NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Nori și ceață…

Reporter: editura June - 17 - 2015 Comments Off on Nori și ceață…
Carol Roman

Carol Roman

Suntem martorii unei invazii neaşteptate de nori și ceață, ce se prăvălesc asupra Europei şi, bineînțeles, şi asupra ţării noastre. Urgiile cereşti s-au abătut în nordul României, iar ploile torenţiale şi grindina au avut ca rezultat case avariate, animale înecate, culturi distruse şi drumuri inundate. O asemenea calamitate naturală a adus mari pagube încercărilor guvernanților de a mai ameliora cât de cât traiul şi obligaţiile cetăţenilor faţă de stat. Judeţe ca Sălaj, Cluj, Maramureș şi Satu Mare, ca să ne referim doar la câteva, se află într-o situaţie grea, pe care se luptă din răsputeri s-o depăşească. Amintim în acest context că forţele active ale statului, precum și ale societăţii civile, încearcă după puteri şi posiblitățile lor de organizare să domolească dezastrele produse de calamitatea ce a cuprins țara. Ar fi de menţionat sprijinul acordat populaţiei din zonele afectate prin măsurile luate de către Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul pentru Situaţii de Urgență, pentru a înlătura efectele inundaţiilor și a interveni în diminuarea pierderilor din zonele afectate. Evident, înainte de orice, ne doare sufletul pentru suferinţele la care sunt supuşi cetăţenii ţării, din nord, care vor trebui să fie ajutaţi substanţial, cât mai repede posibil.

În acest context, avem nefericirea de a trăi zile în care au loc mari tragedii în Marea Mediterană, care au pus pe gânduri o lume întreagă. Mii de oameni refugiați din Africa de nord traversează apele Mediteranei, când mai blânde, când mai aprige, în bărci supraîncărcate, cele mai multe fiind improvizate, pline de oameni în căutarea unei vieţi fără grija supraviețuirii, alungaţi de război. Într-un cuvânt, foametea, conflictele armate dintre triburile africane, haosul creat pe „continentul negru” sunt acele elemente ce au dus populaţii întregi la disperare şi drept urmare şi-au căutat supravieţuirea imigrând în altă parte a Terrei, cel mai ades în state europene. Avalanşa de imigranți adăpostiți a şi produs efecte negative în unele ţări, cum ar fi Italia, Malta, Grecia ș.a. În mod cert, o grea povară apasă pe umerii Europei civilizate care, în primul rând încearcă să stăvilească avalanşa de imigranţi, iar în al doilea rând face eforturi să adăpostească mii de refugiaţi provenind de pe litoralul libian, care se întinde pe o suprafaţă de 1.700 km. Cu greu poate fi oprită avalanşa de ambarcaţiuni rudimentare în care familii întregi îşi cauta salvarea în Europa supunându-se pericolului de a-și pierde viața. Cum de altfel s-a şi întâmplat până acum.

Uniunea Europeană ar dori să intervină cu anumite măsuri în urma cărora mai multe mii de năpăstuiţi africani ar urma să fie adăpostiţi în ţări europene, potrivit aşa numitelor norme de „solidaritate umană” prevăzute de acte fundamentale europene. Dar nu toate ţările s-au declarat dispuse să primească, după un „clasament” prestabilit, mii de refugiați cărora să le asigure mijloace de supravieţuire în condiţii civilizate. Aşa de pildă, Marea Britanie, Ungaria, Slovacia și alte state membre resping acceptarea mai multor refugiaţi. România ar urma să primească 1.700 de refugiaţi, de care ar trebui să se îngrijească, în același timp cu miile de victime de pe la noi, aflate într-o situație grea în urma dezastrului din norul țării cauzat de ploi torenţiale, grindină şi starea reală de fapt.

Şi pentru ca lucrurile să nu se oprească aici, nori negri afectează bazele Uniunii Europene, prin poziţia exprimată de noul guvern conservator al premierului David Cameron. Primele sale declaraţii menţionate în discursul Reginei Angliei Elisabeta a II-a nu sunt de foarte bun augur: „Guvernul meu va renegocia relaţia Marii Britanii cu Uniunea Europeană şi va continua reformarea Uniunii Europene în beneficiul tuturor statelor… În paralel, va fi creat un pachet legislativ în vederea organizării unui referendum cu privire la rămânerea Regatului Unit în Uniunea Europeană până la sfârşitul lui 2017”, a adăugat suverana.

Ce s-ar mai putea spune? Parcurgem zile dificile, care solicită înțelepciune, decizii și măsuri echilibrate și care să nu poată afecta coeziunea țărilor ce și-au găsit în Uniunea Europeană un crez de viață și o dezvoltare onorabilă pentru toți.

Carol Roman