică a confruntării între o putere care-și apără poziția de lider, iar cealaltă, în ascensiune, tinde să o înlocuiască. Dar cum o confruntare directă și de proporții ar fi prea riscantă pentru ambele părți, intenția președintelui Trump de a detensiona relațile economice bilaterale găsește receptivitate la Beijing.
Într-o lume tot mai tensionată, relațiile americano-chineze au un rol preeminent. Se vor înțelege/concura pașnic cele două superputeri, ori se vor înfrunta tot mai violent, inclusiv prin război deschis? Majoritatea covârșitoare a cunoscătorilor exclud varianta războiului. Decisiv este, însă, că și cei doi actori planetari o exclud, căci, așa cum spunea Woods, confruntarea lor „poate slăbi cele două țări și poate duce la instaurarea unei noi lumi, multipolară”. Ceea ce n-ar fi în interesul lor.
Corneliu Vlad