NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes

Reporter: editura July - 12 - 2015 Comments Off on Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes

În decembrie 2013, a fost decorat de către preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu „Ordinul Republicii”, pentru contribuţia sa la „promovarea valorilor democratice şi la aprofundarea dialogului cu Uniunea Europeană”. Un an mai târziu, în noiembrie 2014, preşedintele României l-a decorat cu Ordinul Naţional „Serviciul Credincios”, în semn de apreciere a activităţii sale pentru „dezvoltarea relaţiilor moldo-române, promovarea valorilor democratice şi susţinerea parcursului european al Republicii Moldova”.

1

Împreună cu preşedintele României, Klaus Iohannis, la Chişinău

Cine este omul politic Vlad Filat, cel pe care postul de „Radio France International”, în ziua învestirii sale ca premier al Republicii Moldova (25 septembrie 2009), îl prezenta a fi „exponentul noii generaţii de politicieni moldoveni”? Născut la începutul lunii mai 1969, Vlad Filat tocmai împlinise vârsta de 40 de ani când a preluat conducerea cabinetului de miniştri de la Chişinău. Copilăria şi adolescenţa le-a petrecut în satul natal Lăpuşna, o localitate din raionul Hânceşti, din apropierea graniţei pe Prut. După un stagiu militar obligatoriu în cadrul Armatei URSS (1987-1989), a studiat timp de doi ani la Colegiul Cooperativ din Republica Moldova, iar în perioada 1990-1994 a urmat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi. Următorii patru ani după absolvirea facultăţii i-a petrecut tot în oraşul studiilor sale, intrând în circuitul economic ca director general al firmei RoMold Trading SRL (1994-1997), apoi ca preşedinte al Consiliului administrativ al Societăţii „Dosoftei” (1997-1998), ambele cu sediul în Iaşi.

Vlad Filat

Vlad Filat

În anul 1998 se întoarce în Republica Moldova şi este cooptat în guvernul condus de Ion Ciubuc, fiind numit director general al Departamentului Privatizare şi Administrare a Proprietăţii de Stat, o structură cu rol-cheie în reformarea economiei moldoveneşti. În 1999, timp de opt luni, ocupă un post de ministru de stat în guvernul Republicii Moldova, condus de premierul reformator Ion Sturza.

Din anul 2000 intră în afaceri şi în acelaşi timp ocupă funcţia de vicepreşedinte al Partidului Democrat din Moldova, condus la acea vreme de Dumitru Diacov. La alegerile generale din 2005 devine parlamentar pe lista Blocului Moldova Democrată, însă în septembrie 2007 părăseşte rândurile Partidului Democrat şi înfiinţează o nouă formaţiune – Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), al cărui preşedinte este ales în decembrie acelaşi an. Doi ani mai târziu, în septembrie 2009, este desemnat şi învestit în fruntea Guvernului format de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), mandat pe care l-a exercitat până în martie 2013, când, pe fondul unor dispute în interiorul coaliţiei, este nevoit să se retragă, în locul său fiind preferat Iurie Leancă. De menţionat că, în contextul unei instabilităţi prelungite în ce priveşte alegerea şefului statului, Vlad Filat a exercitat, în perioada 28-30 decembrie 2010, şi funcţia de preşedinte interimar al Republicii.

Vlad Filat şi-a reluat pe scară largă activităţile din domeniul afacerilor şi exercită, în acelaşi timp, funcţia de preşedinte al PLDM, formaţiune care şi-a consolidat poziţia pe eşicherul politic din Republica Moldova şi a devenit membru al Partidului Popular European. PLDM se autodefineşte ca formaţiune politică de centru-dreapta, proeuropeană, care militează pentru întărirea legăturilor cu România şi menţinerea, totodată, de relaţii normale cu Federaţia Rusă.

Într-adevăr, în timpul celor aproape patru ani cât s-a aflat în fruntea Guvernului de la Chişinău, Vlad Filat a militat constant pentru accelerarea reformelor economice şi perfecţionarea mecanismelor democratice de funcţionare a statului, menite să ducă la extinderea legăturilor cu vestul şi să facă ireversibil cursul proeuropean al Republicii Moldova. „Suntem cetăţeni europeni cu valori şi principii democratice, obiectivele noastre sunt libertatea de mişcare şi libertatea comerţului”, declara premierul Filat în preajma vizitei la Chişinău (martie 2011) a vicepreşedintelui SUA, Joe Biden, personalitatea cu cel mai înalt rang de la Washington care a vizitat Republica Moldova, la invitaţia sa. „Astfel de declaraţii – consemna la timpul respectiv influentul ziar american „The Wall Street Journal” – fac din Republica Moldova un favorit al SUA şi al Uniunii Europene”. Atitudinea sa deschis proeuropeană şi prooccidentală s-a răsfrânt şi asupra relaţiilor Republicii Moldova cu România.

Fără a fi un unionist, Vlad Filat a considerat întotdeauna că „România este mai mult decât un stat vecin”, după cum consemna şi revista „Balcanii şi Europa”, care îi publica fotografia pe coperta numărului său din octombrie 2011. Nu este vorba, desigur, numai de declaraţii, faptele sunt mai concludente. În 2009, când a preluat conducerea Guvernului, sârma ghimpată încă mai exista pe graniţa de la Prut, românii – din cauza restricţiilor impuse de administarţia comunistă anterioară – nu mai puteau intra în Republica Moldova decât cu vize, iar bursele pentru studenţii basarabeni în România erau îngheţate. O situaţie cu totul nefirească pentru două state vecine şi surori, căreia noul guvern moldovean i-a pus capăt printr-o serie de măsuri hotărâte şi rapide. „Când am tăiat sârma ghimpată de pe Prut – îşi aminteşte Vlad Filat – mi-am promis mie însumi că această sârmă ghimpată nu va mai apărea niciodată! Atât eu, cât şi colegii mei vom face tot posibilul şi imposibilul ca libertatea recâştigată, această mişcare spre o viaţă mai bună a Republicii Moldova, să fie menţinută cu orice preţ… Drumul spre modernizare trebuie să continue, iar parcursul european al Republicii Moldova să devină ireversibil”.

Vlad Filat a adoptat permanent o poziţie echilibrată, realistă şi în relaţiile cu Federaţia Rusă, care iniţial nu s-a opus făţiş opţiunii proeuropene a Republicii Moldova. În anul 2010, de pildă, cu prilejul unui summit al CSI desfăşurat la Sankt Petersburg, Vladimir Putin l-a întrebat pe Filat: „De ce vreţi voi în Europa?”. Răspunsul premierului moldovean a fost fără echivoc: „Fiindcă noi suntem europeni prin cultură, prin valori. Şi istoric, şi lingvistic, noi aparţinem Europei”. În perioada respectivă nu exista încă conflictul din Ucraina, iar situaţia din regiune era în mod evident mai relaxată decât astăzi. În ultimul timp, opoziţia rusă faţă de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană s-a accentuat în mod vizibil. Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus de Igor Dodon, desprins din PCRM, este considerat de Vlad Filat „un partid străin”, din cauza poziţiilor sale declarat antieuropene şi antiromâneşti, care militează deschis pentru federalizarea Republicii Moldova. Există o diferenţă notabilă între socialişti şi comunişti, consideră Filat: PSRM este „pur şi simplu un partid politic aservit intereselor ruseşti, împotriva Republicii Moldova”, în timp ce PCRM nutreşte simpatii proruse, dar nu se opune orientării europene a ţării, exceptând viteza înfăptuirii reformelor, care ar trebui încetinită. Cu acest ultim aspect este de acord şi Filat, care susţine că trebuie găsit „un echilibru între viteză şi calitate, deoarece etapa implementării măsurilor legislative este complicată”. Din aceste motive, liderul PLDM a susţinut intrarea în dialog cu PCRM, mai presus de divergenţele ideologice, fapt ce a permis învestirea Guvernului minoritar format de Alianţa pentru o Moldovă Europeană cu sprijinul parlamentar al comuniştilor.

Relaţiile lui Vlad Filat cu PCRM şi Vladimir Voronin au fost, însă, întotdeauna pline de asperităţi. Imaginea de întreprinzător prosper şi contactele cu mediul de afaceri au stârnit adesea invidii, iar guvernarea comunistă din primii ani de după 2001 i-a intentat mai multe dosare penale, închise din lipsă de probe.

Retras din structurile guvernamentale, Vlad Filat face parte din Consiliul Alianţei pentru Moldova Europeană, organul de decizie politică în privinţa direcţiilor de acţiune ale Executivului pe plan intern şi extern.

În pofida imaginii sale uneori controversate, Vlad Filat s-a situat şi în 2014, conform analizelor unui institut de specialitate, în fruntea listei celor „50 de politicieni cei mai influenţi din Republica Moldova”. El deţine o avere considerabilă şi, conform datelor oficiale, veniturile în 2014 i-au sporit cu aproape o jumătate de milion de euro. O sursă importantă de venituri o reprezintă SC Kapital Invest Company SA, cu activitate în România şi în care Filat deţine o cotă de participare de 95%.

Aşa cum menţionam la începutul acestor rânduri, potrivit multor opinii, Vlad Filat reprezintă modelul unei noi generaţii, care îmbină activitatea politică de succes cu imaginea întreprinzătorului prosper. Evoluţiile viitoare vor arăta în ce măsură un asemenea model va fi validat de societatea moldovenească în curs de modernizare şi europenizare.

Dr. Ioan C. Popa


  • Când am tăiat sârma ghimpată de pe Prut, mi-am promis mie însumi că această sârmă ghimpată nu va mai apărea niciodată!”
  • Parcursul european al Republicii Moldova trebuie să devină ireversibil

 

 

 

Între pragmatism, echilibru si viziune europeană

Reporter: editura June - 15 - 2015 Comments Off on Între pragmatism, echilibru si viziune europeană

Un posibil portret al omului politic Marian Lupu

În ultimul timp, societatea civilă din Republica Moldova dă semne vizibile de revigorare şi pune în discuţie tot mai frecvent responsabilitatea ce revine pentru cursul evoluţiilor din ţară actualei clase politice de la Chişinău. O clasă politică diversă, multicoloră, cu oameni proveniţi din vechiul sistem socialist sovietic, dar şi cu personaje noi, formate în cele aproape două decenii şi jumătate de la proclamarea independenţei. Omul politic Marian Lupu este, fără îndoială, unul dintre personajele reprezentative ale acestei perioade de tranziţie de la apartenenţa la un imperiu multinaţional la o dezvoltare statală de sine stătătoare.

Marian Lupu

Marian Lupu

Născut în 1966 la Bălţi, a urmat studiile liceale şi universitare la Chişinău, absolvind, în 1987, cursurile Facultăţii de Economie şi Comerţ. În ultimii patru ani de existenţă a URSS (1987-1991) urmează, în paralel, studii post-universitare de aspirantură la Academia Economică din Moscova şi la Universitatea de Stat din Moldova, obţinând în final titlul de doctor în economie. Din 1991 îşi începe cariera profesională ca specialist în cadrul Departamentului pentru Relaţii Economice Externe al Ministerului Economiei din guvernul de la Chişinău. Parcurge succesiv diversele trepte ierarhice, iar în 1997 devine director al Departamentului menţionat. Concomitent, din 1992 până în anul 2000 deţine şi funcţia de director executiv al Programului TACIS iniţiat de CEE pentru Moldova. În 1994 urmează studii de specializare în macroeconomie la Institutul Fondului Monetar Internaţional (FMI) din Washington, iar în 1996 cursuri de comerţ internaţional la Institutul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) din Geneva.

În mai 2001, odată cu venirea comuniştilor la guvernare, Marian Lupu este cooptat în cabinetul de la Chişinău ca adjunct al ministrului Economiei, coordonator al departamentelor pentru Relaţii economice externe şi comerţ, iar trei luni mai târziu (august 2001) este numit ministru al Economiei. La scrutinul electoral din martie 2005 este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova, pe listele Partidului Comuniştilor (PCRM), iar la finele aceleiaşi luni devine preşedinte al forului legislativ de la Chişinău. Pe fondul tensiunilor accentuate din viaţa politică moldovenească, Marian Lupu se distanţează treptat de poziţiile şi viziunea PCRM şi participă la coagularea unei noi formaţiuni politice – Partidul Democrat (PDM), care îl alege în fruntea sa ca preşedinte, în cadrul unui congres extraordinar din 19 iulie 2009. Desprinderea de comunişti şi opţiunea pentru un parcurs european al Republicii Moldova au făcută posibilă primirea PDM, în acelaşi an (2009), ca membru cu drepturi depline al Internaţionalei Socialiste. În 2010, PDM a devenit membru cu statut de observator al Partidului Socialiştilor Europeni.

Ca lider al PDM, Marian Lupu s-a aflat în fruntea grupului parlamentar al acestei formațiuni al legislativului de la Chişinău până în decembrie 2010, când, în baza acordului intervenit între liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), devine preşedinte al acestui for şi, totodată, preşedinte interimar al Republicii Moldova, funcţii deţinute până în martie 2012. La finele acestui an, PDM a semnat un acord de colaborare cu Grupul Socialiştilor şi Democraţilor din Parlamentul European, document prelungit, în aprilie a.c., până în 2019, cu prilejul unei întâlniri avute la Bruxelles cu preşedintele acestui grup, Gianni Pittella. Acordul are o importanţă specială şi semnifică instituţionalizarea unor relaţii între democraţii moldoveni şi grupul care s-a manifestat până acum drept cel mai activ şi puternic susţinător al integrării europene a Republicii Moldova. După desprinderea de PCRM, este acuzat de trădare şi repudiat de comunişti, însă acesta îşi continuă activitatea politică orientată spre integrare europeană.

Marian Lupu s-a afirmat treptat în plan politic prin prestanţă, sobrietate şi competenţă, câştigând simpatii atât în Republica Moldova, cât şi în rândul multor lideri occidentali. După cum ne-au confirmat diverse surse jurnalistice de la Chişinău, pe parcursul exercitării multiplelor responsabilităţi pe care le-a avut, Marian Lupu a demonstrat o atitudine pragmatică şi moderată, circumscrisă imprimării şi susţinerii unui curs european pentru Republica Moldova.

Atât în calitate de ministru al Economiei şi responsabil al părţii moldovene în Comisia mixtă de colaborare bilaterală moldo-română, în mandatul guvernării comuniste, cât şi ca speaker al Parlamentului şi de preşedinte interimar al Republicii Moldova, Marian Lupu a adoptat o poziţie de deschidere şi echilibru în relaţiile cu România, evitând atitudinile emoţionale ori acuzaţiile, uneori stridente, la adresa politicii Bucureştiului, adoptate de unii lideri comunişti de la începutul anilor 2000, deşi era membru al guvernului. După cum am putut constata în mod direct în mai multe prilejuri, în discuţiile periodice cu diverşi lideri politici din România veniţi la Chişinău, Marian Lupu a subliniat fără echivoc nevoia de a stabili şi promova împreună o agendă europeană de dezvoltare a relaţiilor moldo-române, în ciuda speculaţiilor pe care le emit, adesea în mod deliberat, cercuri apropiate PCRM. În acest sens, s-a delimitat categoric de o serie de abordări tributare ideologiei sovietice, cum ar fi aceea privind aşa-zisul pericol românesc pentru viitorul Republicii Moldova, teza falsă promovată în continuare de unii adepţi ai teoriei moldovenismului, „fără scrupule şi cu foarte multă agresivitate”, după cum menţiona liderul PDM. Dimpotrivă, susţinea fostul preşedinte interimar al Republicii Moldova, „noi trebuie să demonstrăm că dezvoltarea relaţiilor noastre reciproce reprezintă un avantaj pentru ambele părţi, că România reprezintă un partener strategic pentru viitorul european al Republicii Moldova”.

Desigur, Marian Lupu nu este un unionist şi a declarat public, în diverse ocazii, că Republica Moldova are parcursul său european propriu. Liderul PDM s-a delimitat şi a reacţionat în mai multe rânduri faţă de declaraţiile excesive ale unor lideri politici români sau moldoveni. În schimb, în urma discuţiilor din luna februarie a acestui an de la Chişinău, a apreciat atitudinea de „respect reciproc şi dialogul în stil european” avut cu preşedintele Klaus Iohannis, pronunţându-se pentru dezvoltarea amplă a relaţiilor bilaterale şi sprijinirea în continuare de către România a parcursului european al Republicii Moldova.

În chestiunea transnistreană, fostul preşedinte interimar al Republicii Moldova are de asemenea o poziţie şi viziune clar conturate: mult timp, dialogul dintre Tiraspol şi Chişinău a fost întrerupt, iar semnalele venite din stânga Nistrului au fost contradictorii. Dialogul şi negocierile între cele două părţi sunt absolut necesare, dar, afirmă domnia sa, există „principii care nu se negociază: integritatea, suveranitatea, funcţionarea statului pe întregul teritoriu al Republicii”.

În ultimii doi ani, Marian Lupu a făcut un pas înapoi din prim-planul vieţii politice, împreună cu liderii celorlalte două partide proeuropene – Vlad Filat (PLDM) şi Mihai Ghimpu (PL), care nu şi-au mai asumat funcţii guvernamentale sau parlamentare. În schimb, Marian Lupu şi Vlad Filat, împreună cu alte câteva „eminenţe cenuşii” din partidele lor, formează un aşa-numit Consiliu al Alianţei pentru Moldova Europeană (AME), de guvernământ, o structură informală, dar cu putere de decizie pentru orice măsură importantă ce vizează gestionarea problemelor interne şi externe ale statului.

Aşa cum menţionam la începutul acestor rânduri, societatea civilă din Republica Moldova este tot mai activă şi solicită clarificări din partea liderilor politici cu privire la cauzele dificultăţilor cu care se confruntă cetăţenii din stânga Prutului. Diversele acțiuni desfășurate în ultimul timp la Chișinău dau semnalul unor evoluţii care ar putea determina schimbări semnificative în spectrul politic din Republica Moldova.

Dr. Ioan C. Popa