NUMARUL
205-206
Președintele formațiunii PLUS, Dacian Cioloș, precum și Renew Europe, au apreciat Rezoluția Parlamentului European cu ...
Datele cele mai recente ale Eurostat pun în evidență faptul că unul din șase adulți ...
În Bosnia-Herțegovina se înregistrează un fenomen cutremurător din perspectiva percepției autorităților vizavi de istoria recentă, ...
Relațiile internaționale par să se fi conformat și ele rigorilor impuse de protocoalele scrise sau ...
PROLOG. Când am întors ultima pagină a volumului ,,ANUL ZERO 1945, O ISTORIE”, eram la ...
Ca urmare a liberalizării politicii românești față de Occident, în anul 1971, împreunpă cu alte ...
Fondată la 4 aprilie 1991, înainte cu câteva luni de proclamarea independenței Republicii Moldova, revista ...
Imaginea savantului Nicolae Iorga în memoria colectivă a poporului român este copleșitoare. Practic, ea întruchipează ...
De-a lungul timpului, personalități publice considerate reprezentative și cu mare anvergură au fost desemnate de ...
II. Căldură, mișcare, interese militare Rege printre combustibili, petrolul încă face să se învârtă roțile economice, ...
Potrivit celebrului „ceas al sfârșitului” - numărătoare simbolică a clipelor care despart omenirea de un ...
Statisticile internaționale referitoare la modul în care guvernele și politicienii au gestionat situațiile de urgență ...
Dincolo de biografiile romanțate și de personajele spioni care umplu volumele și cinematografia există destine ...
Digitalizarea accelerată a politicii are o mulțime de fațete, iar liderii din toată lumea se ...
Motto: „Vox populi, vox Dei”*     Ca și altădată, doi cumetri, profitând de noul regim acordat supraviețuitorilor ...
Datoriile moștenite după destrămarea fostei Iugoslavii de statele balcanice care și-au declarat independența au fost ...

Nababi în fruntea statelor, putere şi avere

Reporter: editura June - 16 - 2011 Comments Off on Nababi în fruntea statelor, putere şi avere

Adesea, în corespondenţa primită la redacţie, cetăţenii dau în vileag o întrebare care îi frământă, după câte se pare justificat:în fruntea statelor ajung oameni deja putred de bogaţi sau după ce au ajuns în vârful ierarhiei politice devin posesori de mari averi? Cei doi termeni puşi în discuţie ar fi: Putere şi Avere.

Este binecunoscut faptul că accederea în fruntea ierarhiilor politice necesită potenţă financiară. Aşadar, mulţi lideri politici aveau averi în momentul când au devenit conducători. Dintre primii cei mai bogaţi şefi de state care pot intra în această categorie pot fi menţionaţi, spre exemplu, Hans-Adam al II-lea, prinţul din Liechtenstein, care, chiar dacă se află în fruntea unui stat minuscul, deţine 20 de hectare de pământ în Austria, mai multe castele din secolul al XVII-lea, o colecţie impresionantă de opere de artă şi o bancă, avere care valorează, în total, 3 miliarde de euro. Sau prinţul Albert de Monaco, cu o avere de de 820 de milioane de euro. Societatea „Bains de Mer”, care administrează activele familiei regale monegasce este, printre altele, în posesia cazinoului şi a Operei din Monte-Carlo.

Din motive lesne de înţeles, liderii politici din ţările arabe sunt posesori ai unor mari averi, pe care le-au moştenit şi au continuat să le sporească, dat fiind statutul ţărilor lor de mari exportatori de hidrocarburi. Este vorba despre Sultanul Bruneiului, care are o avere de 15,8 miliarde de euro. Rezervele de petrol şi gaze ale micuţei sale insule îi asigură un confort financiar mai mult decît strălucitor sultanului Haji Hassanal Bolkiah. Printre proprietăţile sale se numără şi două hoteluri de cinci stele la Paris. Şi Khalifa bin Zayed Al Nahyan, preşedintele Emiratelor Arabe Unite, este un bogat prinţ moştenitor, cu o avere de 14 miliarde de euro. De asemeni, regele Arabiei Saudite deţine 13,4 miliarde de euro. Abdallah ben Abdelaziz Al Saoud conduce cel mai mare stat producător de petrol din lume, ceea ce îi justifică de la sine prezenţa în clasamentul celor mai bogaţi lideri politici. Iar emirul Qatarului finanţează din averea sa de 1,6  miliarde de euro reţeaua de ştiri Al-Jazeera. Relevantă pentru opulenţa pe care şi-o poate permite Şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani este promisiunea că-i va dărui un cal din aur jurnalistului irakian care a aruncat cu un pantof în George W. Bush. Asta nu înseamă că ţara sa nu este un bun aliat al Statelor Unite în zona Golfului.

Există şi şefi de state care şi-au sporit semnificativ averile pe parcursul mandatelor lor. Unii prin investiţii sigure, cum ar fi Regele Thailandei. La 82 de ani, Bhumibol Adulyadej este un lider remarcabil. Deşi domnia sa a început în 1946, se bucură de o mare popularitate. Averea sa de 23 de miliarde de euro este obţinută din  numeroase proprietăţi imobiliare şi acţiuni la cele mai mari întreprinderi ale statului. Alţi conducători au fructificat oportunităţi de afaceri, ca în cazul premierului italian Silvio Berlusconi, cel mai bine plasat în topul mondial al liderilor bogaţi. Cu 8 miliarde de euro, Berlusconi are a 74-a avere din lume. El deţine un trust media, mai multe magazine, iar din 1986 este patronul clubului de fotbal AC Milan. 820 de milioane de euro are şi preşedintele statului Chile, Sebastian Pineira. Foarte activ în sectorul imobiliar, este şi magnat media şi proprietarul unui club de fotbal.

Ca întotdeauna pe parcursul istoriei, în fruntea ierarhiei celor mai avuţi lideri se poziţionează şi conducători ale căror averi sunt contestate. Este cazul lui Asif Ali Zardari, preşedintele Pakistanului, numit şi „domnul 10%” de către detractorii săi, care spun că ar cere comisioane de intermediere din care ar fi strâns 1,4 miliarde de euro. Deja condamnat pentru corupţie, el ar putea răspunde la noi acuzaţii de spălare de bani în Elveţia, la terminarea mandatului.