NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Exilați celebri

Reporter: editura April - 17 - 2020 Comments Off on Exilați celebri
De-a lungul timpului, exilul s-a perpetuat ca fiind una dintre cele mai aspre sentințe, cu atât mai mult cu cât personalitățile care au suferit această pedeapsă din partea propriilor națiuni erau unele remarcabile, patrioți și spirite luminate pe care acest tip de izgonire și-a pus o amară amprentă. 

Dalai Lama

De regulă, exilarea unei persoane are legătură cu motive politice, un guvern sau o putere vremelnică simțindu-se amenințată de anvergura vreunei persoane publice. În mai multe cazuri, istoria demonstrează că această măsură punitivă a fost una cu două tăișuri – exilații s-au întors uneori, unele dintre aceste reveniri având consecințe majore. Acest aspect este, poate, cel mai relevant în cazul lui Napoleon Bonaparte, împăratul francezilor care s-a întors din exilul inițial, de pe Insula Elba, făcând să tremure Casa Regală care îi luase locul. Deși a fost scurtă, această revenire a remarcabilului om de stat a fost susținută de tot poporul francez, fiind una dintre cele mai pilduitoare din istorie. Pe aceeași linie se situează și reîntoarcerea în Argentina a lui Juan Peron, de trei ori președinte al țării și izgonit, apoi hulit copios, în absență, de opoziție. Doar că la reveninirea sa în țara natală, Peron a fost întâmpinat de… trei milioane de oameni. Tot din motive politice a fost exilat cândva și omul care a devenit un simbol al păcii și al serenității – Dalai Lama – izgonit din China și care a găsit respect și adăpost în India. Pe de altă parte, decizia Pakistanului de a o exila din țară pe Benazir Bhutto, prima femeie șef de guvern, nu și-a atins scopul, întrucât Bhutto a fost asasinată mai târziu, ceea ce a făcut să fie percepută de mulți ca o martiră. Nu același lucru se poate spune, însă, despre Imelda Marcos, Primă Doamnă a statului Filipine, criticată îndelung de opinia publică pentru stilul său de viață extravagant, în deplin dispreț pentru nevoile țării aflate în criză economică. După victoria Revoluției, în 1986, Imelda Marcos, care continuă să fie una dintre cele mai bogate femei din lume, a lăsat în urmă o colecție de 3.000 de pantofi și mânia întregului său popor. Cu aceeași imagine dezastruoasă a rămas în istorie și un exilat al fostei Revoluții Bolșevice, Leon Troțki, inițial figură proeminentă a Partidului Comunist, care a părăsit în grabă URSS de teamă că noul lider, Stalin, îl va executa. Una dintre tentativele de asasinat ulterioare a avut succes…


Și marii gânditori ai omenirii s-au dovedit, de-a lungul timpului, incomozi pentru conducători sau regimuri politice. Celebrul Seneca a fost acuzat de adulter și alungat în Corsica, dar s-a întors pentru a-i fi profesor lui Nero, cu care a intrat într-un conflict ce i-a fost fatal. Nici faimosului filosof Aristotel, profesor al lui Alexandru cel Mare, nu i-a fost ușor după moartea legendarului împărat – noua putere i-a ordonat să ia calea exilului. Mai aproape în timp se poate menționa cazul marelui om de știință Albert Einstein, obligat să rămână în exil din pricina originii sale evreiești, în timpurile de ascensiune a lui Hitler. Cel care a revoluționat știința modernă nu s-a mai întors niciodată în patria sa. În aceiași ani întunecați ai celui de-Al Treilea Reich pornea într-un exil definitiv o legendă a cinematografiei mondiale, Marlene Dietrich, care a refuzat să se mai întoarcă în țara natală și în anii nazismului, dar și după această perioadă neagră din istoria omenirii. În schimb, în 1939 a renunțat la cetățenia țării sale și, în paralel, a donat sume impresionante pentru acțiunile prin care evreii din Germania reușeau să se salveze. De altfel, și cunoscutul autor de piese de teatru Bertolt Brecht a fost nevoit să ia calea exilului în SUA, dar aici a intrat în atenția celor care alcătuiau lista neagră a celebrităților bănuite de idei marxiste. Așa că s-a întors în Germania. Și în dreptul marelui scriitor Pablo Neruda se poate nota un episod de fugă din Chile, după ce a participat la o manifestație cu tentă comunistă, fiind… diplomat. A locuit o vreme în secret în subsolul casei unui prieten, până când a reușit să scape de autoritățile care decretaseră că trebuie să plece din țară. 

Istoria consemnează și alte nume mari ale culturii universale obligate să plece din patria lor pentru că nu gândeau și nu creau pe placul regimurilor aflate la putere. Unul dintre cele mai mari nume ale literaturii, Victor Hugo, a stârnit, prin opera sa, valuri politice și în final cariera și faima literară l-au adus în conflict cu împăratul Napoleon al III-lea, care l-a declarat trădător, silindu-l să plece peste Ocean, în Jersey. Totuși, după ani, creatorul „Mizerabililor” s-a întors în Franța natală, cu toate onorurile care i se cuveneau. Nu același lucru s-a întâmplat cu autorul „Infernului”, nemuritorul Dante, care a fost gonit din Florența sub amenințarea că va fi ars pe rug dacă se va întoarce. Nu a mai revenit, iar Consiliul Municipal al orașului pe care poetul îl iubea nespus i-a șters dosarul „infracțional” abia în anul 2008.